Insomniacul femeilor

Publicat în Dilema Veche nr. 422 din 15-21 martie 2012
Insomniacul femeilor jpeg

 ● Radu Ţuculescu, Femeile insomniacului, Editura Cartea Românească, 2012. 

Romanul precedent al lui Radu Ţuculescu, Stalin, cu sapa-nainte (2009), era povestea unei singure zile din viaţa unui bărbat părăsit de soţia plecată la muncă în Spania, rămas să-şi crească singur fiica adolescentă şi confruntîndu-se cu ceea ce părea a fi începutul crizei vîrstei mijlocii. Tot un bărbat singur este şi protagonistul acestei novella, Septimius Ilarie zis Timi, un bărbat fără cine ştie ce calităţi fizice, dar un tip cît se poate de agreabil, calm şi discret, ordonat şi meticulos, bucătar pasionat, care are cultul prieteniei, este îndrăgostit de blues şi profesează ca jurnalist sportiv (după ce, în adolescenţă, a scris şi publicat poezii). Timi este ceea ce se cheamă un om bun şi la locul lui, care ştie să-i asculte pe ceilalţi, îi face să se deschidă în faţa lui, oferindu-le o binefăcătoare senzaţie de confort. Pînă şi insomniile lui sînt expresia acestei permanente disponibilităţi de a se oferi celorlalţi la orice oră din zi şi din noapte: „Uşa apartamentului rămîne descuiată, pentru ca orice prieten sau şi o simplă cunoştinţă să intre, în caz de nevoie, şi să găsească un temporar adăpost. Poate soseşte omul dintr-un alt oraş în miez de noapte şi nu are cameră rezervată la hotel ori nu are chef de hotel; poate nu-şi găseşte cheile de la garsonieră ori nu-l mai lasă nevasta în apartament, supărată că a întîrziat ori a băut peste măsură. Poate vrea să i se destăinuie lui Septimius ori pur şi simplu mai are chef de-o duşcă, două. Cumpără o sticlă de rachiu alb şi merge la Timi, intrînd în apartament fără nici o jenă, fără nici o reţinere. Aşa se întîmplă că, adesea, trezindu-se în miez de noapte, Timi descoperă în bucătărie un prieten zîmbitor care-l aşteaptă cu paharul plin şi cu o cafea aburindă, proaspăt făcută. Doar cînd vine cîte o femeie la el, Timi încuie uşa. Cel care găseşte uşa încuiată ştie şi nu insistă.“ Căci această calitate a înţelegerii şi această disponibilitate afectivă, felul în care inspiră încredere şi modul în care ştie să fie tăcut şi discret se răsfrîng, mai ales, asupra relaţiilor sale cu femeile, majoritatea măritate sau fete bătrîne, care poposesc în apartamentul lui, ordonat şi cu blues în fundal, ca într-o oază de linişte ce le izolează, pentru o noapte măcar, de rutina, frustrările şi plictiseala propriilor vieţi. Timi este un om al femeilor, dar nu tipul seducător ofensiv, macho sau pasional, ci delicat şi consolator: el nu cucereşte, ci atrage; nu incită, ci se dedică; nu oferă o – pînă la urmă – trivială descărcare prin sex, ci terapie prin tandreţe. Altfel spus, nu femeile îi aparţin, ci el li se oferă.

Această relaţie specială pe care o are cu femeile se datorează copilăriei petrecute în mijlocul femeilor. Romanul se deschide, de altfel, cu naşterea, copilăria şi adolescenţa lui Timi crescut lîngă mama, care-i citeşte din O mie şi una de nopţi şi îl introduce în lumea sportului, şi sora mai mare. Mai întîi tatăl, apoi şi un unchi îi părăseşte, astfel că micului Timi o verişoară îi explică mai întîi misterele pianului, apoi şi pe cele ale sexului, într-o scenă de mare duioşie şi amuzament. (Radu Ţuculescu este, de altfel, un mic maestru al iniţierilor erotice, pasajul respectiv din romanul precedent fiind, la fel, unul dintre cele mai frumoase din carte.) Iniţierea verişoarei continuă cu aprofundarea alături de o colegă de liceu, pentru ca profesoara de latină, pe nume Augusta, să-i propună şi ea, în schimbul participării la olimpiadă, o explorare „caliguleană“ a dragostei: „Augusta! Septimius! Augusta! Septimius!... Tu auzi cum intră numele noastre în rezonanţă? Ca două sfere cereşti întîlnindu-se sub bolta universului... Asta înseamnă multe. Noi doi... Toate la timpul lor. Acuma e timpul pregătirii pentru olimpiadă. Dar îţi promit.“

Ajuns la maturitate, Timi va întoarce bunătatea, tandreţea şi priceperea acestor femei, inclusiv profesoarei de latină cu care se va reîntîlni, după mulţi ani, şi îi va consola singurătatea. Acesta nefiind un eufemism, căci, deşi titlul poate induce în eroare, micul roman al lui Radu Ţuculescu n-are prea multe de-a face cu sexul, este, cel mult, soft erotic: scene sexuale nu au loc, se desfăşoară în schimb ample comportamente senzuale. Profesoara de latină, ajunsă peste ani în apartamentul lui de burlac, se comportă ca şi cum ar putea avea o aventură cu fostul ei elev, iar Timi doar o face să se simtă dorită, răsfăţînd-o muzical şi culinar. Cu Mura, o colegă de redacţie, pleacă într-o croazieră „în interes de serviciu“ pe Nil, iar chelneriţa Pati vine în apartamentul său pentru a i se confesa (vorbele ei erau „un ordin, o rugăminte, o implorare, un ţipăt de disperare, şi dorinţă şi revoltă totodată“), iar bărbatul o ascultă, o iniţiază în blues, iar dimineaţa îi pregăteşte o cremă specială. Radu Ţuculescu reuşeşte să descrie toate aceste adultere (tehnice, nu practice) cu aerul unui firesc nevinovat plin de delicateţe, nu e nimic promiscuu în „aventurile“ insomniacului ascultător care răsfaţă femeile apreciindu-le frumuseţea, lăsîndu-le să-şi deschidă sufletul şi tratîndu-le cu bunătăţuri culinare. Timi este varianta domestică a străinului din fanteziile femeilor care vor o aventură întîmplătoare şi fără consecinţe. Singura notă tragică din tot acest blues cu femei singure apare în conversaţia lui cu Augusta care îl întreabă dacă, dincolo de aceste cuceriri, a şi iubit pe vreuna dintre ele: „«Păi... uite... Nu m-am întrebat niciodată»... «Eşti un om foarte singur, Septimius...», şopţi Augusta cu o intonaţie ezitînd între întrebare şi constatare“. Cu această ezitare şi incertitudine se şi închide romanul.

După apartament, localul numit Acvariu ocupă cealaltă jumătate a romanului. (De altfel, Radu Ţuculescu este un prozator static, de interior; atunci cînd, spre exemplu, Timi şi Mura pleacă în Egipt, naraţiunea este stîngace ca o compunere turistică.) În Acvariu, Timi şi prietenii săi, tot felul de artişti mărunţi de provincie, se întîlnesc să bea, să povestească îndelung şi să discute Arhipelagul Gulag, şi, în general, toată viaţa lor, mică şi liniştită, este prinsă şi se întrevede între pereţii acestui „acvariu“ (aşa cum, aceeaşi metaforă funcţionează splendid în timpul petrecerii din filmul lui Matías Bize, La vida de los peces). Într-una dintre aceste întîlniri ale bărbaţilor, regulate ca un ritual social, este introdusă şi o istorie din anii ’80 cînd Timi, cronicar sportiv la un post de radio teritorial, primeşte „vizita“ unui cuplu de securişti. Episodul este memorabil, căci cei doi ofiţeri rutinaţi şi acriţi de percheziţii, obişnuiţi să se confrunte cu secretele, spaima, dispreţul şi poate chiar opoziţia oamenilor, se „izbesc“ de ospitalitatea, francheţea şi afabilitatea lui Timi. Complet dezarmaţi, cei doi securişti sfîrşesc în bucătărie la o băută în jurul unor cîrnaţi de mistreţ şi în muzică de blues („Te unge pe cord muzica asta. Soacră-mea ascultă numai romanţe...“), dezvăluindu-şi ei secretele lui Timi căruia îi mărturisesc nefericirile lor cu femeile („«Ele sînt de vină pentru tot, fir-aş... femeile», conchise Dinu Stan. «Şi totuşi, le-am putea trata cu blîndeţe», zise Timi zîmbind. «Ţie îţi dă mîna, eşti burlac, faci ce vrei...»“). Veniţi să facă o precheziţie şi o posibilă arestare, securiştii sfîrşesc prin a face dezvăluiri despre fanteziile lor sexuale.

Minimalist în subiecte şi meticulos cu frazele, Radu Ţuculescu continuă să facă figura unui scriitor lipsit de complexul (brebanian, să zicem) al marii opere, şi la propriu, şi la figurat. Oricît de agreabilă şi de ireproşabilă ar fi, Femeile insomniacului nu este cea mai bună carte a lui, dar are, totuşi, meritul de a introduce un personaj inedit, şi foarte simpatic, în tipologia bărbatului cuceritor, destul de săracă în literatura română dominată de tot felul de fustangii mediocri, bădărani de şantier, misogini de bibliotecă sau nietzscheeni potenţial violatori.

Citiţi aici recenzia romanului Stalin, cu sapa-nainte de Radu Ţuculescu, Editura Cartea Românească, 2009.

964 16 coperta jpg
Febra etică
Ca o concluzie, atît Mariana Marin, cît și Mariana Codruț practică o literatură în răspăr cu poetica dominantă a generației ’80, dar nu într-un mod manifest, ostentativ.
964 17 Va urma  Pe planeta Oglinda foto Marius Sumlea 1 jpg
La 146 km de război. Teatru la Piatra Neamț
Ce regăsesc la fiecare ediție a Festivalului de Teatru de la Piatra Neamț este un efort de adecvare la problematicile momentului, la crizele lumii și la ideile ce se dezbat, un efort care face festivalul viu, vibrant, departe de formatul obosit de „vitrină” teatrală.
964 23 png
Lucrările maeștrilor peisagiști britanici (și nu numai) la București
Pavilioanele Art Safari sînt deschise publicului pînă la 11 decembrie și, cu siguranță, promit o experiență vizuală memorabilă.
afis conferintele dilema iasi 6-8 octombrie 2022
Conferințele Dilema veche la Iași. Despre Război și pace 6-8 octombrie 2022, Sala Henri Coandă a Palatului Culturii
Între 6 și 8 octombrie, de joi pînă sîmbătă, Conferințele Dilema veche ajung pentru prima dată la Iași. E o ediție la care conferențiarii invitați vor aborda o temă foarte actuală: „Război și pace”.
963 16 Pdac Romila jpg
Hibridizări
Aplicate preponderent pe Craii de Curtea-Veche, „investigațiile” lui Ion Vianu sfîrșesc prin a da un portret de adîncime al lui Mateiu Caragiale.
p 17 2 jpg
Melancolie pariziană
Ambreiajul ficțiunilor lui Hers este doliul: moartea unui apropiat (în magnificul Ce sentiment de l’été și Amanda), ruptura amoroasă și adolescența (care tot un fel de doliu – al absenței grijilor – se cheamă că e) în Les Passagers de la nuit.
963 17 Breazu jpg
Vremea schimbării
Dezbrăcat de pompa, efervescența și galvanitatea primelor opere discografice ale The Mars Volta, noul album poate fi o ecuație cu prea multe necunoscute pentru vechii fani, dar are caracter și culoare.
Ultimul interviu jpg
Ultimul interviu (roman) - Eshkol Nevo
„Eshkol Nevo scrie cu talent, cu umor și cu inteligență… Prietenie, invidie, iubire, nefericire, puterea de a merge mai departe – nimic nu-i scapă.“
962 16 coperta BAS1 jpg
De la mistic la psihedelic
Viciu ascuns pastișează delicios genul noir, oferind un personaj central care rulează printre tripuri și realități halucinante, în încercarea de a dezlega enigma dispariției amantului căsătorit al unei foste iubite.
p 17 jpg
Frustrare
Om cîine arată din capul locului ca un film ajuns într-o gară din care trenul (succesului de public, al aprecierii critice, dar mai ales al originalității pur și simplu) a plecat de mult.
962 17 Biro cover01 jpg
Estetici synth
Am crescut cu minciuna persistentă că ultimele inovații muzicale s-ar fi realizat în anii ’70.
p 21 coperta jpg
O poveste din Nord, cu voluptate și multă tristețe...
Publicat în cursul acestei veri la Editura Polirom, ultimul roman tradus al lui Stefánsson este, cu siguranță, o piesă importantă în portofoliul colecției de literatură străină al Poliromului.
p 23 jpg
O arhitectură de excepție și o propunere: expoziția permanentă ”Brâncuși în lume”
Cu cîteva zile înainte de inaugurarea acestui Centru, programată pentru 15 septembrie 2022, am organizat o discuție care a pornit de la arhitectura edificiului și a ajuns, firesc cumva, la modul în care, pe de o parte, cultura română de azi îl metabolizează pe Brâncuși.
The John Madejski Garden at the V&A (c) Victoria and Albert Museum, London (1) jpg
Opere de artă rare din patrimoniul Marii Britanii vor fi expuse în această toamnă în București, la Art Safari
81 de opere extrem de valoroase semnate de John Constable (1776-1837), dar și de Rembrandt, Albrecht Dürer, Claude Lorrain și alte nume mari din colecția muzeului londonez sînt împrumutate către Art Safari
p 17 1 jpg jpg
Scandalizare
Ce s-ar fi schimbat în Balaur dacă relația fizică de intimitate ar fi avut loc nu între elev (Sergiu Smerea) și profesoara de religie, ci între elev și profesoara de limba engleză, de pildă? Nu prea multe.
961 17 Breazu jpg
Prezentul ca o buclă temporară într-un cîntec pop retro
Reset, albumul creat de Panda Bear și Sonic Boom, a fost lansat pe 12 august de casa de discuri britanică Domino.
copertă Pozitia a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine jpg
Cătălin Mihuleac - Poziția a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine
Care va să zică, pentru a pluti ca o lebădă în apele noilor timpuri, omul înțelept are nevoie de un patriotism bicefal, care să se adreseze atât României, cât și Uniunii Sovietice!
960 15 Banu jpg
Cu sau fără de cale
Colecționarul se încrede în ce e unitar, amatorul în ce e disparat. Primul în calea bine trasată, pe care celălalt o refuză, preferînd să avanseze imprevizibil. Două posturi contrarii.
960 17 afis jpg
Un spectacol ubicuu
Actorii sînt ghizi printre povești în care protagoniști sînt șapte adolescenți care participă virtual la spectacol.
p 21 Amintire de calatorie, 1957 jpg
Victor Brauner, Robert Rius și „arta universală“
Poetul Robert Rius, pe care Victor Brauner îl vizitează la Perpignan în anul 1940, este unul dintre cei pasionați de scrierile misticului catalan Ramon Llull, al cărui nume figurează în lista „străbunilor suprarealismului“ redactată de Breton odată cu publicarea primului manifest suprarealist
Cj fb post 2000x1500 info afis jpg
Conferințele Dilema veche la UBB. Despre Bogați și săraci 14-16 septembrie, Sala Jean Monet a Facultății de Studii Europene
O ediție specială a Conferințelor ”Dilema veche” în care am invitat cele mai competente voci din disciplinele care, în opinia noastră, sînt obligatoriu de convocat dacă vrem să înțelegem cu adevărat chestiunea complicată și nevindecabilă a rupturii dintre bogați și săraci.
959 16jos Iamandi jpeg
România și meritocrația
Cum s-a raportat spațiul românesc la toate aceste sinuozități? Normal, lui Wooldridge nu i-a trecut prin cap o asemenea întrebare, dar cred că un răspuns destul de potrivit ar fi „cu multă detașare”.
p 17 jpg
Canadian Beauty
Dintre subgenurile născute în epoca post-#metoo și influențate decisiv de aceasta, satira corozivă, cu trăsături îngroșate pînă la caricatură, are astăzi vînt din pupă.
959 17 Biro jpg
Reformări
Tears for Fears, celebri pentru răsunătorul succes „Shout” al epocii Thatcher, dar și pentru chica optzecistă pe care o promovau la vremea respectivă, ar părea că se relansează a doua oară după 18 ani de absență, însă reformarea propriu-zisă a avut loc cu ocazia albumului precedent, din 2004.

Adevarul.ro

Eduard Hellvig bilant SRI FOTO Mediafax
Șeful SRI lansează un avertisment la adresa unor foști angajați: Vom face tot ce ține de noi pentru a rezolva aceste probleme
Șeful SRI a lansat un avertisment la adresa unor foști angajați ai instituției, despre care susține ca gravitează în jurul unor companii de stat sau în spatele a „tot felul de oameni”.
Tanczos Barna FOTO Inquam Photos/Cosmin Enache
Parlamentarii UDMR condamnă „campania de dezinformare” lansată împotriva ministrului Mediului
Grupurile parlamentare ale UDMR condamnă ferm "campania de dezinformare" lansată împotriva ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Tanczos Barna, potrivit căreia ministrul nu asigură protecţia parcurilor naţionale.
grau FOTO Shutterstock
Fermierii au recoltat 9 milioane de tone de grâu. Daea: „La porumb vor exista cantităţi mult mai mici”
Producţia de grâu obţinută în acest an ,,înmagazinată şi aflată sub cheie" este de peste 9 milioane de tone, a anunţat, marţi, ministrul Agriculturii, Petre Daea.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.