Comunism provincial

Publicat în Dilema Veche nr. 706 din 31 august – 6 septembrie 2017
Comunism provincial jpeg

● Emil Iordache, Pîrtia, Editura Polirom, 2017. 

Pîrtia este romanul secret al unui mare traducător din limba rusă și ceea ce se cheamă un roman de sertar. Emil Iordache (1954-2005) a început să scrie acest mic roman în toamna anului 1983, pe cînd era profesor într-un sat din județul Botoșani și pe cînd făcea, în paralel, traduceri din clasicii ruși. Pentru cei care nu acordă prea multă atenție traducătorilor, trebuie menționat că lui Emil Iordache îi datorăm peste treizeci de cărți traduse din opera unor Pușkin, Tolstoi, Gogol, Dostoievski, Harms, Bulgakov, Platonov, Blok, Makanin, Erofeev sau Nabokov. Pe lîngă traduceri, Emil Iordache, care a fost și profesor la Catedra de Slavistică a Universității „Al.I. Cuza“ din Iași, a publicat și o duzină de volume cu eseuri de critică literară, dar acest mic roman neștiut este marea surpriză a operei sale.

Manuscrisul cărții, încredințat la mijlocul anilor ’80 unui prieten, a rămas la acesta vreme de cîteva decenii, pînă cînd a fost găsit și restituit soției traducătorului care, între timp, murise. Se pare că nici măcar soția nu știa de existența manuscrisului și, în general, nu se cunosc prea multe despre geneza acestei cărți, în afara unei date intermediare a lucrului la manuscris și a unei notițe care spunea: „depus la Editura Cartea Românească la 17 aprilie 1984“. De ce traducătorul nu i a spus propriei soții că scrie sau că terminase de scris un roman? Chiar fusese depus manuscrisul la editură? Și dacă da, de ce nu a fost publicat? De ce nu mai fusese interesat Emil Iordache să-și recupereze manuscrisul de la prietenul său și să încerce să-l publice după Revoluție? Își pierduse cu totul interesul și nu-l mai considera suficient de bun? Indiferent de răspunsurile la aceste întrebări, e straniu cum cineva scrie un roman și apoi îl abandonează la un prieten vreme de cîteva decenii fără să se întoarcă la el și fără să vorbească despre el cu nimeni niciodată. Dacă ar fi să găsesc o explicație, ar fi că-i era teamă ca la recitire să nu fie dezamăgit de ceea ce scrisese, asta dacă nu cumva Emil Iordache nu era de-a dreptul convins că romanul nu mai merită publicat, lăsînd cu bună-știință manuscrisul la mîna destinului, sperînd, eventual, că postumitatea îi va oferi minima rațiune a tipăririi. Aceste întrebări își au cu atît mai mult rostul cu cît romanul secret/abandonat a lui Emil Iordache merită citit.

Plasat la începutul anilor ’80 – „în plină Epocă de Aur“, după cum apare formulat pe copertă – romanul este o ­vignetă de mediu al unui tîrg (orășel, urbe, localitate) de provincie unde personajele principale sînt cadre didactice (cel mai probabil, autorul s-a inspirat din propria experiență de profesor de școală rurală). Intriga este banală și neînsemnată în sine: directorul încearcă să destituie o tînără educatoare exhibiționistă (care în timpul unui chef își arătase sînii de la geam) pentru a oferi postul fiicei responsabilului pieței. Dar acest episod inofensiv, mai degrabă amuzant decît nociv, nu face decît să pună în mișcare și să întrețină un întreg mecanism al corupției intituționale sau măcar al traficului de influență drapat în ipocrita morală comunistă. Aproape tot ce se întîmplă în plan secundar este mai interesant, cel puțin astăzi, ca imagine a vieții într-un orășel de provincie din perioada comunistă: felul în care absolvenții de studii superioare primeau repartiții nedorite și erau obligați să-și ducă viețile sub semnul temporarului și apăsați de frustrări; felul în care viața privată era chestionată instituțional și dezbătută la comun (de unde și sensul pragmatic al substantivului „comunism“); felul în care sexualitatea înaintea sau în afara căsătoriei afecta viețile și deturna carierelele (numai prin faptul că avortul apare ca o practică ilegală rezolvată pe ascuns și era de-ajuns ca romanul să nu treacă de cenzură); felul în care viața minorităților apărea ca o problemă imposibil de controlat de autoritățile comuniste (cum este cea a țiganilor ale căror fete minore abandonau școala pentru a se mărita – vezi și fragmentul de mai jos); felul în care existau lipsuri în comerț (la un moment dat cineva intră într-un restaurant unde nu există cafea) sau felul în care, spre exemplu, Casa de Cultură nu avea încălzire centrală, fapt care-i atrăsese supranumele Casa de Căldură.

Cum spuneam, în contextul de atunci toate aceste lucruri erau mai mult sau mai puțin inacceptabile pentru o operă de ficțiune. Tîrgul de provincie lipsit de idea­luri personale și profesionale oferă imaginea unei întregi țări. În orășelul fără nume, botezat doar cu majuscula S, viața e ternă, iar oamenii – mici, cu probleme mărunte, dar supradimensionate într un context social apăsător. Un banal director de școală pare să aibă o putere nejustificată, el se prevalează de o prezumție de importanță ridicolă în fond. Tînăra edu­catoare exhibiționistă, element cu po­tențial perturbator pentru ipocrita morală educațională, i se opune fățiș, devenind imaginea unei disidente locale voluptuoase, dorite în secret de toți.

Pîrtia e un roman cel puțin interesant și oricum bine scris. În plus, conține destule lucruri pe care cenzura comunistă le-ar fi găsit inacceptabile, iar dacă manuscrisul a fost cu adevărat depus la editură, nu e surprinzător că n-a fost publicat. Aproape totul este neconform cu morala și cu imaginea societății comuniste, deși pentru cititorul tînăr de astăzi astfel de detalii trec drept banale, oricum neobservabile din punct de vedere ideologic.

****

Emil IORDACHE
Pîrtia (fragment)

Dincolo de uzina electrică, aspectul îndestulător al străzii începuse să se degradeze; trotuarul era spart din loc în loc, semn că nu mai fusese refăcut de mult, gardurile erau mai mult din bețe de floarea-soarelui, iar casele se pitulau din ce în ce mai vizibil spre pămînt. Într-o curte văzu un cal mărunțel legat de o căruță țigănească și își spuse că de-acum încolo trebuie să fie mai atent: începea Cartierul Rufeni, cum îi spuneau în batjocură localnicii acestei margini de tîrg. Cartierul era locuit de țigani și aici trebuia căutat numărul 114, la care i se spusese că locuiește familia Ispir. Fusese trimis s o aducă la școală pe eleva Ispir Magdalena din clasa a IX-a, al cărei nefericit diriginte era el, Codreanu.

Clasa, aleasă pe sprînceană, era cea mai dificilă din toată școala: majoritatea copiilor proveneau din Cartierul Rufeni și manifestau bine cunoscutul interes al nomazilor pentru carte. Dacă n-ar fi fost dorința unanimă a profesorilor de a avea promovabilitate de sută la sută în școală, mai mult de jumătate din elevi ar fi trebuit exmatriculați pentru absențe nmotivate sau pentru nivelul lor precar de pregătire. Eleva Ispir Magdalena, de la începutul trimestrului al treilea dispăruse din oraș, apărînd abia acum, după o lună și jumătate.

Codreanu se întîlnise de cîteva ori cu taică-său, dar acesta nu putuse sau nu voise să-i spună despre fiică-sa: zicea doar că bănuiește că ar fi plecat cu vreun bărbat (cu un „handralău“, după cum se exprimase) și că bine a făcut, măcar de s-ar mărita mai repede, că el mai are șapte guri de hrănit. Cele șapte guri Ispir le hrănea trudind din greu cu acordeonul pe la nunți și cărînd toamna cu căruța tot ce putea fura de pe tarlalele din împrejurimi. Nici nu se putea pune problema unei amenzi: omul nu era angajat nicăieri și deci n-avea cu ce să plătească. Iar alte mijloace de constrîngere a unui părinte să-și trimită copiii la școală tovarășul Dulgherușu nu accepta...

În sfîrșit, Codeanu ajunse în fața unei porți pe stîlpul căreia era bătută în cuie o bucată de tablă cu numărul 114. În curte Codreanu îl recunoscu imediat pe stîlpul familiei. Nevăzînd nici un cîine, deschise poarta și intră.

– Bună ziua, zise el cu glas tare.

– Mulțămim, îi răspunse Ispir. Cu ce ocazie pe la noi, domn’ diriginte?

– Am auzit că ți s-a întors fata... Și am venit s-o chem la școală, a lipsit tot trimestrul și n-a dat nici o teză...

– Păi, fata noastră se mărită, îi comunică acesta marea bucurie a familiei.

Afis 9 febr 2023 Sala Radio jpg
TROMPETISTUL DE TALIE INTERNAȚIONALĂ ALEX SIPIAGIN VA CÎNTA CU BIG BAND-UL RADIO ROMÂNIA!
Pentru acest concert de jazz contemporan, Big Band-ul Radio îi are ca invitați și pe pianistul și aranjorul MISHA TSIGANOV, contrabasistul MAKAR NOVIKOV și pe bateristul SASHA MACHIN.
Publishing & TPS1 jpg
1 milion de lei pentru traducerea cărților românești în străinătate
Sesiunea 2023 a programelor Translation and Publication Support (TPS) și PUBLISHING ROMANIA, la start
982 16 sus coperta jpg
O bere cu Dave Grohl
Pe mulți dintre noi izolarea din timpul pandemiei ne-a făcut să ne aplecăm spre tot soiul de hobby-uri mai mult sau mai puțin bizare (și de multe ori nu neapărat utile).
p 17 jpg
Teatru de război
Narvik e despre acest cuplu – ea, „soție și mamă”; el, soldat chiar pe frontul din fața casei – care trebuie să le facă față nemților, „separat, dar împreună”.
982 17 coperta1 jpg
Familia Wakeman
Nu doar Steven Wilson a avut un an intens, ci și celălalt Wilson esențial al prog-rock-ului britanic, Damian Wilson.
George Banu jpg
George Banu – un portret pur subiectiv
Biţă folosea des expresia entre‐deux, inclusiv în Povestirile lui Horatio, una dintre ultimele lui cărți.
landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.

Adevarul.ro

image
Iarna se dezlănțuie. Viscol puternic în România: harta celor mai afectate zone. Anunțurile meteorologilor
Iara se dezlănțuie în următoarele ore. Meteorologii au emis sâmbătă mai multe avertizări cod galben şi portocaliu de ninsori şi de vânt puternic pentru cea mai mare parte a ţării. Vremea rea pune stăpânire pe România.
image
Cât pot să ceară meseriașii pentru o casă simplă, la roșu. „Nu te mai droga, frățică!”
Un român a postat un anunț în care s-a interesat cât ar putea să-l coste o casă de 80 de metri pătrați, pe un singur nivel. Printre răspunsuri, au fost și unele cu totul surprinzătoare.
image
Prima autostradă din România, construită la dorința lui Ceaușescu. În cât timp a fost gata și care era viteza maximă de deplasare
Autostrada Bucureşti-Piteşti, cea mai veche din România, a fost finalizată în doar cinci ani, între 1967 şi 1972, din ordinul lui Nicolae Ceauşescu. Astăzi se împlinesc 56 de ani de la începerea lucrărilor de construire.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.