Foarţă forever!

Publicat în Dilema Veche nr. 331 din 17-23 iunie 2010
Conjuraţia Eminescu (II) jpeg

● Şerban Foarţă, Cartea lui Iov pre stihuri retocmită, Editura Brumar, 2009.
Şerban Foarţă, Gazela de perete, Editura Vinea, 2009.
Şerban Foarţă, Nu ştiu alţii cum sunt…, Editura Cartier, 2009.

Cum recenzezi un album nou al lui Tom Waits? Ce se mai poate spune despre Şerban Foarţă? I-am comentat cu entuziasm atîtea cărţi de poezie în ultimii ani, încît am impresia că am spus totul şi, în acelaşi timp, mai nimic. La 68 de ani, omul este mai creativ, are mai multă inspiraţie şi putere de muncă decît oricare poet aflat pe culmile tinereţii. De fapt, geniul lingvistic al poetului Şerban Foarţă este direct proporţional cu numărul de cărţi publicate şi nu cred că mai există un al doilea caz în literatura noastră. Ultima oară cînd am scris aici despre Şerban Foarţă a fost în 2007, cînd publicase nu mai puţin de cinci cărţi, plus cîteva traduceri. Scriitorul aproape că şi-a triplat opera în ultimul deceniu: a tradus, a adaptat, a rescris şi „retocmit pre stihuri“, a dramatizat fantezii şi s-a dedat delirurilor tautofonice livreşti sau experimentelor lipogramatice, a scris thrillere şi telenovele în versuri („rimoromane“), a trecut la similiproze şi roman, eseuri, epistolare şi cărţi de interviuri, a alcătuit cărţi-colaj sau a scris cărţi în tandem, a publicat pe hîrtie sau în format electronic, a ţinut rubrici de poezie şi a răspuns la nenumărate anchete în periodice culturale… Poezia europeană medievală sau poezia modernă franceză, Caragiale, Dimov şi cărţi biblice au fost, rînd pe rînd, subiectul traducerilor, rescrierilor, punerii în versuri în cele mai rafinate şi mai sofisticate experimente poetice din limba română. Mai mult decît atît, ziarele şi stereotipurile mediatice, pixelii şi fractalii, grafiile şi fotografiile, obiectele (un cliquet, o agrafă, un ceas), dicţionarele, programele de calculator şi soft-urile Microsoft, toate acestea l-au inspirat să scrie cîte o plachetă de versuri fără corespondent în literatura noastră. Am spus deja că proiectul acestui extraordinar poet pare a fi rescrierea întregii literaturi şi punerea în ritm şi rimă a vieţii înseşi.

Nu mă pot abţine să nu amintesc de fiecare dată o expresie pe care poetul însuşi a folosit-o pe marginea unui rondel de Macedonski, o expresie care se potriveşte, de fapt, ca o mănuşă propriei literaturi: „un joc aproape gratuit (şi delectabil) al propriei lui civilizaţii“. Dacă joc înseamnă toată gama de „prestidigitaţii“ lingvistice, de la cele mai simple calambururi pînă la cele mai complicate eufonii şi holorime sau sofisticate experimente textuale, „civilizaţia“ lui Şerban Foarţă s-a definit, în ultimii ani, printr-o poetică imagocentristă dublată/concurată de erudiţie, dexteritate lingvistică şi asociativă. Dar toate acestea nu spun, de fapt, nimic, pentru că, oricum ar fi – instrumentalistă, muzicală şi vizuală, livrescă şi suprarealistă, manieristă, ermetică, alegorică, parodică sau grafică, în forme fixe riguroase sau transgresînd grafiile şi genurile – poezia lui Şerban Foarţă şi-a dezvoltat propriile coduri. Spirit enciclopedic, ţinînd pasul cu tehnologiile timpului, explorînd limitele tot mai largi ale „propriei lui civilizaţii“, Şerban Foarţă se reinventează cu fiecare carte, această căutare textuală avînd ceva aproape mistic. Dar cît de „(aproape) gratuit“ este acest „joc“, ce semnificaţii dezvoltă şi, mai ales, ce disponibilitate are la emoţie? Sofisticată şi uzînd de numeroase strategii lirice, poezia senzual-ermetică, plină de suspans liric a lui Foarţă tinde să te piardă pe drumul spre Damascul semnificaţiei. Nu poţi descinde însă naiv, fără o iniţiere cultural-literar-lingvistică, în poezia sa. Ar fi, deopotrivă, un semn de impoliteţe, vanitate şi, mai ales, inconştienţă.

Nici cu aceste trei cărţi, în care limbajul şi codurile poetice sînt radical diferite, lucrurile nu stau altfel. Cartea lui Iov pre stihuri retocmită este a patra rescriere dintr-o serie în care au mai apărut Cartea Psalmilor (2009) şi Eccleziastul & Cîntarea cîntărilor (2008). Dacă pentru punerea în versuri a Psalmilor lui David, poetul a compilat nu mai puţin de şapte traduceri româneşti şi alte cîteva străine, pentru Cartea lui Iov nu ştim care a fost textul de bază. Certă este doar extraordinara frumuseţe a limbii române în expresivitatea ei veterotestamentară, „stihurile“ lui Şerban Foarţă ridicîndu-se dincolo de orice comentariu. Gazela de perete (pe care cititorii Dilemei vechi o citesc în continuare) este însă un volum care are multe în comun şi cu Rebis (2005), şi cu Micul Print (2008). Jocurile fonetice şi lingvistice (aliteraţii, omofonii, tautofonii, omonime, paronime, acronime ş.cl.), dar şi licenţele şi pseudo-etimologiile, citările şi citatele, pastişele şi parodiile, (lipo)grafiile şi grafemele, toată gama de giumbuşlucuri cu sunete, litere şi sensuri se găsesc aici într-un delir liricvistic numai pentru cunoscători. În schimb, subintitulată, „poeme bătrîneşti“, Nu ştiu alţii cum sunt... este o carte mult mai clasică şi mai reader friendly, una dintre cele mai bune din întreaga sa operă, atît de vastă şi de variată. Pornind de la două vechi fotografii (datînd din 1880 şi 1898) cu străbunica şi bunica lui (fotografii şi poeme publicate pentru prima dată în Cartea cu Bunici), poetul redă prin dagheroversurile sale („e fără noimă lumea, dacă n-o văd sub unghi / cromatic“) lumea burgheză a familiei sale într-o atmosferă vintage plină de melancolie, deopotrivă erotică şi politică, unde ludicul şi livrescul capătă patina timpului. Stimulat de cele două madlene fotografice, poetul face o incursiune lirică în biografia familiei scoţînd la iveală tot felul de istorii şi personaje de la începutul secolului trecut şi din propria copilărie de la sfîrşitul anilor ’40 (generali, avocaţi, circari, birjari, subrete, lustragii, imigranţi ş.a.). Poemele sînt, de fapt, un mic roman alcătuit dintr-o serie de portrete, de cadre şi de istorii în ritm & rimă, cu personaje, decoruri şi parfum de epocă, nişte amintiri din copilăria burgheză ca un album fotografic sau o legătură de scrisori îngălbenite de pe raftul unui anticariat. Se află aici printre cele mai elegante şi rafinate versuri scrise vreodată de versatilul poet, aflat, de altfel, într-o dispoziţie autobiografică nostalgic-senzuală cu care pînă acum nu ne-a mai răsfăţat. Un festin liric în trei feluri, aceste noi cărţi ale lui Şerban Foarţă!

973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.
Online MarkLetteri jpg
Jazz post-modern - Mark Lettieri, The Baritone Sessions vol. 2, Leopard (6) Records, 2022 -
Mark Lettieri Group vor concerta în Clubul Control din București pe 7 noiembrie.

Adevarul.ro

Becali
Lucian Bode la Consiliul JAI FOTO Facebook Lucian Bode
Ce este Consiliul JAI, care decide dacă România poate sau nu să adere la Schengen
Consiliul JAI este format din miniștri de Interne, responsabili cu migrația, gestionarea frontierelor și cooperarea polițienească, însă nu toate statele membre UE au aceeași repartizare a sarcinilor între miniștri.
Maria Zaharova FOTO Profimedia
Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, atac la adresa Maiei Sandu: Ce a făcut cetățeana României pentru R. Moldova?
Maria Zaharova a lansat un atac dur la adresa preşedintei Republicii Moldova, fiind de părere că puterea de la Chișinău promovează rusofobia, chiar dacă Moscova a ajutat întotdeauna Chișinăul.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.