Interviul: manej, dresur─â, z─âh─ârel

Publicat în Dilema Veche nr. 400 din 13-19 octombrie 2011
Ce bine c─â n am dou─âzeci de ani! jpeg

Niciodat─â nu am ├«n┼úeles ce are lumea bun─â ├«mpotriva interviului. C─â e frivol, c─â stimuleaz─â nem─âsura, colportajul, exhibi┼úionismul, c─â vizeaz─â scopuri mercantile etc. Dar nu v─âd de ce s─â cultivi a┼čtept─âri doctorale de la ceva deliberat neacademic, cu accent pe spectaculos, pe cromatic─â ┼či mai pu┼úin pe textur─â. Asta ca s─â nu mai spun c─â, atunci c├«nd e f─âcut profesionist, mai ales c├«nd gazetarul are serioase afinit─â┼úi cu universul intervievatului, o pagin─â de ziar poate c─âp─âta anvergur─â eseistic─â, substan┼ú─â moral─â, savoare estetic─â ┼či chiar importan┼ú─â social─â de tom savant. La fel ca foiletonul. ├Än plus, interviul ofer─â o vizibilitate, o percutan┼ú─â c├«t se poate de benefic─â ideilor. Tot ceea ce, ├«ntr-un studiu doct, risc─â s─â r─âm├«n─â amorf sau ambiguu, necitit ┼či, deci, ignorat cap─ât─â dintr-odat─â ÔÇô prin jocul de replici al interviului ÔÇô pregnan┼ú─â, culoare, megnetism. Hruba devine scen─â ├«n aer liber, hlamida intimidant─â cedeaz─â ├«n fa┼úa n├ęglig├ę-ului apetisant, locvacitatea spulber─â plictisul, nedigerabilul se umple de arome delicioase. 

Oare s-o fi scris vreo tez─â de doctorat despre interviu ├«n literatura rom├ón─â? Antologiile excep┼úionale, ├«n roman ┼či teatru, pe care le avem gra┼úie eforturilor a doi cercet─âtori clujeni niciodat─â l─âuda┼úi ├«ndeajuns ÔÇô Mariana Vartic ┼či Aurel Sasu ÔÇô merit─â din plin s─â stimuleze o cercetare cronologic─â, tipologic─â ┼či comparatist─â, m─â rog: o sintez─â pe m─âsur─â. De la gazetarul I.L. Caragiale ├«n vizit─â la Hasdeu, p├«n─â la Arghezi, Ion Biberi, I. Valerian... ┼či p├«n─â la specia interviului funambulesc gen Eugen Istodor e limpede c─â materialul e nu doar captivant ├«n sine, ca spectacol ┼či studiu de epoc─â, dar plin de surprize chiar din unghiul istoriei ideilor. 

La noi, ├«n ultimii ani, ├«n afara celor dou─â masive volume de interviuri ├«n care George Arion aproape c─â deghiza o istorie a literaturii rom├óne contemporane, cred c─â doar Ana Blandiana ┼či-a reunit ├«n carte cele mai importante interviuri acordate de-a lungul anilor. (Aten┼úie, nu vorbesc de volumele dialogal-confesive, gen Preda, Paler, M─âl─âncioiu, Breban, Petru Dumitriu, Eugen Simion ┼č.a., unde st─âm pu┼úin mai bine.) Zilele trecute am auzit c─â ┼či Ion Pop lucreaz─â la a┼ča ceva, iar la Humanitas ┼čtiu c─â exist─â ├«nc─â de prin 2010 fericita idee de a ├«nsuma interviurile lui Andrei Ple┼ču, savuroase deopotriv─â prin miez, coaj─â ┼či condimente. 

Un suculent exemplu de ce va s─â zic─â teatrul interviului ÔÇô cu simple pl─âceri colocviale, dar ┼či cu idei de calibru greu ÔÇô este cartea Ioanei Revnic, Dresur─â de lei. Titlu cam prezum┼úios, e-adev─ârat, c├«t─â vreme te-ndeamn─â s─â-i vezi rotindu-se cumin┼úi┼úi ├«n aren─â, pe sub biciul autoarei ├«ntreb─ârilor, c├«nd pe Eugen Simion, Nicolae Manolescu, Ana Blandiana, Alex ┼×tef─ânescu ┼či Emil Brumaru, c├«nd pe Buzura, Breban, B─âl─âi┼ú─â, MHS, dar ┼či pe Ioana P├órvulescu, Emil Hurezeanu, Petru Popescu ┼č.a. Majoritatea dialogurilor au ap─ârut ini┼úial ├«n Familia, Rom├ónia literar─â ┼či Ziarul de Duminic─â ÔÇô dup─â cum ne informeaz─â Vitalie Ciobanu ├«n prefa┼ú─â. 

Cuceritor, cople┼čitor este capitolul George B─âl─âi┼ú─â. Literatur─â de cea mai pur─â spe┼ú─â. Cum, ├«n adolescen┼ú─â, se visa Peciorin, c├«t ├«i datoreaz─â, ca vector editorial, lui Mircea S├óntimbreanu ┼či c├«t ├«l dezgust─â viciile societ─â┼úii postdecembriste ÔÇô asta hai s─â spunem c─â intereseaz─â numai istoria literar─â. ├Äns─â drumul ├«n Vietnam ┼či ├«n special paginile budapestane s├«nt proze de antologie. Dac─â afl─âm c─â Ana Blandiana a tip─ârit 36 de volume ├«n 24 de limbi ┼či are cinci premii interna┼úionale, Alex ┼×tef─ânescu sus┼úine c─â ÔÇ×nu ├«nt├«mpl─âtor nu avem scriitori care s─â zguduie con┼čtiin┼úa umanit─â┼úii. Nu avem un Soljeni┼ú├«n, un Kundera, un Cinghiz AitmatovÔÇť, fiindc─â scriitorul nostru, de la debut p├«n─â la intrarea-n posteritate, nu are sf├«nta r─âbdare a Construc┼úiei. ÔÇ×Avem un epicureism structural, suferim de o lips─â de rezisten┼ú─â moral─â care ne face s─â ced─âm repede ├«n fa┼úa dificult─â┼úilor.ÔÇť Pledoarie consonant─â nu doar cu binecunoscutele vituper─âri egocentrice de tip Breban, dar ┼či cu relativ recentul lamento dou─âmiist al lui Paul Cernat. 

Ca ┼či cu ata┼čantele arome conservatoare ce plutesc printre considera┼úiile lui Nicolae Manolescu. ÔÇ×Marile mizeÔÇť ÔÇô cele nic─âieri g─âsite de Paul Cernat ├«n literatura congenerilor s─âi ÔÇô erau provoc─âri extraordinare pentru romancierii anilor ÔÇÖ70-ÔÇÖ80, ├«n vreme ce acum ÔÇ×scriitorii nu mai au anvergura temelor. 

Romanul despre perioada de tranzi┼úie are ca singure personaje interesante prostituatele care pleac─â ├«n str─âin─âtate ┼či mafio┼úii sau interlopii care devin pe┼čti. Desigur, acestea s├«nt realit─â┼úi actuale, dar, dup─â p─ârerea mea, s├«nt doar de suprafa┼ú─â, altele s├«nt problemele care ar merita s─â fie povestiteÔÇť. Cartea e plin─â de observa┼úii cu t├«lc (MHS: ÔÇ×O iubesc pe Virginia WoolfÔÇť. De ce? ÔÇ×Pentru c─â s-a sinucisÔÇť), crud-adev─ârate (B─âl─âi┼ú─â: ÔÇ×Scrisul pentru sertar este de cele mai multe ori o ├«ntrist─âtoare onanieÔÇť), ├«nduio┼č─âtoare (Breban: ÔÇ×Eu cred c─â s├«nt un bun scriitor, un scriitor inconfundabilÔÇť), picante (Emil Hurezeanu c─âtre Otto von Habsburg ├«n 1988: ÔÇ×S├«nt un fost viitor supus al fostei viitoare maiest─â┼úi imperiale care s├«nte┼úi dumneavoastr─âÔÇť) ┼č.a.m.d. 

Dar ┼či revolt─âtoare. Sigur, ├«n orice dialog, prins ├«n fl─âc─ârile demonstra┼úiei, fiecare interlocutor risc─â afirma┼úii hazardate, generaliz─âri pripite, enormit─â┼úi, reduc┼úionisme scandaloase. Ele se atenueaz─â, se nuan┼úeaz─â ori se elimin─â la corectur─â. Alteori, chiar ele fac farmecul discu┼úiei. De pild─â, nu v─âd de ce ar sup─âra pe cineva o afirma┼úie precum: ÔÇ×Mie nu-mi place Caragiale, ci Eminescu, Blaga, BacoviaÔÇť (Nicolae Breban). Oricine are dreptul s─â sus┼úin─â exact inversul. Dar ├«n┼úeleg mai pu┼úin de ce Breban consider─â c─â, din cele ÔÇ×trei genii pe care Nordul Rom├óniei le-a trimis spre SudÔÇť ÔÇô Eminescu, Maiorescu, Blaga ÔÇô ÔÇ×numai primul a fost re┼úinutÔÇť. Dimpotriv─â, nu pu┼úini s├«nt cei care, ├«n furia tradi┼úionalei noastre maniheite, ├«l contrapun pe Blaga lui Arghezi. C├«t despre Maiorescu, el a fecundat vreo patru genera┼úii ale criticii literare. 

├Äns─â Nicolae Breban devine de-a dreptul revolt─âtor c├«nd sus┼úine c─â ÔÇ×to┼úi h─âh─âie pe Caragiale, cu schi┼úele lui penibile, ce amuz─â doar prin acele automatisme verbale mici...ÔÇť! Dup─â care adaug─â concesiv: ÔÇ×Nu ├«n dramaturgie e mare Caragiale, ci, a┼ča cum zicea G. C─âlinescu, ├«n nuveleÔÇť. M─â rog, c├«nd spun ÔÇ×revolt─âtorÔÇť, m─â g├«ndesc mai mult la un stimul umoral, o bun─â provocare. Fapt e c─â Ioana Revnic face interviuri literare temeinice. ├Ä┼či cunoa┼čte bio (┼či mono) grafic interlocutorii, ├«i plaseaz─â corect ├«n context, ├«i respect─â fiec─âruia op┼úiunile, nu le contest─â verdictele, dar simte c├«nd se impune c├«te-o surdin─â. Nu flateaz─â dizgra┼úios, nu contrazice inabil ┼či nu urm─âre┼čte niciodat─â s─â se autopropun─â personaj principal, adic─â s─â-┼či ÔÇ×├«ncalece interlocutorulÔÇť, a┼ča cum, de pe la P─âunescu ├«ncoace, se tot ├«nt├«mpl─â ├«n peisajul genului. Profesor de rom├ón─â, din 2001, ├«n ├«nv─â┼ú─âm├«ntul preuniversitar, Ioana Revnic are 33 de ani, s-a n─âscut ├«n jude┼úul S─âlaj, iar ├«n 2009 a devenit doctor ├«n filologie la Universitatea din Oradea cu o tez─â despre ┼×tefan B─ânulescu, coordonatorul lucr─ârii fiind Ion Simu┼ú. Ceea ce, dintr-odat─â, ├«nseamn─â seriozitate istorico-literar─â.  

Dan C. Mih─âilescu este critic literar. Cea mai recent─â carte publicat─â: ┼×i a┼ča mai departe? Via┼ú─â literar─â IV: august 2008 ÔÇô mai 2010, Humanitas, 2011.

952 15 1 jpeg
T─âcerea capodoperei ╚Öi fo╚Önetul vie╚Ťii
Teribila absen╚Ť─â a emo╚Ťiei, am ├«n╚Ťeles, ├«╚Öi avea sursa ├«n faptul c─â aceste monumente exemplare le port ├«n mine, c─â ele s-au cristalizat ca diamante intangibile.
952 16 Pdac jpg
Cartea-jungl─â
Mozaicul referen╚Ťial al c─âr╚Ťii lui Alexandru N. Stermin poate p─ârea deconcertant, dac─â n-ar fi subsumat unei idei centrale: aceea c─â s├«ntem efectiv ÔÇ×c─âzu╚Ťi din jungl─âÔÇŁ ╚Öi c─â dinamica biologic─â ╚Öi social─â a junglei poate da seama de ceea ce am fost ╚Öi de ceea ce am devenit, ├«n prezent.
952 17 foto Oana Monica Nae jpg
C├«nt─â, zei╚Ť─â, m├«nia ce-aprinse pe Venus Actri╚Ťa
ÔÇ×FurÔÇŁ este un spectacol despre rela╚Ťia de putere dintre b─ârba╚Ťi ╚Öi femei ├«n mediul artistic ╚Öi are la baz─â un roman, ÔÇ×Venus im PelzÔÇŁ (1870), al scriitorului austriac Leopold Ritter von Sacher-Masoch,
Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.