Despre ÔÇ×cre╚Öterea pl─âcerii de a citiÔÇŁ

Publicat în Dilema Veche nr. 845 din 18 - 24 iunie 2020
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg

Poate nu v─â mai aminti╚Ťi (pentru c─â nici nu ave╚Ťi ce), dar conform unui proiect legislativ, anul 2019 ar fi trebuit s─â fie Anul C─âr╚Ťii, celebrat, chipurile, printr-un ÔÇ×program na┼úional de evenimente, desf─â┼čurate ├«n unit─â┼úile de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt primar ╚Öi gimnazial, cu scopul de a promova lecturaÔÇŁ. Nu s-a ├«nt├«mplat mai nimic ├«n afara unor serb─âri ╚Öi festivit─â╚Ťi de ochii lumii, ├«n schimb, pe final de an, Rom├ónia a ob╚Ťinut un punctaj foarte slab ├«n clasamentul PISA (locul 47 din 79 de ╚Ť─âri), cu un nivel al analfabetismului func╚Ťional de 44%, cel mai ridicat din ultimul deceniu. Test─ârile la citire, spre exemplu, au dat rezultatele sub media european─â, oricum mai slabe comparativ cu cele din anii preceden╚Ťi. Repeziciunea cu care, ├«n ultimii trei ani, la Cultur─â s-au perindat patru mini╚Ötri (Ioan Vulpescu, Lucian Roma╚Öcanu, George Iva╚Öcu ╚Öi Bogdan Gheorghiu) a fost egalat─â doar de incompeten╚Ťa, del─âsarea ╚Öi chiar agramatismul lor. Practic, ├«n Anul C─âr┼úii, cu ├«ntoarcerea la manualul unic, aproape jum─âtate din elevii rom├óni ie┼či┼úi de pe b─âncile ┼čcolilor rom├óne╚Öti nu ├«n┼úeleg ce citesc ├«n limba rom├ón─â.

Ei bine, ca s─â rezolve aceast─â profund─â problem─â sistemic─â (conform Barometrului de consum cultural 2017, 42% din rom├óni nu citesc nici m─âcar o singur─â carte pe an, 1 din 5 rom├óni nu a citit niciodat─â o carte, iar media de lectur─â este de cinci minute pe zi, penultimul loc ├«n UE), capetele de la Ministerul Culturii au ├«ncropit o campanie intitulat─â ÔÇ×Cite╚Öte Rom├óne╚ÖteÔÇŁ, cu ├«ndemnul, ÔÇ×Sus╚Ťine cartea rom├óneasc─âÔÇŁ, ├«n care au cooptat diverse personalit─â╚Ťi culturale, av├«nd ca obiectiv ÔÇ×cre╚Öterea v├«nz─ârilor de carte rom├óneasc─â pentru sus╚Ťinerea industriei ╚Öi a autorilor rom├óniÔÇŁ. Soprana Felicia Filip a fost protagonista unui prim clip de promovare, ireproductibil prin patetismul declam─ârii ╚Öi ridicolul textului (ÔÇ×scriitorul rom├ón face parte din fibra ta, din mentalitatea taÔÇŁ). Felicia Filip ├«i ├«ndeamn─â pe tineri s─â citeasc─â basme rom├óne╚Öti, pe Caragiale, Ionesco ╚Öi Steinhardt, astfel c─â singura calitate a textului r─âm├«ne cea subversiv─â: ├«ntr-o ╚Ťar─â cu sate depopulate din cauza celor pleca╚Ťi la munc─â ├«n str─âin─âtate, l─âs├«ndu-╚Öi copiii ├«n urm─â ÔÇô cite╚Öte basme! ├Äntr-o ╚Ťar─â condus─â de guvernan╚Ťi agrama╚Ťi ╚Öi stupizi ÔÇô cite╚Öte Caragiale! ├Äntr-o ╚Ťar─â condus─â de politicieni corup╚Ťi, fo╚Öti colaboratori ai Securit─â╚Ťii, parte din grupuri infrac╚Ťionale organizate ÔÇô cite╚Öte Ionesco ╚Öi Steinhardt!

Lansat pe Facebook, clipul abia a str├«ns dou─â sute de aprecieri, ├«ns─â a adunat mult mai multe distribuiri ironice ╚Öi comentarii acide (la care Ministerul Culturii a ripostat cu limbajul de lemn: ÔÇ×Avem ├«n plan ╚Öi alte ac╚Ťiuni printre care ╚Öi demersuri pentru cre╚Öterea interesului ╚Öi a pl─âcerii de a citiÔÇŁ). ├Äntre timp au ap─ârut sau vor ap─ârea ╚Öi alte clipuri cu actorii Maia Morgenstern ╚Öi Alex ╚śtef─ânescu, jurnalista Marina Alm─â╚Öan (probabil, mari cititori de literatur─â rom├ón─â contemporan─â), cu scriitorii Marian Coman, Simona Sava ╚Öi Paul ╚Üanicui, ╚Öi al╚Ťi ÔÇ×reprezentan╚Ťi ai sectorului creativÔÇŁ.

Scriitorul, editorul ╚Öi cronicarul Bogdan-Alexandru St─ânescu a punctat din prima: ÔÇ×Un asemenea program, care ├«n aparen╚Ť─â vrea s─â salveze scriitorul rom├ón sus╚Ťin├«nd reduceri pe site-urile de v├«nzare de carte, nu salveaz─â ├«n nici un caz scriitorul rom├ón. Care scriitor rom├ón este acea persoan─â care, dup─â 8-9-10 ore de munc─â, ajunge acas─â ╚Öi scrieÔÇŽ Acel scriitor ar fi ajutat de un program de burse, de unul de reziden╚Ťe ├«n care s─â se poat─â rupe timp de o lun─â de programul zilnic ╚Öi s─â scrie ├«n lini╚Öte. E doar un exemplu de ajutor realizabil. ╚Üara e plin─â de case de crea╚Ťie r─âmase ├«n paragin─â, unde cel mult acum se mai ╚Ťin chiolhanuri date de cei care au cheile. Un scriitor ar putea fi ajutat dac─â n-ar mai exista lecturi publice sau dezbateri unde s─â fie invitat f─âr─â s─â fie pl─âtit, consider├«ndu-se c─â i se face o onoare sau c─â i se d─â ocazia ┬źs─â se promoveze┬╗ÔÇŁ.

Pare incredibil, dar ├«n perfect─â armonie cu incompeten╚Ťa ultimilor mini╚Ötri ai Culturii: ├«n Rom├ónia exist─â peste o sut─â de localit─â╚Ťi ╚Öi mii de sate unde nu exist─â nici m─âcar o libr─ârie (sau un chio╚Öc de ziare), iar multe dintre cele existente o duc foarte greu, f─âr─â nici un fel de sprijin de la stat. ├Än Rom├ónia, sute de biblioteci locale nu ╚Öi-au mai ├«nnoit fondul de carte de zeci de ani pentru c─â nu primesc bugete de achizi╚Ťii. ├Än Rom├ónia, ╚Ťar─â cu sute de case de crea╚Ťie finan╚Ťate de la bugetele locale, nu exist─â nici m─âcar o singur─â burs─â pentru scriitori ╚Ö.a.m.d.

Prin aceast─â campanie, o dat─â ├«n plus, Ministerul Culturii pune c─âru╚Ťa ├«naintea cailor: cine s─â citeasc─â rom├óne╚Öte dac─â dintre tinerii ╚Öcoli╚Ťi aproape jum─âtate s├«nt analfabe╚Ťi func╚Ťional? Unde s─â se citeasc─â rom├óne╚Öte dac─â nu exist─â libr─ârii ╚Öi biblioteci, iar dintre cele care exist─â unele se ├«nchid ├«n lipsa unor facilit─â╚Ťi legate de chirie etc.? Ce s─â se citeasc─â rom├óne╚Öte dac─â pia╚Ťa de carte, una dintre cele mai mici din Europa, nu beneficiaz─â de programe speciale de sus╚Ťinere? Cum s─â se scrie rom├óne╚Öte dac─â scriitorul rom├ón scrie doar dup─â orele de serviciu?

├Än acest moment c├«nd, din cauza pandemiei, pia╚Ťa rom├óneasc─â de carte s-a pr─âbu╚Öit cu 70%, Ministerul Culturii face o campanie de bla-bla pe Facebook, f─âr─â buget, cu participare benevol─â. Pentru c─â mai mult nu poate. La fel de bine ar putea s─â nu existe.

Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proz─â autobiografic─â, note de subsol, adic─â avem o larg─â dimensiune experimental─â concentrat─â pe tema identit─â╚Ťii, a jocului dintre eul real ╚Öi cel fic╚Ťional, propus din start de dubletul nominal de pe copert─â (Emil-Emanuel).
Bernard Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii
Chiar a┼ča: de ce ne-ar interesa? ├Än definitiv, nu se ├«nt├«mpl─â la noi, nu ne reprezint─â pe noi...
Pas─ârea vorbitoare jpeg
Pas─ârea vorbitoare
O lume tainic─â prinde astfel s─â ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultiv─â deopotriv─â gra╚Ťia gestului de dans ╚Öi precizia observa╚Ťiei antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ jpeg
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ
Patronate de cea mai citit─â revist─â de cultur─â din Rom├ónia,┬áÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ┬ás├«nt un proiect itinerant, av├«nd p├«n─â acum edi╚Ťii ├«n Arad, Timi╚Öoara, Cluj-Napoca ╚Öi, ├«ncep├«nd din acest an, Oradea.
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022 jpeg
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022
Gala Premiilor Radio Rom├ónia Cultural, edi┼úia a XXI-a, ┼či-a desemnat c├«┼čtig─âtorii luni,┬á18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio jpeg
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio
├Än Joia Mare (21 aprilie), de la ora 19:00, sub bagheta dirijorului┬áCristian Oro╚Öanu, vor evolua pe scena S─âlii Radio dou─â dintre ansamblurile Radio Rom├ónia:┬áOrchestra Na┼úional─â Radio┬á╚Öi┬áCorul Academic Radio┬á(preg─âtit de dirijorul┬áCiprian ╚Üu╚Ťu).
Metafizica lui Danilov jpeg
Metafizica lui Danilov
Multe dintre poeme au la origine experien╚Ťe livre╚Öti, ├«n vreme ce altele pot fi considerate prelucr─âri personale, fantasmatice, delirante ale acestor experien╚Ťe.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.