Eseistul și înțelepții

Publicat în Dilema Veche nr. 783 din 21-27 februarie 2019
Eseistul și înțelepții jpeg

● Valeriu Gherghel, Roata plăcerilor. De ce n-au iubit unii înțelepți cărțile?, Editura Polirom, 2018. 

La ce bun cărțile, cît timp viața adevărată, „viața care se viețuiește“, vorba lui Mateiu, e întotdeauna „în altă parte“, vorba lui Milan? Însăși aglomerarea citatelor în această frază e un semn de criză. O criză de care se ocupă, în cartea sa recent apărută, unul dintre cei mai interesanți eseiști de astăzi, Valeriu Gherghel. În Roata plăcerilor. De ce n-au iubit unii înțelepți cărțile?, autorul revine la tema sa predilectă, aceea a lecturii, discutată în alte două frumoase cărți anterioare, Porunca lui rabbi Akiba (2006) și Breviarul sceptic (2012). De astă dată, este analizată suspiciunea principială la adresa cărților. „Există oameni care nu citesc deloc, nu mi-am propus să scriu despre ei, presupun că sînt fericiți“, mărturisește Gherghel. Nu dinspre acești benigni închinători ai concretului vine amenințarea, ci dinspre „înțelepți“, dinspre oamenii cărții, posesori, cititori și autori de biblioteci cărora le cășunează existența cărților (și cititorilor) altora. De la aceștia, uneori vîrfuri ale tradiției umaniste precum Seneca, Marc Aureliu, Kant, Leibniz, Hume, Montaigne, Rousseau, Emerson, se aud periodice, metaforice rechemări la incendierea Bibliotecii din Alexandria sau măcar a unei părți din ea.

Sigur că vastul corpus al literaturii lumii presupune multă aglomerație și impostură; sigur că universul social al lumii cărții, de la presa literară la uniunile creatorilor, de la demagogia internautică a lecturii la librăriile „cu dichis“, conține și laturi penibile, revoltătoare sau kitsch. Dar acesta nu e un motiv suficient, crede Gherghel, pentru a demoniza cartea, pur și simplu, sau pentru a inventa dihotomii absurde, în afara spiritului științific, precum aceea dintre lectură și experiență: „Ori comentezi, ori trăiești. Ori citești, ori simți. Ori adnotezi Poetica lui Aristotel, ori te veselești într-o taverna din Monastiraki“. De fapt, o astfel de „indispoziție umană străveche“ se datorează, în cele mai multe cazuri, unei percepții la fel de înguste a vieții, ca și a cărții. Marc Aureliu sau Kant erau cititori autoreprimați, fanatici ai „rațiunii“, ignorînd latura afectivă, ca și pe cea corporală a lecturii. Emerson sau Rousseau idolatrizau „trăirea“ pură, se așezau în corul vitaliștilor, pozau în „inspirați proroci ai experienței, ai trăirilor ferine, ai senzațiilor virginale“, făcînd o distincție nepermisă între cititul celorlalți („inautentic, uscat, lipsit de consistență vitală“) și scrisul lor (capabil de a-l „păstra pe filosof fraged și nealterat, el însuși mai presus de el însuși“). Alții, de mai mică substanță, preferă să transfere această dihotomie în planul estetic, să susțină, de pildă, că poezia iese din pură inspirație, în timp ce proza din viața trăită – cum altfel s-ar explica faptul că „poeții au bărbi înfoiate, plete în valuri, prozatorii au chelie (de-o pildă, Dostoievski, Flaubert, Musil, Saramago, Rushdie, nu știu dacă ați observat)“?

Aceste dihotomii nu au substanță, arată Valeriu Gherghel în pagini savuroase, care profită abundent de tehnica reducerii la absurd a acestor nefondate pretenții. Lectura este o experiență alături de celelalte, al cărei caracter derivat nu trebuie să ne pună pe gînduri: mai toate experiențele sînt indirecte. Chiar dacă nu aduce foloase imediate, nereușind să producă conversiuni morale peste noapte ale bestiilor în oameni de treabă, cititul îndeplinește anumite scopuri deloc de neglijat. Oricum, „cititul nu este negreșit o noblețe, dar nu este în nici un caz o josnicie“. Pe unii (Flaubert, Borges), lectura îi ajută să evite viața, să forjeze un univers al lor, o vizuină în care generații de cititori sînt, pe urmă, invitate să se refugieze. Pe alții (Montaigne, Gherghel însuși) îi ajută să-și proiecteze eul „ondoyant et divers“ în trecut, revizitînd lecturi de odinioară („Cărțile ne arată cît de tare am deviat de la inocență“). Altora le permite să-și măsoare viața lor cu a altora, îi ajută să instaureze ordine în propriile experiențe, le oferă cuvinte cu care să-și descrie emoțiile. Pentru alții, în fine, lectura e un act gratuit, o reinstalare în confortul celei de-a treizeci și noua recitiri a Iliadei („în greaca cea mai veche, desigur“).

Tema lecturii îl ajută pe Valeriu Gherghel să revină la multe dintre temele sale preferate din volumele anterioare: patologia lecturii (cititul-viteză, de pildă, sau performanța alfabetică a Autodidactului din Greața de Sartre), revelațiile bibliofiliei („un bibliofil pur și dur, care își respectă meseria, refuză să citească vreun rînd și privește cartea așa cum consideri un pendul arhaic“), naivitățile înțelepților antici și medievali. Pentru Seneca, Augustin sau Isidor din Sevilla, lumea e o carte și cărțile sînt lumea, de aceea pentru ei nu există îndoială că diamantul poate fi spart cu sînge de țap sau că greierii din Calabria sînt muți, de vreme ce așa stă scris în cărțile vechi.

Scriind despre toți acești înțelepți, admirîndu-i, dar de la distanță, Valeriu Gherghel nu este un înțelept el însuși. Nu-i place acest cuvînt periculos, de folosit mereu cu ghilimele. Gherghel își asumă postura eseistului, dar nu pentru că acesta ar fi un gînditor lipsit de rigoare, ci pentru că eseistul e, în mod fundamental, un scriitor. În cazul de față, un scriitor care merită citit și recitit – din toate motivele pe care, în Roata plăcerilor, autorul le enumeră cu atîta farmec. 

Doris Mironescu este critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Viaţa lui M. Blecher. Împotriva biografiei, Editura Humanitas, 2018.

TIFF anunță Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anunță prima ediție SUNSCREEN, un nou festival de film la Constanța
Între 8 și 11 septembrie, spectatorii din Constanța vor putea urmări pe marele ecran zeci de filme de succes și se vor bucura de întîlniri cu invitați speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombardării) Berlinului
În goana după supravieţuire nu mai e timp de reforme şi revoltă.
p 17 2 jpg
Pe holurile facultății
Dragoș Hanciu îl filmează aici pe Gheorghe Blondă (zis și „nea Jorj”), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului în pragul pensionării.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am lămurit încă dacă există un gen muzical LGBT, ori dacă ideea de gen mai are vreo noimă în general, însă sesizăm o propagare a sexualității alternative în zone muzicale conservator-tradiționaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu viața lipsită de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
Începînd cu anii 1939-1940, creația pictorului este influențată de literatura romantică și de ezoterism, îndreptîndu-se cu deosebire către scrierile lui Novalis în care artistul consideră a fi găsit ecoul propriei sensibilităţi.
Piața Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii sînt așteptați la un eveniment impresionant, care ia startul în Piața Unirii din Cluj-Napoca
Pînă pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din România va aduce în orașul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiecții.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dacă veniți la cea de-a 21-a ediție de TIFF exclusiv pentru filme, iată 21 de titluri care s-ar putea să vă placă.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru visători & imigranți.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu „radiografiază” decît prin ricoșeu fragmentele de real care s-au nimerit în cadru, fiindcă adevăratul lor subiect, universal și incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu cîntă „Anotimpurile” lui Vivaldi
„Anotimpurile” lui Vivaldi sînt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, în concertul ce închide stagiunea Orchestrei de Cameră Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate bucătării ale lumii și poveștile oamenilor care îndrăznesc să testeze limitele convenționalului se întorc în secțiunea Film Food la Festivalul Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicată cinefililor pasionați de experiențe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioară, scrinul femeilor
Femeile au constituit adevărate constelații de socialitate. Dacă nu dispuneau de puterea economică sau politică, ele și-au exercitat, în schimb, geniul animînd viața capitalei pe fond de „plăcere” a spiritului comun împărtășită.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre viața lui Nichita Stănescu a scris Bogdan Crețu, ci una despre un mare poet și moartea lui apropiată.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vieții, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imaginația din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o funcție integrativă a realității, tot așa cum visul (structura visului) potențează atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul minții și palatul de păpuși
Rosencrantz și Guilderstern sînt „jucați” de Hamlet care, în „nebunia” lui, inventează o scenetă.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, veți avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Cameră Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lansează opționalul de educație cinematografică pentru elevi
Programul EducaTIFF continuă să se dezvolte la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimuțe, muzică și baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana întîi, cu un narator de vîrsta a treia, ce gravitează în jurul unor teme precum nostalgia tinereții, muzica, erotismul, totul învăluit într-o folie de „unheimlich” care a devenit marca autorului nipon.
947 16 jos coperta jpg
Secretul corespondenței
O cu totul altă carte față de aceea, știută tuturor, din 1978, este actuala ediție, definitivă, a „Romanului epistolar” dintre I. Negoițescu și Radu Stanca.
p 17 2 jpg
Nu te supăra, frate
„Frère et sœur” rămîne ilustrativ pentru un cinema anchilozat, cu trăiri rezonabile – însăși lipsa de măsură a pasiunilor sfîrșește prin a fi „rezonabilă”, necesară – și morală burgheză.
947 17 ABiro cover2 jpg
Eroi
Grimus ies din pandemie cu un album în limba maternă ce le oferă mai mult spațiu de manevră pentru poezie.

Adevarul.ro

image
Reacţii după şedinţa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: „Arată ca un cadavru”
Desemnat în anii '90 cel mai sexy bărbat în viaţă de revista People, actorul Brad Pitt şi-a şocat fanii cu cea mai recentă şedinţă foto realizată pentru revista GQ, mai mulţi internauţi comentând că arată ca un cadavru.
image
Lacul căutat de zeci de mii de turişti pentru tratamente s-a colorat în roz. Explicaţiile cercetătorilor VIDEO
Pe lângă culoare, lacul emană şi un miros neplăcut. În fiecare an, aici vin zeci de mii de turişti la tratament. Specialiştii vin cu explicaţii.
image
CTP ne trezeşte la realitate: „Popovici? Dar de ce să mă simt mândru?“
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
În primăvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a cărui gazdă era Betty Crocker, devenită o emblemă a emisiunilor de acest gen și un idol al gospodinelor de peste Ocean. Puțină lume știa că Betty nu exista cu adevărat, ci era doar o plăsmuire a minților creatoare ale postului de radio.
image
„Uvertura” războiului austro-turc din 1715-1718
Războiul turco-venețiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut și drept Războiul Austro-Turc din 1715-1718, sau „Războiul lui Eugeniu de Savoia”, este primul din seria războaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol îi scria Elisabetei că otomanii încercaseră pe data de 28 să iasă din Plevna luptând și construind un pod peste râul Vid, în zonă desfășurându-se bătălii cumplite. Carol s-a îndreptat imediat în acea direcție, în timp ce împăratul se dusese în centrul dispozitivului.