Cherchez la tante!

Publicat în Dilema Veche nr. 388 din 21-27 iulie 2011
Conjuraţia Eminescu (II) jpeg

● Monica Pillat, Ioana Celibidache: o mătuşă de poveste, Editura Humanitas, 2011.  

Toate volumele de corespondenţă ale familiei Pillat apărute în ultimii trei ani (Biruinţa unei iubiri – scrisorile dintre Dinu şi Nelli Pillat; Sufletul nu cunoaşte distanţele – corespondenţa Piei Pillat cu familia, şi Minunea timpului trăit – scrisorile aceleiaşi Pia Pillat schimbate, de data aceasta, cu Monica Pillat şi cu Lily Teodoreanu) sînt, fără excepţie, deopotrivă frumoase şi emoţionante, singulare mărturii ale familiei de moşieri intelectuali prinse sub vremile unei lumi care nu mai era a lor. Scriitoarea şi eseista Monica Pillat este cea care s-a ocupat strălucit de îngrijirea tuturor acestor ediţii, importante pentru istoria culturală, memorialistica, dar şi literatura română, căci confiscatul (de către comunişti, acum jumătate de secol) şi miraculos recuperatul roman al lui Dinu Pillat, Aşteptînd ceasul de apoi, a apărut, anul trecut, tot sub îngrijirea sa. 

Cel mai recent volum este unul de convorbiri cu pictoriţa Ioana Celibidache (născută Procopie Dumitrescu, nepoată de frate a Mariei Pillat, aceasta din urmă soţia poetului Ion Pillat şi bunica Monicăi Pillat), personaj, din păcate, destul de puţin cunoscut la noi, oricum asociat fatalmente imaginii mult mai celebrului ei soţ, dirijorul Sergiu Celibidache. De altfel, Monica Pillat însăşi şi-a cunoscut îndepărtata, la propriu şi la figurat, mătuşă, foarte tîrziu, abia la sfîrşitul anilor 2000, moment în care, după moartea mamei sale, istoricul de artă Cornelia Pillat, s-a găsit în postura nostalgică de ultim descendent al familiei Pillat, iar Ioana Celibidache, pe atunci în vîrstă de 85 de ani, rămăsese şi ea o ultimă ramură din celebrul arbore genealogic. Povestea întîlnirii pentru prima dată, acum trei ani, a celor două femei, despărţite atîta timp de istorie, vîrstă şi geografie, dar, mai ales, de hazardul vieţii, este emoţionantă şi deschide acest mic volum în care portretul Ioanei Celibidache se conturează, pagină cu pagină, sub forma mai multor conversaţii sentimental-familiare, dar neconvenţionale, de-a lungul cărora nepoata o „descoase“ fascinată, de-a dreptul îndrăgostită de propria mătuşă, şi o provoacă la poveşti cu o curiozitate nestăpînită, mereu tandră. Ideea acestei cărţi-portret vine tîrziu, după întîlnirea de la Paris (oraş unde aproape nonagenara Ioana Celibidache locuieşte în continuare), dar capătă consistenţă la modul cel mai firesc, fiind, de fapt, expresia celebrării unei regăsiri familiale, dar, în acelaşi timp, şi un exerciţiu de admiraţie dublat de o declaraţie de dragoste subită. Ioana Celibidache se dovedeşte a fi un personaj cît se poate de agreabil, cuceritor de-a dreptul: excentric, extrem de vital şi tonic. Este charismatică, jovială, deopotrivă naturală şi elegantă în confesiune, dispusă evocărilor sentimentale, dar gata oricînd de o porţie zdravănă de rîs, fie că istoriseşte tot felul de întîmplări dramatice şi/sau comice din trecut, fie că discută despre artă şi Dumnezeu ori despre cine ştie ce personalităţi pe care le-a cunoscut de-a lungul vremii (Regele Mihai, Regina Angliei, Dalí, Eduardo de Filippo, Felix Klee ş.a.), fie că invocă prezenţa spirituală foarte puternică a regretatului şi adoratului soţ („Sergiu e aici. E cu mine. Nu e mort, e transparent“). Şi poveştile se înşiră fermecător, cam de-a valma, dar fermecător, singurul lor cusur fiind scurtimea şi, uneori, puţinătatea detaliilor. Altfel, apar scene din copilăria bucureşteană în sînul familiei burgheze cu guvernante din Anglia cînd băieţoasa, orgolioasa şi tupeista Ioana, care n-avea astîmpăr la şcoala de maici şi care apoi chiulea de la cursurile Liceului Francez, era poreclită D’Artagnan, cînd citea şi scria poezie (amorezată fiind de profesoara de matematică), publicînd la vîrsta adolescenţei două volume de poeme în franceză („Oncle Ion Pillat a văzut odată ce scrisesem şi i-a spus tatei: «Asta mică are talent»“)... 

Urmează momentele mai serioase, dramatice uneori, ale maturităţii, cum ar fi plecarea clandestină din ţară, în 1946, cu un avion militar francez (fără ştirea tatălui pe care nu l-a mai revăzut niciodată: „Cînd am cerut să mi-l trimită pe tata, comuniştii mi-au răspuns: «Dacă vreţi, vi-l trimitem mort!»“), confiscarea averii familiei şi vînzarea obiectelor personale pentru supravieţuire, puşcăria făcută de sora Suzanne (pentru „vina“ de a-l fi cunoscut pe Regele Mihai, de a proveni dintr-o familie de moşieri şi de a fi sora unei autoexilate), perioada în care a servit într-o cafenea şi a fost fotomodel, apoi cursurile de pictură de la Paris, Berlin şi Roma (oraşul revederii cu propria mamă, după patruzeci de ani), cele două mariaje de dinaintea căsătoriei cu Sergiu Celibidache, pe care l-a cunoscut la Buenos Aires (episodul predestinatei întîlniri este memorabil), posibilitatea de a juca într-un film al lui Vittorio de Sica (anexa fotografiilor din epocă arată o femeie frumoasă şi elegantă – „Îmi place să mă îmbrac, mă distrează“, zice la un moment dat), anii în care a făcut jurnalism şi în care şi-a expus cu succes picturile prin toată lumea (a fost numită „surioara lui Paul Klee“), prima întoarcere în România în 1974; arestarea, la cererea lui Adrian Năstase, cînd, cu ocazia unei vizite pariziene a lui Ion Iliescu, a strigat la Ambasada română „Jos comunismul!“ – toate acestea, şi multe, multe altele se derulează pe fast-forward ca într-un film cu aventuri de la mijlocul secolului trecut şi/sau din ultimele decenii. 

Aceste istorisiri şi evocări se întorc însă sau gravitează în jurul figurii lui Sergiu Celibidache, un bărbat fermecător el însuşi, interesant şi spiritual, la fel de exuberant, tandru, voios şi plin de umor („Puteai rîde cu el de dimineaţa pînă seara. Cu el nu m-am plictisit nici o secundă“), un caracter puternic şi dominant, artist genial, profund religios, ataşat şi dedicat ideii de românitate, un bărbat de care s-a îndrăgostit, măritată fiind, din prima clipă cînd l-a văzut („M-am întors acasă plutind, ca de pe altă lume, şi i-am spus lui Nicolae şDuca – al doilea soţ, n.m.ţ“: «L-am găsit pe bărbatul vieţii mele!»), pe care apoi l-a adorat & adulat, alături de care a trăit o viaţă mondenă însoţindu-l în turnee şi călătorind prin toată lumea, care a inspirat-o şi care a ajutat-o să-şi găsească şi să-şi modeleze personalitatea artistică (pictura sa este inextricabil legată de muzică), dar care, deşi nu a dominat-o cu totul, a ţinut-o, artistic vorbind, în plan secund („Nu tu publicitate, nu tu comerţ, nu tu agent, nu tu să te pui în prim-plan. Nimic. Am fost totdeauna cea care s-a pus în umbră“). De altfel, portretul celebrului dirijor (despre care a şi scris cartea Sergiu, altfel) este spiritualizat la maxim: „Sergiu era profund mistic. Avea o curiozitate extraordinară de a imagina sau de a şti ce se întîmplă dincolo. Mi-a spus cîndva că la concerte, cînd dirijează, adesea vede îngeri. Înainte de fiecare concert se adîncea în rugăciune. Avea o religie proprie, făurită din împletirea budismului cu creştinismul ortodox...“. Volumul se încheie cu alte dialoguri purtate prin e-mail şi cu un joc, cel în care cele două femei completează, în paralel, Chestionarul lui Proust şi unde Ioana Celibidache spune că deviza sa este să rîdă şi că, dacă ar fi să aleagă un scriitor cu care să facă schimb de identitate, l-ar alege pe Păstorel Teodoreanu, „pentru că era mereu beat şi fericit“. 

Spirituală şi imprevizibilă, „trăznită“ cum o caracterizează cineva, Ioana Celibidache se dezvăluie drept un personaj de un farmec retro-chic cuceritor, de o poftă de viaţă, de rîs şi o seninătate contagioase („Chiar bătrînă, la vîrsta mea, nu vreau deloc să mor“), în fine, de o eleganţă, artistică şi de caracter, exemplară... O femeie cum nu prea mai poţi întîlni în vremurile astea.

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Când ajunge din nou în România un val de aer polar: unde se anunță ger cumplit, cât mai ninge la munte
Trei zile de iarnă autentică se anunță în mai multe județe din zona de munte. Meterologii anunță ninsori puternice și viscol. Începând de duminică însă un val de aer polar lovește România. Sunt așteptate temperaturi de până la minus 20 de grade Celsius.
image
Trufia îngroapă România. De ce nu putem fi cel mai de preț aliat pentru Occident: „Suntem ca ruda aia săracă...”
România nu reușește să profite de oportunităţi și să-și exploateze potențialul. Marius Ghincea, profesor la Universitatea Johns Hopkins, explică ce-i lipsește României.
image
Netflix, accesat doar din propria locuinţă. Compania ia măsuri drastice: care va fi singura excepţie
Netflix urmează să ia măsuri drastice, astfel încât utilizatorii să nu îşi mai poată împărţi contul cu alte persoane. Decizia a venit, după ce datele statistice au arătat că peste 100 de milioane de utilizatori din întreaga lume folosesc, de fapt, contul altcuiva.

HIstoria.ro

image
Originea familiei Caragiale. Recuperarea unei istorii autentice
„Ce tot spui, măi? Străbunicul tău a fost bucătar arnăut, plăcintar! Purta tava pe cap. De-aia sunt eu turtit în creștet!”, astfel îl apostrofa marele Caragiale pe fiul său Mateiu, încercând să-i tempereze fumurile aristocratice și obsesiile fantasmagoric-nobiliare de care acesta era bântuit.
image
Reglementarea prostituției în București, la sfârșitul secolului al XIX-lea
Către finalul secolului al XIX-lea, toate tentativele întreprinse pentru a diminua efectele prostituției prin regulamente, asistență medicală și prin opere de binefacere nu dădeau rezultatele așteptate, mai ales în ceea ce privește răspândirea bolilor venerice.
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.