Încrederea în poezie

Publicat în Dilema Veche nr. 668 din 8-16 decembrie 2016
Încrederea în poezie jpeg

● Mircea Cărtărescu, Levantul, ediția a VI-a, note, comentarii, glosar și postfață de Cosmin Ciotloș, Editura Humanitas, 2016. 

În legătură cu Levantul lui Mircea Cărtărescu, o parte a criticii literare românești nu a făcut altceva decît să producă și să perpetueze o serie de clișee de interpretare ce au îngustat perspectiva asupra acestei scrieri care necesită, cu siguranță, o discuție mai aprofundată. S-a spus, de pildă, că Levantul prezintă doar tangențial legături cu restul operei scriitorului. Fals. La o lectură aplicată se pot distinge foarte bine acele nuclee de forță prezente în majoritatea scrierilor sale. Nu mai vorbesc de acea frază pusă în circulație de Nicolae Manolescu, ce sună, în varianta ei reciclată din Istoria critică…, astfel: „Levantul este istoria însăși a poeziei românești. O istorie foarte precisă, deși în registru comic“. Este adevărat că în această epopee postmodernă se pot distinge ușor vocile unor poeți precum Bolintineanu, Alecsandri, Petrarca, C. Conachi, Eminescu, Șerban Foarță, Alexandru Mușina, Leonid Dimov, Anton Pann, Gellu Naum, Ion Barbu, Matei I. Caragiale, I.L. Caragiale și, firește, Ion Budai-Deleanu, dar fără o examinare a acestui amplu univers intertextual, afirmația lui Manolescu nu are acoperire. În Dicționarul General al Literaturii Române, Dan C. Mihăilescu numește această scriere o centrifugă sau un athanor, unde poeții amintiți mai sus își joacă propriile roluri în marea „gîlceavă“ a literelor române. În cazul Levantului avem de-a face cu mult mai mult. Spectacolul lingvistic, pe care acești poeți reuniți sub o singură pană îl oferă cititorilor, este de-a dreptul fermecător prin puterea de seducție pe care o are fiecare voce în parte. Se duce o luptă veselă și angajată, în urma căreia nu rămîne cîștigătoare decît „poeticeasca rostire“ ce adoptă forme dintre cele mai neașteptate. Cărtărescu nu selectează unele elemente lexicale ieșite din uz doar pentru ca, ulterior, să le reintroducă în circuit.

Nu cred că mă înșel cînd spun că abia ediția întocmită de Cosmin Ciotloș face posibilă o înțelegere mai aproape de adevăr a acestei opere complexe și incitante din punct de vedere hermeneutic. Autorul ediției face un inventar amplu al aluziilor și trimiterilor inserate de Mircea Cărtărescu în textul său pentru a-l compatibiliza cu mai multe tipuri de lectură. Levantul poate fi înțeles ca un depozitar neîncremenit al memoriei limbii române literare (în diferitele ei faze de dezvoltare), pe care autorul îl accesează cu inteligență pentru a reuși să-și ducă la bun sfîrșit propria țesătură. Scriitorul are grijă ca unele convenții la care ar putea recurge pentru a crea impresia de simultaneitate dintre prezentul scrierii și prezentul evocării să nu fie chiar la vedere: „Somn, umbrește cu lumina-ți epopeea mea hindusă, / Umflă-i tu firava pînză cu suflarea nevăzută / A Visării, Fantasiei, fă ca lîncedul seraf / Să nu și tîrîie aripa prin gunoaie și prin praf / Ci prin praful galaxiei să străvadă-n viitor. / Mașiniști, la manivelă! Derulați un alt decor!“

Dimensiunea epică a poemului se construiește în jurul personajului Manoil, tînăr poet și patriot, în cugetul căruia se deșteptase conștiința libertății naționale. Acesta participă la o mișcare cu un pronunțat caracter subversiv, în jurul căreia iau naștere tot felul de întîmplări și de peripeții care mai de care mai comice. Mircea Cărtărescu nu se dezice de fantastic nici în această carte. Cu referire strict la Levantul, nu putem să nu observăm cum anume reușește scriitorul să-și valideze propria viziune fantastică, făcînd apel la tot felul de mijloace asociate, de regulă, observațiilor de natură realist-clasică. În Levantul există numeroase tipuri umane, deși transformate, adaptate la cerințele lumii ce se dorește reactualizată. Din toate „istoriile“ plămădite de scriitor cu măiestrie și talent lingvistic nu poate lipsi picarescul. Lectura cărții de față necesită un bagaj uriaș de cunoștințe și nu doar din domeniul literaturii. Aluziile sînt fine, dar nu imposibil de descifrat. Dorința de întemeiere a unei lumi – fie ea și din cuvinte – comportă unele reguli: „Heisenberg grăia cu minte că nu-i chip a cerceta / Fenomenuri subatomici fără a le-nfluența. / La el eu, de vreu o lume vie să o ticluiesc / Nice voie am vreodată nici s-ating, nici să privesc“.

Dincolo de anecdotică, Levantul este o meditație foarte serioasă asupra încrederii în poezie și în finalitatea ei dincolo de sine. Un fragment montat într-un chenar – care pare să marcheze inserția ex abrupto – ia cititorul prin surprindere, îl smulge din acel Babel al vocilor dificil de identificat și îl aduce în intimitatea autorului: „Eu, Mircea Cărtărescu, am scris L E V A N T U L într-un moment greu al vieții mele, la vîrsta de treizeci și unu de ani, cînd, nemaicrezînd în poezie (toată viața mea de pînă atunci) și în realitatea lumii și în destinul meu în această lume, m-am hotărît să îmi ocup timpul clocind o iluzie“. Acestui fragment îi răspunde un altul, intitulat „Auctorele“, ce face parte dintr-o variantă a celui de-al unsprezecelea cînt. Mircea Cărtărescu știe să facă diferența dintre o strategie cu impact imediat, dar supusă riscului perisabilității, și o alta care să-și mențină capacitatea de a intriga/interoga și la o relectură. Atunci cînd scria cartea de față, autorul era conștient deja de ceea ce va rămîne în conștiința generală a esteticii ca parte durabilă a postmodernismului. Așa s-ar putea explica unele trimiteri ironice, autoironice, chiar jucăușe la acea parte epidermică a postmodernismului: „Dar la capul multor plînsuri, încercări, peripeții / Ce-n postmodernist opuscul te cufundă-n reverii… / Să-i lăsăm deci să suspine, suspina-vor încă lung. / Eu la Manoil, Iaurta și tălhari vreau să ajung“. Astfel de trimiteri sînt foarte dese în carte. Limbajul vechi, istoricizat se dovedește permeabil la tot felul de inovații de natură lingvistică. Ceea ce rezultă e un text proaspăt și viu, capabil să organizeze în sine o lume în care timpul pur și simplu nu există.

Efort considerabil

Ajunsă la a VI-a ediție, cartea a demonstrat să rezistă la mai multe recitiri (distanțate în timp), neexistînd riscul perimării. Fără efortul considerabil al lui Cosmin Ciotloș, fără decodările sale minuțioase din cele aproape o sută de pagini de „însemnări de lectură“, Levantul ar fi continuat să fascineze mai mult prin misterioasele sale încifrări. Dar iată că și deschiderea poate conduce spre emulație semantică. În altă ordine de idei, Mircea Cărtărescu „actualizează“ unele modalități de expresie, ce erau naive și hilare chiar pentru epoca în care au fost scrise. Din acest motiv putem realiza care este una dintre mizele profunde ale volumului de față: aceea că orice neconcordanță (inadecvare, sunet fals, stridență de exprimare, anacronism) se poate sublima în viziune.

Ca să poată fi plămădită, viziunea implică o călătorie, iar aceasta la rîndul ei reclamă existența unui „tovarăș însoțitor“. Dar ca să treacă ușor prin această bolgie lingvistico-imagologico-parodică nu mai e necesară prezența Beatricei sau a lui Vergilius. Naratorul nu are nevoie de nimeni altcineva decît de Mircea Cărtărescu. Cele douăsprezece cînturi reprezintă un răgaz pe care autorul și-l acordă ca să l ajungă din urmă în viziune pe narator. Dramatizarea (urcarea pe scenă a personajelor) de la sfîrșitul cărții poate fi văzută ca o adîncire în labirintul din care, dacă vrei să ieși, trebuie mai întîi să te pierzi. Cititorii pot alege între mai multe variante de final. Dar libertatea lor e doar o iluzie, deoarece aceasta a fost prevăzută în scenariul inițial încă de la începutul celui de-al doilea cînt: „Borges, ce-i mai zic și Înger cu aripe de argint, / Cărui mumă-i fu oglinda iară tata labirint, / Zice d-un poet ce vrut-a să încapă-n ochiu-i mare / Toată sfera, orizontul dîn hotare în hotare“. Este suficient să punem în relație aceste versuri cu cele de la sfîrșitul fără de sfîrșit al cărții ca să înțelegem de ce: „Din biblioteca largă, de pe rafturi încărcate / Manoil, ca într-o doară, carte mult ciudată scoate: / Are fila orbitoare, ca foițe de cleștar, / Pe copertă-n literi d-aur, într-un fabulos chenar / E încondeiat / LEVANTUL / O deschide spre sfîrșit / Și cetește ce urmează cu glas moale și perit: «Din biblioteca largă…»“ Oglindirea lumilor unele într altele e o dovadă că eternitatea există cu adevărat, chiar dacă durează o fracțiune de secundă. Spațiul care umple așa-zisul gol dintre o secundă și eternitate poate fi numit poezie. 

Şerban Axinte este scriitor şi cercetător ştiinţific la Institutul de Filologie Română „A. Philippide“ al Academiei Române, filiala Iaşi. Cea mai recentă carte publicată: Gabriela Adameşteanu. Monografie, antologie comentată, receptare critică, Editura Tracus Arte, 2015.

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
România a intrat în Cartea Recordurilor cu cea mai mare paradă moto din lume. Nu mai puțin de 3.722 motocicliști au participat la parada de pe ruta Pitești-Mioveni FOTO VIDEO
Nu mai puțin de 3.766 de motocicliști din toată România au luat parte sâmbătă 15 iunie la Pitești la cea mai mare paradă moto din lume, ce a doborât precedentul record, stabilit acum aproape cinci ani în Statele Unite ale Americii.
image
Imagini greu de privit filmate pe o șosea din Marea Britanie. Un polițist lovește intenționat cu mașina un vițel scăpat pe străzi: „Ce fel de monstru...?” VIDEO
Momente îngrozitoare petrecute pe o stradă din Marea Britanie, acolo unde un echipaj de poliție a lovit un vițel scăpat liber. Bietul animal a fost lovit de două ori cu autospeciala, iar martorii au catalogat intervenția drept una brutală, potrivit Daily Mail.
image
Românii, cei mai puțin educați cetățeni ai Europei. O nouă statistică arată că tinerii noștri nu aleg să continue studiile după liceu
Proporția populației cu studii superioare este mai mare în țările nordice și baltice, femeile fiind, în general, cele mai educate.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.