Cinci poeţi marfă

Publicat în Dilema Veche nr. 410 din 22-28 decembrie 2011
Cinci poeţi marfă jpeg

 ● Marfă reîncărcată – Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguţ, Dan Pleşa, Bogdan O. Popescu, prefaţă de Florin Iaru, Editura Brumar, 2011. 

Curioase sînt destinele antologiilor! Dintre cei optsprezece prozatori prezenţi în celebrul Desant 83 (reeditat în 2000), astăzi doar vreo doi scriitori se mai ocupă cu literatura, asta în timp ce din Debut ’86, spre exemplu, n-a mai rămas în cărţi decît Răzvan Petrescu. Apărute în acelaşi an 1982, nici Vînt potrivit pînă la tare (antologia poeţilor nemţi), nici Cinci n-au mai fost reeditate, în schimb Aer cu diamante (retipărită anul trecut) cunoaşte, după aproape trei decenii, o nouă tinereţe. Mai mult citate decît citite sînt şi antologiile postdecembriste: Ficţiuni (1992), Tablou de familie (1995), Ferestre ’98 şi Tescani 40238 (2000), de negăsit azi, nici măcar prin biblioteci. Vremea antologiilor a apus, aşadar, de ceva vreme (astăzi oricine poate publica individual, antologiile nu se mai poartă, sînt doar retrospective, de autor sau tematice), astfel că Marfă (1996) devine prima (şi va rămîne poate singura) antologie reîncărcată.

Multe s-au schimbat în cei cincisprezece ani trecuţi, şi în poezie, şi cu poeţii de atunci (Dan Mircea Cipariu a continuat să publice poezie constant, Dan Pleşa n-a mai scris deloc, Bogdan O. Popescu a trecut şi la proză), astfel că tipărirea unui sequel la antologia de altădată are semnificaţia unui revival nu doar în termeni literari, dar şi la nivel personal, căci Marfă reîncărcată este şi o iniţiativă motivată de sentimentele nostalgiei şi prieteniei. Or, acest lucru transpare imediat din aerul relaxat, degajat, cu care fiecare dintre cei cinci poeţi şi-a gîndit grupajele de poeme, fie amestecînd şi cîteva titluri mai vechi, precum Florin Dumitrescu, fie realizînd chiar un featuring cu un outsider, precum Sorin Gherguţ, care introduce între textele lui şi o bucată de proză scrisă de Aurora Bărîcă Gherguţ. De altfel, grupajul lui Sorin Gherguţ se deschide cu „un palimpsest“ care, în stilu-i caracteristic, ia în balon întregul proiect: „Sîntem cinci, haideţi să mai găsim nişte băieţi şi să-nchiriem un teren de fotbal. Sîntem încă tineri, putem face asta. Sincer, n-are rost să publicăm Marfă II“. Iar acesta nu e singurul text care îşi răsfrînge discursul asupra antologiei reîncărcate, devenite astfel (şi) propriul ei subiect: primul poem al lui Dan Pleşa, intitulat „poesiocraţia“, este o fabulă lirică în care gaşca colegiilor de antologie s-a spart, devenind cu toţii nişte corporatişti plasaţi mai sus sau mai jos pe scara ierarhică.

Una dintre mărcile poeziei lui Dan Mircea Cipariu a fost, încă de la volumul de debut Hai să ne-ntîlnim pe site sîmbătă seara (1999), predispoziţia de a integra imaginarului poetic mărcile şi lexicul realităţii imediate. Versurile sale integrează constant simboluri, concepte, sloganuri, expresii ale zilei, poezia fiind permanent trecută prin filtrul imaginarului popular al momentului, într-o încercare de a o ţine cît mai conectată la formele de expresie şi semnificaţie culturală în mişcare. Temele poemelor lui Dan Mircea Cipariu sînt singurătatea şi angoasa, aceste muchii eterne ale existenţei, dar zbaterea interioară este înfăţişată acum sub forma unei particule a lui Dumnezeu ascunse în carne („se mişcă în cutia mea toracică / nefilmată de nimeni“), iar epuizarea şi disoluţia sînt asemănate unui big-bang emoţional, organic: „totul a fost predestinat / pentru un soare nou / după un cutremur interior // am cearcăne şi singurătăţi / pentru premiile cele mari şi primejdioase ş...ţ trăiesc într-un anotimp al Sfîrşitului: // nopţi şi scrieri / în care intensitatea / face praf şi pulbere / materia / şi / visul!“. Obsedat de cuvinte potrivite în ritm şi rimă, pasionat de muzicalitate şi sens, Florin Dumitrescu îşi continuă jocul cu limbajul şi cu formele fixe ale poeziei la un nivel nemaiîntîlnit astăzi la noi. L-am văzut întotdeauna ca pe un baladist ermetic, un tragi-ludic dexter, ca şi cum ar scrie cu spiritul lui Şerban Foarţă pe un umăr, şi cu cel al lui Ion Barbu pe celălalt. Versurile sale tăiate cu exactitatea unui metronom, cuvintele alese cu diapazonul, urmărind deopotrivă efectul sonor şi pe cel semantic, lasă uneori impresia de gratuitate şi ludic, dar tocmai acest contrast dintre formă şi conţinut este o mare sursă de dramatism. Muzicalitatea, cadenţa, ingeniozitatea lexicală şi aparenta frivolitate tematică denotă o percepţie gravă a existenţei văzută în latura ei derizorie. Astfel, un poem despre strung poate fi o meditaţie asupra timpului, iar ceea ce pare a fi o odă adusă faianţei din baie vorbeşte, de fapt, despre dispariţie. De altfel, moartea predomină în poemele lui Florin Dumitrescu: „M-am născut într-o oglindă / am să mor dintr-un reflex / Zării vrînde să mă prindă / rîd concav suspin convex // Am crescut într-o bulboană / între solzii unui peşte / unde geana-nchide mreana / unde somnul lin domneşte // M-am trezit într-o vîltoare / am s-adorm avale-n prund / şi-am să-nvii în moarta mare / cu afunduri fără fund.“ Sorin Gherguţ face figura aceluiaşi comedian intello, parodic, plin de (auto)ironii şi zeflemitor, predispus la citate, intertexte, note de subsol, făcînd calambururi, primelimerick-uri, pararondele şi minihaikuuri pe subiecte pop (un poem este dedicat concertului de la Tîrgu Mureş al lui Iggy Pop, un altul, Vămii Vechi, „locu / în care-au murit şi bluzu, şi rocku“) sau pe subiecte politice: „Ceauşescu sînt eu, Adrian Năstase sînt eu, Gigi Becali sînt eu şi tot eu sînt şi Dan Voiculescu ş...ţ ţară, o, ţară / nu vrem ostaşi, / ţară, vrem să ne laşi / să-ţi cîntăm la chitară / din zori pînă-n seară / din carei la vama veche, de la orşova la iaşi / ţară, fă paşi // ţară, ţară / sonată pentru clănţănit şi gargară. // ţară, ne laşi?“. Ca şi la Florin Dumitrescu, există multă muzicalitate în cadenţa acestor versuri, aranjate şi rearanjate, reluate, „rupte“ sau „lungite“ de Sorin Gherguţ din raţiuni de rimă şi aliteraţie, o formă de dispunere şi de manipulare a limbajului, care, mixînd vulgarul cu metafizicul, camuflează sensul în banalitate, concizie, umor. Dan Pleşa şi Bogdan O. Popescu, al doilea „cuplu“ de poeţi compatibili din antologie, scriu amîndoi predominant despre dragoste, primul cu un plus de (auto)ironie, al doilea – senzual şi sentimental. Iată-l pe Dan Pleşa cu un fragment din poemul vag cărtărescian „la despărţire“: „pot să fac orice pentru tine / să fac rapoarte şi să colorez grafice în culori înflorite / pastelate ca alei de parc în primăveri electorale / să mă umilesc, să-ţi ling chiloţii de dosare / să strălucească, să strălucească gresia de la intrare ş...ţ mi-e frică / nu o să mai pot să spun / pleşa, de la Coca Cola / pleşa, de la Panasonic / pleşa, de la Sandoz / pleşa, de la Ministerul Agriculturii / o să spun pleşa, dan pleşa, şi dup-aia / nimic / şi toţi vor aştepta de la mine continuarea ş...ţ nu mă lăsa din braţe / lasă-mă să spun ceva după pleşa / orice, ceva, măcar o minciună“. Scriind, ca şi în volumul Aerobiciclete publicat anul trecut, poeme de dragoste la limita suprarealismului în acelaşi ritm molto vivace, temperat uneori de accente nostalgice, surpriza o dă Bogdan O. Popescu în poemul „tehnici de supravieţuire în propria locuinţă“, unde versurile îşi pierd gesticulaţia retorică şi nu mai sînt în dialog direct cu iubita: „la orele 21:47 mi-au tăiat curentul / eram pe facebook, dădeam unlike ş...ţ televizorul lat s-a înnegrit ca la un semnal / telefonul fix s-a comutat pe avarii / lumină de la frigider nu am mai apucat să iau / acum, cînd, în fine, inima mea plănuia un paradis / cu lotus, lebede şi lacrimi dulci, de regăsire. // centrala s-a oprit, căldură nu s-a mai fabricat / noroc că am putut aprinde / lumînarea mare de la divorţ / pe care am păstrat-o / în casă“.

Cum spune Florin Iaru în finalul prefeţei sale, „nici unul din cei cinci respectabili autori nu mai e pişpiriul, deşiratul, coşurosul sau inhibatul de anţărţ“. Altfel zis, cinci poeţi vechi cu marfă nouă!

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Litoralul românesc dincolo de iluziile Instagramului. „Nu vă lasați păcăliți” VIDEO
În era rețelelor sociale, fotografiile perfecte de pe litoralul românesc sunt omniprezente, atrăgând turiști din întreaga țară în locuri care par să fie scoase dintr-o destinație exotică. Dar realitatea din spatele acestor imagini idilice este adesea surprinzătoare.
image
Pandemia viitorului. Cu ce boală ne-am putea confrunta peste 20 de ani
Virusul gripei aviare care s-a răspândit în rândul bovinelor din America ar putea să se transmită, mai departe, la om. Este semnalul de alarmă pe care îl trag inclusiv specialiștii români. Cât de posbil este să ne confruntăm cu o nouă pandemie a explicat pentru „Adevărul” medicul Gindrovel Dumitra.
image
Oaspeți filmați în cele mai intime momente. Industria închirierilor pe termen scurt se confruntă cu un nou fenomen
O vacanță s-a transformat într-un coșmar pentru o femeie care a descoperit cu groază că a fost înregistrată cu camera ascunsă în timp ce se dezbrăca într-o cameră închiriată.

HIstoria.ro

image
Războiului din Pacific: decriptarea codului japonez JN-25b
Un salt major pentru SUA în domeniul informațiilor a avut loc în februarie 1942, când criptanaliștii US Navy au început decriptarea mesajelor japoneze trimise cu ajutorul codului naval standard JN-25b.
image
Nicolae Ceaușescu a făcut de gardă la catafalcul lui Tudor Arghezi / FOTO
De un asemenea privilegiu nu s-a bucurat nici un scriitor în Istoria României.
image
Mihail Sebastian, sub teroarea bombardamentelor: „Războiul vine spre noi”
Pentru Sebastian, vara anului 1944 este una a angoaselor, a singurătății, a fricii de moarte și, așa cum știm astăzi, este ultima lui vară.