În Anul Cărţii, România nu „lecturează“ nimic

Publicat în Dilema Veche nr. 790 din 11-17 aprilie 2019
În Anul Cărţii, România nu „lecturează“ nimic jpeg

Conform Barometrului de consum cultural 2017, realizat anul trecut de Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală, şi subintitulat „Cultura în pragul Centenarului Marii Uniri: identitate, patrimoniu şi practici culturale“, 42% din români nu citesc nici măcar o singură carte pe an, 69% nu împrumută niciodată cărţi de la bibliotecă, iar 61% nu accesează niciodată arhivele digitale ale bibliotecilor şi nici nu descarcă de pe Internet cărţi. Doar 4% din români pun zilnic mîna pe o carte, doar 9% citesc o dată pe lună şi doar 6,8% merg măcar o dată pe an la bibliotecă să împrumute cărţi.

Nu e nimic de mirare în aceste statistici dezastruoase, în condiţiile în care în România există zeci de oraşe fără biblioteci şi fără librării (din cele aproximativ 200 de librării ale ţării, jumătate se află în Bucureşti, unde procentul celor care citesc zilnic este mai ridicat: 9%), iar rata de analfabetism funcţional a celor care trec prin sistemul de învăţămînt preuniversitar este de peste 40%, cea mai ridicată rată din Uniunea Europeană.

Concret: la Centenar, jumătate din cetăţenii României sînt analfabeţi funcţional care nu pot, nu ştiu şi nu găsesc nici o plăcere sau vreo nevoie în cititul cărţilor.

Legat de acest aspect, în loc să investească substanţial în educaţia de la bază, adică în ciclul preşcolar, primar şi gimnazial, România alocă tot mai ­mulţi bani pentru sistemul universitar (1% din PIB, peste media europeană, conform unui studiu realizat de Societatea Academică, SAR).

Numai Finlanda investeşte atît de mult în învăţămîntul superior, aceasta fiind însă ţara cu cel mai performant sistem educaţional din lume. Altfel spus, deşi are cel mai ineficient ciclu de învăţămînt de bază, România investeşte în ciclul superior, punînd, cum se spune, oiş­tea înaintea carului.

La începutul anului însă, la ini­ția­tiva de anul trecut a senatorilor Vlad Alexandrescu (USR) şi Ovidiu Raeţchi (PNL), s-a adoptat un proiect legislativ care atestă oficial 2019 drept Anul Cărții în România. Iată în întregime foarte scurtul conţinut al Legii nr. 357/2018: „Art. 1. Se instituie anul 2019 ca Anul Cărții în România. Art. 2. (1) Cu prilejul sărbătoririi Anului Cărții se organizează evenimente culturale dedicate acestei inițiative. (2) Autoritățile administrației publice centrale și locale pot acorda sprijin logistic și/sau financiar, după caz. Art. 3. (1) În Anul Cărții se lansează Programul național «România citește», denumit în continuare Programul. Programul se va desfășura în cadrul unităților de învățămînt primar și gimnazial și presupune organizarea de întîlniri săptămînale ale elevilor cu voluntari, precum părinți, personalități publice, jurnaliști. În cadrul Programului, voluntarii vor lectura [subl. mea] împreună cu elevii fragmente din operele literare incluse în programa școlară. (2) Programul presupune și organizarea de întîlniri bianuale ale elevilor cu scriitori români contemporani, de anvergură națională sau locală, care să lectureze fragmente din propriile creații literare, în scopul încurajării lecturii și promovării acestora.“ Semnat de cei doi preşedinţi ai Camerelor Parlamentului, Florin Iordache şi Călin Popescu Tăriceanu, acesta este textul – scurt, vag şi scris cu barbarisme – al legii care ar veni în întîmpinarea necesității „promovării lecturii printre tineri“ cu un program al cărui scop ar fi „dublarea consumului de carte la nivel național, pînă anul viitor“.

Cînd va şi începe însă acest Program național „România citește“? Fiind an electoral, cel mai probabil va rămîne un program-fantomă.

De altfel, actualul ministru al Culturii şi Identităţii Naţionale, Daniel Breaz, are două mari „realizări“ publice: a fost susţinător al familiei tradiţionale în timpul referendumului, spunînd că nu ştie dacă în România există familie monoparentală („o mamă singură cu doi copii a fost o familie, dar s-a întîmplat ceva şi nu mai este“) şi a vorbit despre Eminescu pe înţelesul analfabeţilor funcţional („Pentru mine ca om, ca român, pot să spun, ca și cadru didactic, eu consider, așa cum consideră foarte multă lume, că este practic cel mai mare poet care l-a dat România, cel puțin pînă în momentul de față. Cred că cîteva versuri din «Luceafărul» există în mintea fiecărui român. Ca să vă satisfac și dumneavoastră plăcerea sau dorința de a vedea dacă eu cunosc un singur vers, iată: «Cobori în jos, luceafăr blînd».“) Ecaterina Andronescu, revenită pentru a patra oară ca ministru al Educaţiei, în ciuda incompetenţei sale răsdovedite, l-a apărat argumentînd că ministrul Culturii e matematician la bază. Aşa e: Daniel Breaz este un strălucit coordonator de doctorate în domeniul matematicii (la universităţile din Piteşti şi Kebangsaan – Malaezia), dar, din ce spune Ecaterina Andronescu (cea ale cărei soluţii pentru reforma învăţămîntului sînt, apropo, la nivelul unei gospodine severe), se subînţelege că excelenţa în matematică vine automat cu un deficit de limbaj, logica gîndirii abstracte intrînd în fatală coliziune cu sintaxa limbii.

Revenind la sublimul Program național „România citește“ ca­re-şi propune, nerealist şi sforăitor, dublarea consumului de carte, pînă se va dovedi existenţa lui şi altfel, nu doar pe hîrtia unei legi obscure, trebuie să menţionez că, în acest moment, chiar sînt în desfăşurare, şi încă de mai mulţi ani, mai multe programe şi campanii pentru încurajarea lecturii pentru tineri, toate însă iniţiative private ale editurilor: Litera (campaniile „Cartea la metrou“, „Linişte, copiii citesc!“ şi, mai ales, „Noaptea cărţilor deschise“, cel mai amplu eveniment de stimulare a lecturii care constă anual în oferirea gratuită a zeci de mii de cărţi), Humanitas („Concursul Humanitas în licee“, program naţional care implică cîteva zeci de licee din ţară), Nemira (campaniile „Prima mea carte – cartea pentru copii şi tineret“ şi, pe 23 aprilie, de Ziua cărţii, „Biblioteca ta eşti tu“), Curtea Veche (campania „Cărţile copilăriei în fiecare casă“) ş.a. În acest moment, prin donaţiile de carte, cluburile de lectură pentru copii şi turneele în şcoli cu autori, editurile fac singure mai mult pentru promovarea lecturii printre tineri“ decît o face statul român care pare să fi abandonat cu totul responsabilitatea de a-şi educa viitorii cetăţeni.

În alte părţi ale Europei, campaniile de încurajare a lecturii există fără să fie literă de lege. În Olanda, spre exemplu, în timpul Săptămînii cărţii (o celebrare a lecturii instaurată la nivel naţional încă din anul 1932), poţi circula oriunde cu trenul prin ţară, fără bilet, dacă ai o carte cu tine. De altfel, pentru căile ferate olandeze, Nederlandse Spoorwegen, există tradiţia de a sponsoriza festivităţi legate de cărţi, organizînd lecturi şi sesiuni de autografe cu autori contemporani în trenurile sale pe diverse rute. Iar în Islanda există Jolabokaflod, Potopul Cărţilor, o sărbătoare a cărţii în preajma Crăciunului, cînd se vinde aproape întregul stoc de carte produs de această ţară, unde există un scriitor la zece cititori.

Noi ne apropiem de jumătatea anului, iar Anul Cărţii n-a început şi nici România nu citeşte. Pardon, nu „lecturează“. La Centenar, sîntem faliţii Europei educate.

973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.
Online MarkLetteri jpg
Jazz post-modern - Mark Lettieri, The Baritone Sessions vol. 2, Leopard (6) Records, 2022 -
Mark Lettieri Group vor concerta în Clubul Control din București pe 7 noiembrie.

Adevarul.ro

shutterstock 2114384846 jpg
Tacticile de război ale Rusiei îi expun slăbiciunile militare. Cum le justifică oficialii ruși
După ce și-a văzut spulberate speranțele de a captura Kievul, Moscova a apelat la distrugerea totală a Ucrainei, doar că această tactică este doar o manifestare a neputinței, scrie The Guardian.
dani otil
Marea dilemă a lui Dani Oțil după ce i-au picat din cer 15.000 de euro: „O fi vreo moștenire?“
Dani Oțil, simpaticul prezentator TV, se ală în mare dilemă. Nu știe ce să facă după ce într-un cont de-al său au apărut 15.000 de euro. Nici banca nu a reușit să-l lămurească, motiv pentru care Dani se teme să se atingă de ei.
Submarin in Marea Neagra FOTO  webnovosti.info via zn.ua
Submarin nuclear depășit de un obiect neidentificat, care mergea cu o viteză mai mare decât cea a sunetului. Când a vut loc incidentul
Întâlnirea incredibilă, care a avut loc la sfârșitul anilor 1990, a ieșit la iveală după ce un om de știință aflat la bord a decis să vorbească pentru un canal de YouTube și să dezvăluie experiența sa terifiantă.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.