De la ESPLA la Bulbucata

Publicat în Dilema Veche nr. 783 din 21-27 februarie 2019
De la ESPLA la Bulbucata jpeg

● Petre Stoica, Amintirile unui fost corector. Însemnările cultivatorului de mărar, Editura Humanitas, 2019. 

Petre Stoica, despre care scriam nu de mult că este, probabil, cel mai mare poet postbelic pe care lumea încă nu l-a citit (de fapt, este unul dintre cei mai prolifici, mai compleţi şi mai constanţi poeţi din literatura noastră), a început să fie redescoperit în aceşti ultimi ani. O antologie de poezie, alcătuită chiar de mine (Singurătatea nobleţele ei, Cartier, 2017), un album colaj cu versurile sale şi fotografii din Jimbolia, oraşul unde s-a mutat definitiv la mijlocul anilor ’90 (Ceva ce găseşti numai o singură dată în viaţă, Societatea Culturală „Condiţia Română“ din Petrila, 2017), o reeditare şi o traducere (Copleşit de glorie & Accablé par la gloire, Vinea, 2018) – toate acestea par să fi prefaţat cum se cuvine retipărirea singurelor sale cărţi de proză, volumul de memorialistică şi jurnalul, aduse laolaltă între aceleaşi coperte.

Amintirile unui fost corector, apărute în 1982, cuprind nouă portrete narative, de dimensiuni şi tonuri variate, ale unor scriitori şi critici literari pe care Petre Stoica i-a avut ca profesori la Facultatea de Filologie din Bucureşti, mentori, colegi de redacţie sau prieteni: profesorul universitar Tudor Vianu, poeţii Dimitrie Stelaru (vezi şi fragmentul de mai jos), A.E. Baconsky, Ion Vinea şi Adrian Maniu, prozatorii Mihail Sadoveanu, Ion Marin Sadoveanu, Marin Preda şi Teodor Mazilu. Student, el însuşi poet publicat, apoi corector la ESPLA („angajat măturător al greşelilor tipografice“) și redactor la revista Secolul 20, a cunoscut multe dintre personalităţile literare ale perioadei anilor ’50-’80. Amintirile, anecdotele, portretele, întotdeauna foarte calde, făcute de tînărul Petre Stoica oferă, indirect, cîteva priviri asupra unui mediu literar, în special al anilor ’50, pe cît de nefast, prin dogmatismul realismului socialist, pe atît de complex prin amestecul de impostori, oportunişti politic şi reale personalităţi culturale, artişti insoliţi, supravieţuitori ai lumii de dinainte de război. E un tablou trist, dar Petre Stoica scrie cu o deferenţă nostalgică despre lucrurile care merită cu adevărat gestul nobil al amintirii, lăsînd abia să se întrevadă ororile epocii. Îi pune în lumină doar pe aceia care duc mai departe cultura, nu politica, prin seminariile de la catedră, prin boema artistică, prin munca redacţională nevăzută sau prin marile traduceri din literatura universală. Prin amintirile sale în tonalităţi nostalgice, cu tuşe de umor, se perindă sute de scriitori, traducători, gazetari, pictori, actori, dînd astfel imaginea unei lumi vii, populate cu nenumărate personaje, nu rareori contradictorii în destinele lor aflate sub vremuri nu tocmai prielnice.

Însemnările cultivatorului de mărar, publicate în 1988, din cauza cenzurii, sub titlul Viața mea la țară, reprezintă jurnalul vieţii private a poetului din perioada octombrie 1976 – iulie 1977, cînd a trăit în comuna Bulbucata, judeţul Giurgiu, într-o casă cumpărată cu doi ani mai devreme şi vîndută la puţin timp după data la care se termină însemnările. În cărţile sale de poezie, Petre Stoica a scris, ca nimeni altul, despre obiecte şi animale, despre timp şi natură, despre viaţa trăită singur. Cum am spus, prin poezia sa, deopotrivă a micilor miracole domestice şi a marilor drame umane, Petre Stoica a conturat un univers al lucrurilor mărunte şi al obiectelor vechi, al fiinţelor fragile şi al personajelor dispărute, al tabieturilor personale şi al manifestărilor naturii, al ritualurilor cotidiene şi al micilor sărbători, cu momente schimbătoare de lumină, nelinişte şi reverie. Provincia, pădurea, cătunul, gara, birtul, prăvăliile, podurile caselor, albumele vechi de fotografii formează geografia poemelor sale: locuri marginale sau tranzitorii, retrase sau restrînse, ascunse sau uitate.

Însemnările cultivatorului de mărar sînt o adendă a poeziei sale. Preocupările, personajele, stările sînt aceleaşi. Prozaismul său melancolic şi plin de umor se manifestă aici din plin, cartea fiind o relatare şi totodată un elogiu al lucrurilor banale, al dialogurilor cazuale şi al muncilor cotidiene, lipsite de grandoare, „de la ţară“. În afara unor note de lectură, jurnalul e despre nimic, lăsînd însă viaţa să-i pătrundă pe fiecare pagină. Scenele şi conversaţiile cu sătenii, plimbările pe malul Neajlovului şi observaţiile din natură, manevrele zilnice din gospodărie, precum creşterea animalelor şi cultivarea grădinii, toate alcătuiesc un tablou vivant, pitoresc sau liric, deseori comic. Jurnal al cultivatorului de mărar („mărarul mi-a scăpat de sub control“) şi totodată al crescătorului de iepuri („verific minuţios cuştile iepuroaicelor gestante“), numit de consăteni cînd „dom’ scriitor“, cînd „dom’ poet“, cartea e plină de poveşti din sat, de zvonuri, bîrfe şi ocheade la bufet, alimentară, dispensar, cămin cultural, poştă, colectivă sau staţia de autobuz. Dintre personajele de vază ale comunei (primarul, directorul fermei, doctorul, miliţianul, preotul, pomicultorul, pădurarul, învăţătoarea ş.cl.) se desprind însă două figuri simpatice – nea Costică şi, mai ales, coana Firica, vecina văduvă –, un fel de raisonneur-i rurali, dar fiecare cu prejudecăţile şi ticurile sale. Lumea satului ca un teatru în aer liber!

(fragment din prefaţa ediţiei) 

***

Petre STOICA
Amintirile unui fost corector (fragment) 

Dimitrie Stelaru nu scria în văzul altora. Pentru el, gestul creaţiei avea caracter intim, discret. Odată, bănuindu-ne dormind, l-am surprins în poziţie chircită, după cum i-o permitea patul strîmt. Se apucase de scris la lumina dimineţii de vară. Cu un ciot de creion punea rînduri-rînduri pe hîrtie. Din cînd în cînd se oprea şi trăgea cu acul fire în călcîiul ciorapului mulat pe ciuperca de lemn, sculă nelipsită din desaga-i de clochard de pe malurile Dîmboviţei. În timpul operaţiei de gospodină săracă, urmărea alte fire, ale poemului – cînd i se adunau în minte, apuca iarăşi flecuşteţul de creion, dînd în lături ciuperca. Cusutul alterna cu scrisul. Scenă înduioşătoare.

Îi respectam clipele de reverie, respectîndu-ni-le şi el pe ale noastre. În această privinţă exista o înţelegere mutuală, pe care n-o încălcam. Croia poeme, paralel croia şi planuri cu finalitate practică: procuratul celor necesare stomacului. Avea ochi de vultur şi instinct de vulpe bătrînă. O chiftea sfîrîind în tigaia de pe lampa cu petrol a Coanei Maria era subtilizată cu artă. Ca şi rufa, încă umedă, atîrnată pe frînghia din curte. Cu apucături de pie voleuse, Stelaru aduna fleacuri, Dumnezeu ştie de pe unde, cu gîndul naiv că le-ar valorifica uşor, şi încă la preţuri serioase.

Voia să mă fericească dîndu-mi un Pallady, ieftin, pe cinci poli. Desenul, în creioane colorate, pe hîrtie gri, executat cu oarecare îndemînare, reprezenta un crîmpei din mahalaua Bucureştilor de altădată. Nici vorbă de Pallady! Pastelul purta ca semnătură litera P, singurul semn ce amintea de genialul pictor. I-am tăiat elanul: „Nea Stelarule, pe cine vrei să prosteşti? Sînt eu ignorant în materie? Zău, mă jigneşti.“ S-a mulţumit cu puţin: „Bine, bine, dă-mi cinci lei.“ Fărîme de bani, din fărîmele primite lunar de la nişte părinţi ajunşi la aman. Vindea el, vindeam noi, cu bănuţii în buzunar alergam la modestele restaurante din apropiere, Mioriţa sau Izvorul Rece. Beam secărică, monopol, rareori vin. Faimoasa pară dispăruse din comerţ, prea se dovedise a fi neagră otravă pentru popor.

Sărac lipit, mereu constrîns de lipsa mijloacelor materiale, trăia la voia întîmplării. Îşi potolea foamea cu coji de pîine, cu alimente abandonate. Sub privirile noastre consternate într-o zi mîncase un cocoş fript, imposibil la gust, din pricina poştei care întîrziase predarea coletului. Pînă şi oasele i le-a fărîmat cu dinţii săi de lup. Visa bogăţii, dar în felul în care şi-o visează copiii: cu palate mirifice, cu mese aşternute prin manevre magice ca în cunoscutul basm al Fraţilor Grimm. Ele urmau să vină cîndva.

983 16 coperta cioaba jpg
Anamneze și alte întîmplări de călătorie
„Dacă există un numitor comun al lucrurilor din această carte“, afirmă el, „ăsta e un fel de planare cu picioarele, după cum te duce vîntul“.
p 17 jpg
Răzbunarea e a mea
Cei care – sacrilegiu! – nu văzuserăm pînă acum Oldboy aveam senzația că, dacă închidem ochii, putem să îi dibuim, totuși, imaginile.
p 17 jos jpg
O stea pop nepoliticoasă și indocilă
O voce cam dezabuzată, un beat atît de plin de sine, o poveste cît un clișeu, dar narată cum trebuie.
983 21 coperta Iamandi jpeg
O recuperare miraculoasă
Este adevărat însă că, pe de altă parte, Krjijanovski nu s-a cenzurat în nici un fel, chiar dacă tema îl expunea interpretărilor cenzurii.
Afis 15 febr 2023 jpg
DIRIJORUL GERMAN RALF SOCHACZEWSKY: de la barocul francez la clasicismul austriac, concert la Sala Radio
RALF SOCHACZEWSKY a primit primele lecţii de dirijat în Berlin (oraşul său natal), la Universitatea de Muzică (UdK) și, ulterior, a devenit student la Universitatea de muzică Hanns Eisler, unde a frecventat cursul de dirijat-orchestră şi pe cel de dirijat-cor.
news Cimpeanu Cruciada împotriva lui Stefan cel Mare Cismigiu jpg
Dezbatere – Cruciadă împotriva lui Ștefan cel Mare: Codrii Cosminului 1497 de Liviu Cîmpeanu
Joi, 9 februarie, de la ora 19.00, Editura Humanitas vă invită la Librăria Humanitas de la Cișmigiu la o dezbatere cu istoricii Liviu Cîmpeanu
Afis 9 febr 2023 Sala Radio jpg
TROMPETISTUL DE TALIE INTERNAȚIONALĂ ALEX SIPIAGIN VA CÎNTA CU BIG BAND-UL RADIO ROMÂNIA!
Pentru acest concert de jazz contemporan, Big Band-ul Radio îi are ca invitați și pe pianistul și aranjorul MISHA TSIGANOV, contrabasistul MAKAR NOVIKOV și pe bateristul SASHA MACHIN.
Publishing & TPS1 jpg
1 milion de lei pentru traducerea cărților românești în străinătate
Sesiunea 2023 a programelor Translation and Publication Support (TPS) și PUBLISHING ROMANIA, la start
982 16 sus coperta jpg
O bere cu Dave Grohl
Pe mulți dintre noi izolarea din timpul pandemiei ne-a făcut să ne aplecăm spre tot soiul de hobby-uri mai mult sau mai puțin bizare (și de multe ori nu neapărat utile).
p 17 jpg
Teatru de război
Narvik e despre acest cuplu – ea, „soție și mamă”; el, soldat chiar pe frontul din fața casei – care trebuie să le facă față nemților, „separat, dar împreună”.
982 17 coperta1 jpg
Familia Wakeman
Nu doar Steven Wilson a avut un an intens, ci și celălalt Wilson esențial al prog-rock-ului britanic, Damian Wilson.
George Banu jpg
George Banu – un portret pur subiectiv
Biţă folosea des expresia entre‐deux, inclusiv în Povestirile lui Horatio, una dintre ultimele lui cărți.
landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.

Adevarul.ro

image
14 ani fără uriașul Marian Cozma: Povestea crimei și ce s-a întâmplat cu ucigașii de etnie rromă
Un handbalist uriaș, la propriu și la figurat, s-a stins, la Veszprém (Ungaria) după un incident șocant.
image
Jurnalist Pro TV reținut pentru 24 de ore. Marius Buga este acuzat că a violat un minor dintr-un centru de plasament
Jurnalistul Marius Buga (42 de ani), corespondentul Pro TV în Dâmbovița și unul dintre cei mai vechi colaboratori ai televiziunii, a fost reținut de procurori într-un dosar ce vizează acte sexuale cu un minor.
image
La ce trebuie să fim atenți când cumpărăm o locuință ca să nu cadă la primul cutremur
Dr. Ing. Lucian Melinceanu, preşedintele Asociaţiei Inginerilor Constructori Proiectanţi de Structuri din România a explicat pentru „Adevărul” la ce trebuie să fim atenți atunci când cumpărăm o locuință.

HIstoria.ro

image
Care este cea mai valoroasă pictură din România?
Muzeul Național Brukenthal prezintă, pe pagina de Facebook, cea mai importantă lucrare a colecției de pictură a instituției sibiene, achiziționată de baronul Samuel von Brukenthal, colecție care a stat la fondarea primului muzeu deschis publicului din România (1817).
image
Aventurile Reginei Maria, o traumă pentru tânărul prinț Carol
Nașterea lui Carol, primul copil al cuplului princiar Ferdinand-Maria, pe 15 octombrie 1893, a fost un prilej de mare bucurie pentru țară, familia regală și Regele Carol I, dar mai puțin pentru tânăra mamă.
image
Consecințele bătăliei de la Stalingrad
După capitularea Corpului XI Armată, timp de câteva zile, avioane de recunoaștere germane au continuat să efectueze zboruri deasupra Stalingradului pentru a descoperi eventualele grupuri de militari germani care încercau să scape și de a le parașuta provizii.