Efigia lui Aurel Dumitrașcu

Publicat în Dilema Veche nr. 976 din 22 decembrie – 28 decembrie 2022
image

 Vlad Alui Gheorghe, Aurel Dumitrașcu. Studiu monografic, Editura Junimea, 2022.

Deși optzecist sadea vorbind strict diacronic, Aurel Dumitrașcu a trăit din plin destinul unui poet romantic. Motivele acestei comparații sînt multe și o să-l evit pe cel (perisabil) al frumuseții fizice, cu toate că înfățișarea sa adolescentin-angelică l-a predispus la o intensă carieră de seducător. Un motiv ar fi că a murit de leucemie la numai 35 de ani, în septembrie 1990 (s-a născut în 1955), nici măcar nel mezzo del cammin. Galeria unor asemenea poeți cu morți teribil de timpurii are la noi cîteva repere, de la Vasile Cîrlova, Mihai Eminescu și Ștefan Octavian Iosif pînă la Nicolae Labiș și Cristian Popescu. 

Apoi, că a trăit vremuri potrivnice, în primul rînd potrivnice libertăților esențiale a unui scriitor – aceea de-a vorbi și de-a scrie. Libertatea și-a luat-o singur, cu toate riscurile de rigoare (a fost urmărit de Securitate pentru gesturile, cuvintele și textele sale). Și aș putea continua: s-a autoizolat între munți, la Borca Neamțului, într-un peisaj idilic foarte potrivit contemplației, scrisului și singurătății; a fost în contact permanent cu pulsul literaturii congenerilor săi, corespondînd constant (destinatari i-au fost multe nume sonore), colportînd idei, citind reviste și coborînd periodic din satul natal pentru a merge la întîlniri literare naționale; a scris o poezie cvasi-ermetică, ceremonioasă, profund anti-mainstream, deloc deschisă jocurilor facile ale multor optzeciști, o poezie centrată pe tragicul existențial și pe imageria bogată, o poezie cu jocuri simbolice suprarealiste și cu o puternică tăietură tanatică; a publicat antum doar două plachete, Furtunile memoriei(debut în 1984, îndelung prelucrat din cauza cenzurii acerbe) și Biblioteca din Nord (1986, scos oarecum mai ușor), în timp ce postumele (poeme, scrisori, jurnale, articole), foarte multe, au fost restituite publicului de prieteni (prietenia a fost una dintre marile lui vocații).

Din toate aceste trăsături de „copil al veacului”, cea mai paradoxală mi se pare ultima: această postumitate pletorică, invers proporțională și cu prezența sa fizică în lume (plenară, vie), și cu parcimonia publicării din timpul unei vieți nedrept de scurte. De această uimitoare existență postumă s-a ocupat ani de zile cu o loialitate admirabilă „geamănul” întru literatură, poetul Adrian Alui Gheorghe, pînă nu demult păstrătorul bogatei moșteniri de caiete și hîrtii care alcătuiesc arhiva Aurel Dumitrașcu. Din ea, prietenul fidel a publicat în timp volume de texte inedite, fragmente diaristice și antologii epistolare, o producție literară consistentă, care dovedește că poeții nu doar că au viață veșnică, dar transmit mesaje și după moarte.

El însuși traducător, muzician și poet în plină ascensiune (a debutat în 2013 cu un volum remarcabil, urmat în 2016 de altul asemenea), Vlad Alui Gheorghe a publicat recent o monografie dedicată lui Dumitrașcu. Aș zice „în sfîrșit”, pentru că acest „răzvrătit izolat într-un mic sat de munte” merita de mult o astfel de abordare și acum, iată, a făcut-o un tînăr scriitor care a stat aproape și de spiritul, și de arhiva de care pomeneam mai sus. La origine lucrare de doctorat susținută la Literele ieșene, Aurel Dumitrașcu. Studiu monografic parcurge pertinent, în aproape 300 de pagini, întreaga operă antumă și postumă a poetului de la Borca, încercînd clarificări biografice, conceptuale și generaționale, contextualizări cronologice și paradigmatice, interpretări și juste reașezări tematic-imaginare.

image

Instrumentele sînt cele ale unui critic și istoric literar, desigur, dar efortul de a da coerență unui corpus amalgamat de documente (caiete și dosare personale, foi volante, ciorne, publicații, schimburi epistolare, mărturii ale altora) dovedește răbdarea unui arhivist pe care numai pasiunea pentru subiect, afinitatea familială și determinarea profesională l-au ajutat să sfîrșească acest demers altfel destul de dificil. Conjecturile lui Vlad Alui Gheorghe nu reprezintă doar simple treceri în revistă ale biografemelor dumitrașciene sau reluări ale unor opinii critice consacrate, dimpotrivă, autorul încearcă să reliefeze detalii, analogii și unghiuri mai puțin evidente și mai puțin vehiculate de alte analize la subiect, să coreleze elemente de pură biografie cu reconstituiri cronologice pe baza idiosincraziilor de imaginar poetic și a notațiilor de jurnal. 

Rezultatul e un vast eseu critic în care nodurile teoretice, hermeneutice și istorice capătă pregnanța unor direcții peste care se va putea trece cu greu, de acum încolo, în cazul altor viitoare abordări similare. Voi sublinia doar cîteva dintre ele, în continuare, cu mențiunea că multe altele, la fel de surprinzătoare și deopotrivă de persuasive (l-am citit, la rîndu-mi, atent pe Aurel Dumitrașcu, știu despre ce vorbesc), pot fi descoperite în carte.

Jurnal, scrisori, poezie

Lipsit de proximitatea unor maeștri și a unui spațiu emulativ, izolat între munții Neamțului natal (din care a ieșit doar pentru perioadele de studenție la fără frecvență, de cenacluri, de întîlniri cu varii prieteni sau de festivaluri literare – așa cum puteau exista ele în întunecații ani 1980), autodidact și devorator intratabil de cărți, filme și muzică, poetul de la Borca a suferit de o „ingenuitate a formării ca scriitor”. Evoluția conștiinței sale creatoare, susține Vlad Alui Gheorghe, a stat exclusiv sub auspiciile scrisului asiduu, ale lecturilor formatoare, ale discuțiilor din planul public (cînd a apucat) și privat (mai tot timpul) și ale corespondenței susținute cu nume importante ale literaturii române de atunci, colegi de pluton literar ori seniori consacrați. 

Toate acestea i-au adus și nenumărate deservicii, de la vulnerabilitatea în fața Securității și a delațiunilor de tot felul la lupta cu cenzura editorială și cu propria conștiință a vocii lirice – una distinctă, profund originală, rafinată stilistic, ostentativ diferită de a celorlalți contemporani și adesea excesiv de autoselectivă. Așa se explică, de pildă, de ce notațiile de jurnal (începute în 1970, la moartea tatălui), susținute cu debordabil firesc pînă în ultima clipă de viață pe numeroase caiete și carnete, au premers poeziei, pe care a migălit-o sever pînă la ultima esență, pînă la decantarea supremă, pînă la forma cea mai potrivită mesajului (primele versuri datează din 1986, din timpul serviciului militar la Sulina). Efortul acesta poate fi concentrat perfect într-un vers care l-a făcut celebru și care-i poartă indelebil amprenta existențială, cu tot cu intuiția tragică a morții: „eu nu vreau să trăiesc, eu vreau să citesc”.

Rezistent, libertin și inadaptabil, Aurel Dumitrașcu a fost căutat de un ofițer de Securitate încă din 1985 și, ostil oricărei înregimentări, a fost pus încă de atunci sub strictă supraveghere. În același spirit de frondă afin cu amici ieșeni ca Luca Pițu sau Dan Petrescu, împreună cu Adrian Alui Gheorghe s-a solidarizat pe 3 decembrie 1989 cu Liviu Ioan Stoiciu, semnatar al apelului către Europa Liberă împotriva realegerii lui Nicolae Ceaușescu la al XIV-lea Congres al PCR. Nu i-a păsat nici lui, nici celorlalți că vor fi trecuți pe lista neagră a celor care „fluieră în biserică” și trebuie supravegheați. Pe 22 decembrie 1989 îl găsim lîngă același Adrian Alui Gheorghe în „balconul revoluției” de la Piatra Neamț, scriind frenetic apoi, cît i-au mai permis timpul și boala, cîteva articole în presa locală despre confiscarea revoluției de către neocomuniștii iliescieni și despre compromiterea valorilor democratice nou cîștigate.

Pe lîngă jurnal și scrisori, poezia lui Aurel Dumitrașcu ocupă aproape jumătate din studiul lui Vlad Alui Gheorghe și autorul încearcă un tablou complet al temelor majore, de la începuturile cvasi-necunoscute și antumele oficiale pînă la inedite și postume: jocul cu moartea, labirintul, zidul, sîngele, umbra, colbul, pustiul, orbirea, cimitirul, breșa, culorile sînt tot atîtea subiecte care desemnează subcapitole întregi, cu interpretări și analogii convingătoare, menite să decupeze un imaginar inedit între congenerii optzeciști. Lectura textelor dumitrașciene relevă un „turbion imagistic care adună laolaltă reziduuri de realitate”, „proiecții dintr-un paradis în care totul este posibil”, un amestec bine dozat de inocență și impuritate. Aurel Dumitrașcu „refuză inteligibilul ca strat superficial al realității”, iar „metoda hipertelică”, așa cum o denunță Vlad Alui Gheorghe, „răstoarnă raporturile dintre concret și abstract, psihismul produce realitate, oniricul transformă obiectele în stări de spirit, individul este al lumii și al nimănui, într-o acțiune deliberată de refuz al unui loc anume”. 

Oricum, Dumitrașcu a avut, în poezie, un parcurs solitar, susține autorul, iar poezia sa nu a interacționat decisiv cu cea a colegilor săi de generație. De aceea, în condiții istorice foarte potrivnice (epistolarul din tulburătorul volum Frig o dovedește), poetul de la Borca a atins performanța unei voci lirice unice, a unui „profil de scriitor bine conturat”, rămînînd în posteritate ca un campion al libertății interioare și a celei de expresie, într-un regim care le ura pe amîndouă.

Lui Vlad Alui Gheorghe i-a reușit un studiu serios, dens și cuprinzător, un deschizător de drumuri pentru cei care se vor mai apleca, de-acum încolo, asupra textelor lui Aurel Dumitrașcu. Nu e vorba doar de un sintetic „portret” critic bine blindat bibliografic și argumentativ, de ivirea unui „profil de scriitor bine conturat”, ci de o adevărată efigie, prima de la noi, deocamdată.

Adrian G. Romila este scriitor și critic literar. Cea mai recentă carte: Efectul întîrziat al pasiunilor de tinerețe, Editura Junimea, 2020.

Afis 9 febr 2023 Sala Radio jpg
TROMPETISTUL DE TALIE INTERNAȚIONALĂ ALEX SIPIAGIN VA CÎNTA CU BIG BAND-UL RADIO ROMÂNIA!
Pentru acest concert de jazz contemporan, Big Band-ul Radio îi are ca invitați și pe pianistul și aranjorul MISHA TSIGANOV, contrabasistul MAKAR NOVIKOV și pe bateristul SASHA MACHIN.
Publishing & TPS1 jpg
1 milion de lei pentru traducerea cărților românești în străinătate
Sesiunea 2023 a programelor Translation and Publication Support (TPS) și PUBLISHING ROMANIA, la start
982 16 sus coperta jpg
O bere cu Dave Grohl
Pe mulți dintre noi izolarea din timpul pandemiei ne-a făcut să ne aplecăm spre tot soiul de hobby-uri mai mult sau mai puțin bizare (și de multe ori nu neapărat utile).
p 17 jpg
Teatru de război
Narvik e despre acest cuplu – ea, „soție și mamă”; el, soldat chiar pe frontul din fața casei – care trebuie să le facă față nemților, „separat, dar împreună”.
982 17 coperta1 jpg
Familia Wakeman
Nu doar Steven Wilson a avut un an intens, ci și celălalt Wilson esențial al prog-rock-ului britanic, Damian Wilson.
George Banu jpg
George Banu – un portret pur subiectiv
Biţă folosea des expresia entre‐deux, inclusiv în Povestirile lui Horatio, una dintre ultimele lui cărți.
landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.

Adevarul.ro

image
Cum va fi vremea în ultima lună de iarnă. Care e recordul de ger năprasnic în România
Temperaturi foarte scăzute sau maxime termice neobişnuite s-au consemnat, de-a lungul timpului, în luna februarie. Recordul de ger a fost bătut la data de 10 februarie 1929, când la Vf.Omu s-au înregistrat minus 38 grade Celsius.
image
Patru lucruri în care se măsoară cu adevărat fericirea. Ce spune un profesor de la Harvard
Dr. Sanjiv Chopra, profesor la Harvard, a explicat de ce 20 de milioane de dolari câștigați la loto nu te fac fericit pe termen lung și care ar fi cele cinci lucruri care ar ajuta cu adevărat pentru a obține această stare.
image
Şi-a ucis cea mai bună prietenă din dorinţa de a fi mamă. Cele două femei se cunoscuseră la biserică
Crima haluncinantă, comisă de o femeie din Texas a uimit o lume întreagă. Aceasta şi-a omorât cu sânge rece cea mai bună prietenă, pe care o cunoştea de mai bine de un deceniu. Totul pentru a-i fura copilul.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.