De la ESPLA la Bulbucata

Publicat în Dilema Veche nr. 783 din 21-27 februarie 2019
De la ESPLA la Bulbucata jpeg

● Petre Stoica, Amintirile unui fost corector. Însemnările cultivatorului de mărar, Editura Humanitas, 2019. 

Petre Stoica, despre care scriam nu de mult că este, probabil, cel mai mare poet postbelic pe care lumea încă nu l-a citit (de fapt, este unul dintre cei mai prolifici, mai compleţi şi mai constanţi poeţi din literatura noastră), a început să fie redescoperit în aceşti ultimi ani. O antologie de poezie, alcătuită chiar de mine (Singurătatea nobleţele ei, Cartier, 2017), un album colaj cu versurile sale şi fotografii din Jimbolia, oraşul unde s-a mutat definitiv la mijlocul anilor ’90 (Ceva ce găseşti numai o singură dată în viaţă, Societatea Culturală „Condiţia Română“ din Petrila, 2017), o reeditare şi o traducere (Copleşit de glorie & Accablé par la gloire, Vinea, 2018) – toate acestea par să fi prefaţat cum se cuvine retipărirea singurelor sale cărţi de proză, volumul de memorialistică şi jurnalul, aduse laolaltă între aceleaşi coperte.

Amintirile unui fost corector, apărute în 1982, cuprind nouă portrete narative, de dimensiuni şi tonuri variate, ale unor scriitori şi critici literari pe care Petre Stoica i-a avut ca profesori la Facultatea de Filologie din Bucureşti, mentori, colegi de redacţie sau prieteni: profesorul universitar Tudor Vianu, poeţii Dimitrie Stelaru (vezi şi fragmentul de mai jos), A.E. Baconsky, Ion Vinea şi Adrian Maniu, prozatorii Mihail Sadoveanu, Ion Marin Sadoveanu, Marin Preda şi Teodor Mazilu. Student, el însuşi poet publicat, apoi corector la ESPLA („angajat măturător al greşelilor tipografice“) și redactor la revista Secolul 20, a cunoscut multe dintre personalităţile literare ale perioadei anilor ’50-’80. Amintirile, anecdotele, portretele, întotdeauna foarte calde, făcute de tînărul Petre Stoica oferă, indirect, cîteva priviri asupra unui mediu literar, în special al anilor ’50, pe cît de nefast, prin dogmatismul realismului socialist, pe atît de complex prin amestecul de impostori, oportunişti politic şi reale personalităţi culturale, artişti insoliţi, supravieţuitori ai lumii de dinainte de război. E un tablou trist, dar Petre Stoica scrie cu o deferenţă nostalgică despre lucrurile care merită cu adevărat gestul nobil al amintirii, lăsînd abia să se întrevadă ororile epocii. Îi pune în lumină doar pe aceia care duc mai departe cultura, nu politica, prin seminariile de la catedră, prin boema artistică, prin munca redacţională nevăzută sau prin marile traduceri din literatura universală. Prin amintirile sale în tonalităţi nostalgice, cu tuşe de umor, se perindă sute de scriitori, traducători, gazetari, pictori, actori, dînd astfel imaginea unei lumi vii, populate cu nenumărate personaje, nu rareori contradictorii în destinele lor aflate sub vremuri nu tocmai prielnice.

Însemnările cultivatorului de mărar, publicate în 1988, din cauza cenzurii, sub titlul Viața mea la țară, reprezintă jurnalul vieţii private a poetului din perioada octombrie 1976 – iulie 1977, cînd a trăit în comuna Bulbucata, judeţul Giurgiu, într-o casă cumpărată cu doi ani mai devreme şi vîndută la puţin timp după data la care se termină însemnările. În cărţile sale de poezie, Petre Stoica a scris, ca nimeni altul, despre obiecte şi animale, despre timp şi natură, despre viaţa trăită singur. Cum am spus, prin poezia sa, deopotrivă a micilor miracole domestice şi a marilor drame umane, Petre Stoica a conturat un univers al lucrurilor mărunte şi al obiectelor vechi, al fiinţelor fragile şi al personajelor dispărute, al tabieturilor personale şi al manifestărilor naturii, al ritualurilor cotidiene şi al micilor sărbători, cu momente schimbătoare de lumină, nelinişte şi reverie. Provincia, pădurea, cătunul, gara, birtul, prăvăliile, podurile caselor, albumele vechi de fotografii formează geografia poemelor sale: locuri marginale sau tranzitorii, retrase sau restrînse, ascunse sau uitate.

Însemnările cultivatorului de mărar sînt o adendă a poeziei sale. Preocupările, personajele, stările sînt aceleaşi. Prozaismul său melancolic şi plin de umor se manifestă aici din plin, cartea fiind o relatare şi totodată un elogiu al lucrurilor banale, al dialogurilor cazuale şi al muncilor cotidiene, lipsite de grandoare, „de la ţară“. În afara unor note de lectură, jurnalul e despre nimic, lăsînd însă viaţa să-i pătrundă pe fiecare pagină. Scenele şi conversaţiile cu sătenii, plimbările pe malul Neajlovului şi observaţiile din natură, manevrele zilnice din gospodărie, precum creşterea animalelor şi cultivarea grădinii, toate alcătuiesc un tablou vivant, pitoresc sau liric, deseori comic. Jurnal al cultivatorului de mărar („mărarul mi-a scăpat de sub control“) şi totodată al crescătorului de iepuri („verific minuţios cuştile iepuroaicelor gestante“), numit de consăteni cînd „dom’ scriitor“, cînd „dom’ poet“, cartea e plină de poveşti din sat, de zvonuri, bîrfe şi ocheade la bufet, alimentară, dispensar, cămin cultural, poştă, colectivă sau staţia de autobuz. Dintre personajele de vază ale comunei (primarul, directorul fermei, doctorul, miliţianul, preotul, pomicultorul, pădurarul, învăţătoarea ş.cl.) se desprind însă două figuri simpatice – nea Costică şi, mai ales, coana Firica, vecina văduvă –, un fel de raisonneur-i rurali, dar fiecare cu prejudecăţile şi ticurile sale. Lumea satului ca un teatru în aer liber!

(fragment din prefaţa ediţiei) 

***

Petre STOICA
Amintirile unui fost corector (fragment) 

Dimitrie Stelaru nu scria în văzul altora. Pentru el, gestul creaţiei avea caracter intim, discret. Odată, bănuindu-ne dormind, l-am surprins în poziţie chircită, după cum i-o permitea patul strîmt. Se apucase de scris la lumina dimineţii de vară. Cu un ciot de creion punea rînduri-rînduri pe hîrtie. Din cînd în cînd se oprea şi trăgea cu acul fire în călcîiul ciorapului mulat pe ciuperca de lemn, sculă nelipsită din desaga-i de clochard de pe malurile Dîmboviţei. În timpul operaţiei de gospodină săracă, urmărea alte fire, ale poemului – cînd i se adunau în minte, apuca iarăşi flecuşteţul de creion, dînd în lături ciuperca. Cusutul alterna cu scrisul. Scenă înduioşătoare.

Îi respectam clipele de reverie, respectîndu-ni-le şi el pe ale noastre. În această privinţă exista o înţelegere mutuală, pe care n-o încălcam. Croia poeme, paralel croia şi planuri cu finalitate practică: procuratul celor necesare stomacului. Avea ochi de vultur şi instinct de vulpe bătrînă. O chiftea sfîrîind în tigaia de pe lampa cu petrol a Coanei Maria era subtilizată cu artă. Ca şi rufa, încă umedă, atîrnată pe frînghia din curte. Cu apucături de pie voleuse, Stelaru aduna fleacuri, Dumnezeu ştie de pe unde, cu gîndul naiv că le-ar valorifica uşor, şi încă la preţuri serioase.

Voia să mă fericească dîndu-mi un Pallady, ieftin, pe cinci poli. Desenul, în creioane colorate, pe hîrtie gri, executat cu oarecare îndemînare, reprezenta un crîmpei din mahalaua Bucureştilor de altădată. Nici vorbă de Pallady! Pastelul purta ca semnătură litera P, singurul semn ce amintea de genialul pictor. I-am tăiat elanul: „Nea Stelarule, pe cine vrei să prosteşti? Sînt eu ignorant în materie? Zău, mă jigneşti.“ S-a mulţumit cu puţin: „Bine, bine, dă-mi cinci lei.“ Fărîme de bani, din fărîmele primite lunar de la nişte părinţi ajunşi la aman. Vindea el, vindeam noi, cu bănuţii în buzunar alergam la modestele restaurante din apropiere, Mioriţa sau Izvorul Rece. Beam secărică, monopol, rareori vin. Faimoasa pară dispăruse din comerţ, prea se dovedise a fi neagră otravă pentru popor.

Sărac lipit, mereu constrîns de lipsa mijloacelor materiale, trăia la voia întîmplării. Îşi potolea foamea cu coji de pîine, cu alimente abandonate. Sub privirile noastre consternate într-o zi mîncase un cocoş fript, imposibil la gust, din pricina poştei care întîrziase predarea coletului. Pînă şi oasele i le-a fărîmat cu dinţii săi de lup. Visa bogăţii, dar în felul în care şi-o visează copiii: cu palate mirifice, cu mese aşternute prin manevre magice ca în cunoscutul basm al Fraţilor Grimm. Ele urmau să vină cîndva.

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Prima echipă eliminată de la Euro 2024, după ce Franța și Olanda au remizat în grupa D
Germania și Spania sunt deja în optimile Campionatului European.
image
Cum a rămas un român fără bani în cont în timp ce își rezerva vacanța online. „Am intrat pe link”
Numărul înşelăciunilor legate de rezervări online a crescut de 9 ori în acest an. A păţit-o şi un tânăr din Bucureşti care a rămas fără o sumă importantă din cont.
image
Cele mai cancerigene produse de curățenie pe care toată lumea le folosește. Cu ce le puteți înlocui
Un avocat specializat în vătămări corporale catastrofale a avertizat consumatorii împotriva utilizării a trei produse cancerigene care se găsesc în mod obișnuit în case.

HIstoria.ro

image
Care a fost singurul trofeu european câștigat de o echipă națională de fotbal a României?
Pe 29 aprilie 1962, aproape 80.000 de spectatori au ținut să fie prezenți la finală, pe „23 August”.
image
Cine au fost agenții dubli din al Doilea Război Mondial?
Cea mai importantă parte a Operațiunii Fortitude a reprezentat-o rolul jucat de agenți dubli.
image
Când au apărut primele bănci din Țara Românească
Pe măsură ce viața economică a Țării Românești se dezvoltă, apar numeroase proiecte și încercări pentru organizarea instituțiilor naționale de credit. Î