Întîmplări din Casa FILIT

Publicat în Dilema Veche nr. 507 din 31 octombrie - 6 noiembrie 2013
Diplomaţia pentru toţi jpeg

– Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere –

● Oraşul Iaşi vrea să devină Capitală Culturală Europeană în 2021. Faptul că este deja un mare oraş cultural al României e deja ştiut. Nu e vorba doar de îndelunga tradiţie literară, ci şi de iniţiative mai noi. Editura Polirom, una dintre cele mai mari din România şi poate singura care a promovat constant, coerent şi susţinut literatura română contemporană, îşi are sediul central la Iaşi. Aici trăiesc şi scriu trei autori foarte buni (Dan Lungu, Lucian Dan Teodorovici şi Florin Lăzărescu); Andrei Şerban a produs pe scena teatrului din Iaşi unul dintre cele mai frumoase spectacole ale stagiunii trecute. În fine – Iaşiul e un oraş cu o efervescenţă culturală cu totul specială. Dar una e să le ai pe toate acestea şi alta e să aspiri la statutul de Capitală Culturală Europeană. Competiţia e mare. Contraofertele sînt şi ele numeroase. Dacă autorităţile s-au gîndit să creeze un profil cultural brodînd programe pornind de la Festivalul de Literatură şi Traducere de la Iaşi, atunci ar avea şanse să convingă. Totul e să existe şi o ediţie a doua, a treia, a patra etc.

● François Weyergans este unul dintre cei mai reputaţi autori francezi. Distins cu numeroase premii literare, o figură foarte prezentă în mass-media, e văzut ca un fel de patriarh al literaturii franceze. Pe deasupra, mai e şi „nemuritor“, căci e membru al Academiei. La FILIT a avut o agendă încărcată, fiind prezent aproape zilnic la tot soiul evenimente: a fost invitat să susţină un discurs în deschiderea festivalului, s-a întîlnit cu elevii de liceu, cu studenţii, a avut o lectură publică, a vorbit despre proiectul Institutului Francez de a iniţia un „Goncourt roumain“. Cu toate astea – şi în ciuda vîrstei înaintate – a fost unul dintre cei mai energici invitaţi ai festivalului. L-am văzut plimbîndu-se de unul singur pe străzile Iaşiului, fotografiind clădiri; l-am întîlnit în tot felul de restaurante străduindu-se să comande de fiecare dată altceva şi încercînd, la fiecare masă, alt soi de vin; l-am auzit vorbind cu scriitorii români despre literatură şi despre statutul scriitorilor din România; în fine, am avut o discuţie foarte interesantă despre „noul val“ al cinematografiei româneşti. A aflat, astfel, că a văzut o droaie de filme şi că e în stare chiar să facă o istorie critică a filmului, de la Balanţa la Aurora. E prea mult gri, prea multă mizerie pe ecrane? O fi, zice el, dar nu într-atît încît să deranjeze. Totuşi, filmele din „nouvelle vague“ erau parcă mai luminoase, îşi aminteşte. Dar la acelea parcă nu s-ar mai uita...

● Scena principală a festivalului a fost într-un cort imens, instalat în centrul oraşului, chiar în faţa palatului. Casa FILIT. Aglomeraţie, forfotă, agitaţie la aproape orice oră. Te uiţi în jur şi te lecuieşti imediat de prejudecata că tinerii nu (mai) sînt interesaţi de lectură: aproape toţi ţin cîte o carte în mînă, fiecare aşteaptă să-şi vadă pe scenă scriitorul preferat. În a cincea seară a festivalului, după ultimul eveniment, la petrecerea de rămas bun plutea în aer o tristeţe incredibilă: ce-o să fie a doua zi, de dimineaţă, după ce se va fi demontat cortul? Muncitorii începuseră să strîngă echipamentele de scenă, iar în faţa cortului, unii invitaţi îşi tîrau deja valizele spre autocare. În timp ce dansam, universul se dezintegra în jurul nostru.

● Ulrich Schreiber conduce unul dintre cele mai mari festivaluri literare din Europa. La Literaturfestival Berlin vin anual sute de scriitori invitaţi – festivalul durează două săptămîni şi se desfăşoară în zeci de locuri din oraş: teatre, cafenele, pieţe publice etc. Schreiber a fost invitat la Iaşi ca manager cultural. „Am crezut că organizatorii acestei prime ediţii a festivalului m-au invitat în speranţa că poate o să le dau o mînă de ajutor, că poate o să-i învăţ una-alta din experienţa mea destul de îndelungată de la Berlin. Cînd colo, constat că eu însumi aş putea să învăţ de la ei tot felul de lucruri“, a spus Ulrich Schreiber. Cel mai mult l-a mirat faptul că festivalul de la Iaşi e sprijinit, încă de la prima ediţie, de o armată de voluntari.

● Apropo de voluntari: echipa e, într-adevăr, fantastică. Mi-au spus-o aproape toţi scriitorii invitaţi: devenea aproape stînjenitor să fii tot timpul dublat de cîte un tînăr entuziast, vorbitor de limbi străine, care, pe deasupra, citise şi cîteva dintre cărţile autorilor pe care-i însoţea prin oraş. Dacă nu eşti obişnuit cu ele, profesionalismul şi amabilitatea pot să devină stînjenitoare.  

1025 16 coperta corin braga jpg
Străinătăți, stranietăți și alte fantasme literare
Mi‑e greu să cred că proza lui Mircea Eliade ar putea fi înțeleasă pe deplin fără dialectica sacru‑profan.
p 17 2 jpg
Pînă la capătul drumului
Filmul vorbește despre condiția de a ajunge mereu prea tîrziu.
1025 17b cover1 jpg
Solo & solos
Curînd ne vor vizita artiști de la celălalt capăt al lumii, din Noua Zeelandă și Australia, care au acumulat cu sîrguință simpatie internațională și și-au făcut în cele din urmă curaj să ne caute și pe noi pe hartă.
image png
O călătorie narativă ajunsă la final: Asociația Heart a încheiat cu succes proiectul „Povești de familie”
Asociația Hearth are plăcerea de a anunța încheierea cu succes a proiectului cultural “Povești de familie” – o inițiativă recuperatoare și artistică
1024 16 cop1 png
Anxietatea lucrurilor definitive
Cele două cărți discutate în această pagină au în comun o anumită anxietate (aparentă sau nu) a definitivului.
1024 17 Am avut o livada foto Sabina Costinel jpg
Livezile noastre de vișini
Într-un fel sau altul, noile perspective asupra Livezii de vișini explorează răsturnarea vremurilor de care tot avem parte în ultimii ani.
Doru Covrig Doua maini,model cu roșu și negru, polimer, 17x25x18cm, 1995 jpg
Expoziție personală DORU COVRIG - sculptură mică și desene - la un an de la dispariția artistului
Doru Covrig este pentru arta contemporană un reper al sculpturii conceptuale
Poster orizontal 23 11 2023 Gianni Gagliardi Nomadic Nature jpg
„NOMADIC NATURE”: jazz cu saxofonistul spaniol GIANNI GAGLIARDI, la Sala Radio
A înregistrat peste 40 de albume, dintre care 5 ca solist, albume ce au primit aprecieri foarte bune din partea presei internaționale.
1023 16 antologia palatina cartea a v a produs galerie mare jpg
p 17 2 jpg
Bîrfoteca
Jeanne du Barry îneacă monarhia franceză în unsoarea tabloidelor.
1023 17 Kenny Garrett jpg
Jazz Syndicate Festival
Pentru un succes total însă, festivalul ar fi meritat o promovare mai extinsă.
1023 21 Iamandi coperta jpg
Adio, Europa de Est!
Aș adăuga: poate noua formă a folclorului est-european.
1022 16 donnatela jpg
Black Hole Sun
Cred că o iniţiativă a traducerii lui ar fi cu profit pentru literatura română contemporană.
p 17 2 jpg
Zeița
Și ne arată că această utopie e la îndemînă.
1022 17 The Beatles Now And Then jpg
Beatleși și Stoneși în 2023
The Rolling Stones este o formație în (plină) activitate, niciodată întreruptă, niciodată scurtcircuitată de ego-urile supraexpandate ale componenților.
1022 21 Florescu jpg
Brâncuși, Picasso: artiști, expoziții, efecte în paralelă
Dar acesta e un alt artist, un alt efect în paralel, un alt posibil subiect al unei alte expoziții „în paralelă” care va avea loc cîndva, în viitor.
Poster orizontal09 11 2023 Contemporan în România 2 jpg
„CONTEMPORAN ÎN ROMÂNIA” – seară de jazz și vernisajul expoziției „Centaur”, la Sala Radio
Prin Proiectul Cultural dorim să oferim o revelatoare experiență multimedia
1021 16 coperta jpg
„Grecia călătorește, călătorește mereu”
Grecia călătorește, călătorește mereu.
p 17 jpg
Detalii
Frumusețea filmului e inseparabilă de o stare de plutire a tuturor lucrurilor.
1021 17 cover1 jpg
Încredere
Lansările din acest an au arătat un grup în formă maximă.
1021 21 moscova inhata romania robert bishop e s crayfield editura corint istorie 01 jpg
Origini românești ale Războiului Rece
Ordinele noastre erau să ne ocupăm de naziști, dar am aflat curînd că urgia comunistă „este mai rea decît cea nazisă”, au mărturisit autorii.
1020 16 catre paradis jpg
Paradisul uitat
Negarea radicală a „binarității”
1020 17 Cea care priveste lumea foto Jonathan Michel jpg
Un festival nou în oraș
Minunați performerii cehi, care au făcut slalom prin muzica acelor ani, cu o reconfortantă autoironie, jonglînd cu imagini, costume, coregrafii și mai ales muzică.
BUN MRM 15 noiembrie landscape jpg

Adevarul.ro

image
Diferența dintre zahărul vanilat și zahărul vanilinat. Motivul pentru care au culori diferite
În pragul sărbătorilor căutăm cele mai bune arome pentru desertul special pe care vrem să îl pregătim. Iar atunci când mergem la cumpărături nu lipsește de pe listă zaharul vanilat. Ajunși acasă observăm, însă, că am achiziționat zahăr vanilinat.
image
În interiorul „celui mai scump superiaht din lume“, în valoare de 4,2 miliarde de euro. Este acoperit în aur și os de T-rex FOTO
Iahtul este de peste trei ori mai scump decât cel considerat al doilea ca valoare din lume.
image
Japoneza îndrăgostită de România: „Sunt o româncuță din Extremul Orient. Aici am învățat să fiu fericită” VIDEO
Povestea lui Ayako Funatsu, unul dintre expații din țara noastră, reprezintă una dintre cele mai frumoase declarații de dragoste pe care un străin o poate face României

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic