C─âs─âtoria lui Teofil

Judith HERRIN
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 942 din 28 aprilie ÔÇô 4 mai 2022
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg

De╚Öi relat─ârile despre culisele mariajului variaz─â de la o surs─â la alta, nu ├«ncape ├«ndoial─â c─â Eufrosina a ini╚Ťiat procesul. ├Än anul 829, fiul ei vitreg avea probabil 16 ani, v├«rsta potrivit─â pentru c─âs─âtorie, iar ea s-a pornit s─â ├«i g─âseasc─â perechea potrivit─â. ├Änt├«lnim aici o a treia relatare a unei parade de mirese. Cea dint├«i consemnat─â s-a petrecut cu prilejul c─âs─âtoriei lui Staurakios, fiul lui Nichifor I, ├«n primul deceniu al secolului al IX-lea. Cea de-a doua a fost compus─â pu╚Ťin mai t├«rziu, dar se refer─â la c─âs─âtoria desf─â╚Öurat─â mai devreme, ├«n 788, a p─ârin╚Ťilor Eufrosinei, Maria din Amnia ╚Öi Constantin al VI-lea, tutelat─â de ├«mp─âr─âteasa Irina. A treia este cea de fa╚Ť─â, ├«n care Eufrosina a selectat un grup de tinere de o frumuse╚Ťe uimitoare, invit├«ndu-l pe Teofil s─â-╚Öi aleag─â viitoarea so╚Ťie. Potrivit unor versiuni, i-a dat chiar ╚Öi un m─âr de aur cu care s─â joace rolul str─âvechi al lui Paris.

Am avea toate motivele s─â ne ├«ndoim de detaliile complicate ale variantelor acestei parade a mireselor, p─âstrate ├«n cronici ale secolului al X-lea, dac─â nu ar fi un fapt cert c─â t├«n─âra ├«nving─âtoare a competi╚Ťiei care a devenit ├«mp─âr─âteas─â a fost mai t├«rziu recunoscut─â ca sf├«nt─â a Bisericii Ortodoxe. ├Än amintirea faptelor ei, s-a compus o Via╚Ť─â ├«n stil de panegiric, la sf├«r╚Öitul secolului al IX-lea sau la ├«nceputul celui de-al X-lea, probabil ├«nainte s─â fie scrise aceste cronici. Urm├«nd regulile unei asemenea enkomia imperiale, dedicate ├«n mod normal ├«mp─âra╚Ťilor, autorul anonim subliniaz─â frumuse╚Ťea fireasc─â a ├«mp─âr─âtesei, calit─â╚Ťile ei morale ╚Öi excep╚Ťionalul ei spirit iconodul care au distins-o ╚Öi i-au asigurat faima imperial─â. Scriind, a╚Öa cum scria, mult dup─â eveniment, relatarea lui este elegant compus─â ca s─â demonstreze ├«nsu╚Öirile ├«mp─âr─âtesei, urm─ârind s─â ├«l zdrobeasc─â pe hainul iconoclast, ├«mp─âratul Teofil. Las─â s─â se ├«n╚Ťeleag─â limpede c─â Eufrosina, pe care o consider─â mama ├«mp─âratului, a fost cea care, ├«n preg─âtirea c─âs─âtoriei, a adunat un grup de frumuse╚Ťi f─âr─â cusur.

A╚Öadar, s-ar zice c─â de data asta Eufrosina a preluat o ini╚Ťiativ─â. Potrivit Vie╚Ťii, au fost trimi╚Öi mesageri care s─â aleag─â un num─âr de tinere atr─âg─âtoare. Acesta este momentul c├«nd inima oric─ârui p─ârinte din ├«ntregul imperiu care avea o fiic─â potrivit─â a ├«nceput s─â bat─â mai repede. Fiecare ├«╚Öi imagina: ÔÇ×Ce-ar fi dac─â ├«mp─âr─âteas─â ar fi aleas─â chiar copila mea?ÔÇŁ. A intrat ├«n func╚Ťiune acel mecanism de atragere a nobilimii provinciale ├«n via╚Ťa metropolei, poate chiar ├«n centrul cur╚Ťii imperiale. Din toate col╚Ťurile lumii bizantine, p─ârin╚Ťi bine informa╚Ťi ╚Öi ambi╚Ťio╚Öi au ├«ncercat s─â g─âseasc─â o cale de a-╚Öi lansa copilul. Eufrosina, desigur, avea planurile ei proprii. Nu avea s─â-i permit─â lui Teofil s─â-╚Öi aleag─â o pereche neadecvat─â, iar criteriul ei de potrivire poate s─â fi fost destul de neobi╚Önuit. Frumuse╚Ťea putea fi un factor, dar semnificative trebuie s─â fi fost ╚Öi poten╚Ťialul miresei de a deveni mam─â, statutul familiei ei ╚Öi atitudinea lor fa╚Ť─â de imaginile sfinte. Oricum, dac─â este s─â d─âm crezare pove╚Ötilor, printre frumoasele considerate potrivite Eufrosina adusese ╚Öi cel pu╚Ťin dou─â iconodule zeloase. Teofil a respins-o pe prima, Casiana, apoi a ÔÇ×ales-oÔÇŁ pe cealalt─â, Teodora ÔÇô cea de-a treia doamn─â a noastr─â ├«n purpur─â.

De la ÔÇ×nimeniÔÇŁ la ├Ämp─âr─âteas─â

Ceremoniile de ├«ncoronare ╚Öi c─âs─âtoria s-au desf─â╚Öurat la 5 iunie 830, urm├«nd ritualurile prescrise. Astfel, ├«nc─â o frumoas─â provincial─â a fost ridicat─â la rangul suprem la care putea s─â aspire o doamn─â de la Bizan╚Ť. La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu. Familia a ├«nso╚Ťit-o ├«n capital─â, a╚Ötept├«ndu-se la recompensele obi╚Önuite. ╚śi, spre deosebire de statutul modest acordat Mariei dup─â ce devenise membr─â a dinastiei imperiale prin c─âs─âtoria din 788, Teodora a fost imediat ridicat─â pe tronul de ├«mp─âr─âteas─â. Pe Eufrosina nu o ├«ncerca ambi╚Ťia de a o ╚Ťine ├«n umbr─â pe so╚Ťia fiului ei vitreg ori de a p─âstra apartamentele imperiale. De fapt, ea s-a retras de la curte aproape imediat dup─â ├«ncheierea ceremoniilor. Astfel, alegerea Teodorei de c─âtre Teofil este marcat─â ├«n modul cel mai vizibil prin ├«nlocuirea genera╚Ťiei vechi cu cea t├«n─âr─â. Noul cuplu a dob├«ndit f─âr─â ├«nt├«rziere autoritatea deplin─â la Marele Palat.

Toate relat─ârile p─âstrate despre parada mireselor ├«╚Öi prezint─â argumentele ├«n a╚Öa fel ├«nc├«t sus╚Ťin─âtorii venera╚Ťiei icoanelor ies mereu ├«nving─âtori, iar adversarii lor distrug─âtori de icoane ies ├«nvin╚Öi. Ceea ce vor s─â spun─â este c─â Eufrosina a pus la cale acea competi╚Ťie ├«n a╚Öa fel ├«nc├«t fiul ei vitreg nu-╚Öi putea alege dec├«t o mireas─â iconodul─â: fie pe Casiana, care dup─â eveniment s-a c─âlug─ârit ╚Öi ╚Öi-a dedicat via╚Ťa compunerii de imne ╚Öi poeme religioase, fiind o scriitoare de valoare, una dintre pu╚Ťinele autoare din Bizan╚Ť, fie pe Teodora, care ╚Öi-a dezv─âluit esen╚Ťa de sf├«nt─â iconodul─â. Iar cea care a ini╚Ťiat t├«rgul de mirese a fost fiica Mariei din Amnia, nepoata ├«mp─âr─âtesei Irina, care restabilise venerarea icoanelor prin Sinodul de la Niceea din 787. Sensul evident este c─â Eufrosina era ├«n secret o iconodul─â care ├«╚Öi ascunsese cu grij─â credin╚Ťele ╚Öi reu╚Öise s─â-╚Öi induc─â ├«n eroare fiul vitreg. El apare astfel ├«n mod convenabil ca un caraghios care ╚Öi-a ales f─âr─â voie drept so╚Ťie o iconodul─â hot─âr├«t─â.

O asemenea interpretare teologic─â precis─â ignora faptul c─â Eufrosina era porphyrogenetos, n─âscut─â ├«n purpur─â dintr-un cuplu conduc─âtor ╚Öi crescut─â ├«ntr-o aur─â absolut imperial─â, ├«n pofida condi╚Ťiilor neimperiale de pe Prinkipo. Gra╚Ťie nea╚Öteptatei cereri ├«n c─âs─âtorie, a putut s─â se ├«ntoarc─â la via╚Ťa laic─â de ├«mp─âr─âteas─â din fruntea cur╚Ťii bizantine. Iar ca so╚Ťie a lui Mihail al II-lea, ╚Öi-a ├«mplinit destinul imperial, reafirm├«nd toate caracteristicile conducerii bizantine, pe care mama, Maria, trebuie s─â i le fi inspirat. Eufrosina nu era o frumoas─â provincial─â ca Teodora; ea provenea chiar din culmea societ─â╚Ťii bizantine ╚Öi se ├«ntorcea acolo firesc. Identitatea ei de membr─â a cercului interior al conducerii imperiului era la fel de intens─â ca angajamentul ei iconodul.

A╚Öadar, c├«nd a sosit vremea s─â se ocupe de c─âs─âtoria fiului ei vitreg, Eufrosina era bine preg─âtit─â. ╚śtia c├«t de important este s─â aleag─â o t├«n─âr─â pe care s─â o poat─â influen╚Ťa, pentru ca la momentul potrivit s─â poat─â conta pe sprijinul ei. Trebuia ├«n primul r├«nd s─â fie de v├«rsta la care s─â poat─â na╚Öte mul╚Ťi copii s─ân─âto╚Öi ╚Öi s─â nu provin─â dintr-o familie provincial─â prea puternic─â (ori cu rela╚Ťii prea ├«ntinse), care s─â-i r─âm├«n─â mereu fidel─â ├«mp─âr─âtesei Eufrosina ╚Öi s─â nu o ├«nfrunte ├«n nici un fel. Chiar dac─â Eufrosina ar fi putut s─â organizeze o parad─â de form─â cu tinere adecvate ╚Öi s─â verifice familiile implicate, i-ar fi fost greu s─â asigure ca evenimentul s─â fie monopolizat de iconoduli nedeclara╚Ťi. Pare mult mai credibil s─â fi permis s─â apar─â doar unor tinere pe care le considera potrivite s─â ia parte.

├Än cele din urm─â, Teofil a luat decizia final─â ╚Öi Teodora i-a devenit mireas─â. I-a n─âscut ├«n succesiune rapid─â trei fiice ╚Öi un fiu, care a murit de mic; alte dou─â fiice, iar ├«n 840 un fiu, ├«n sf├«r╚Öit: Mihail, care ╚Öi-a mo╚Ötenit tat─âl ├«n 842. C─âs─âtoria pus─â la cale de Eufrosina ├«n 830 s-a dovedit durabil─â. Cei doi s-au potrivit bine, dup─â standardele medievale ╚Öi, chiar ╚Öi dup─â moartea lui, Teodora i-a ar─âtat un devotament remarcabil. Indiferent dac─â fusese vorba c├«t de c├«t de un concurs de frumuse╚Ťe ori, mai simplu, de o alian╚Ť─â ├«ntre dou─â familii de statut inegal, semnifica╚Ťia mariajului este confirmat─â de succesul familiei Teodorei ├«n capital─â. Mama ei, Florina, avea trei surori care au ├«ncheiat c─âs─âtorii bune, iar cei doi fra╚Ťi ai ei au f─âcut ╚Öi ei cariere, dup─â cum se a╚Öteptaser─â.

Teofil pare s─â se fi ocupat de numeroasa familie a so╚Ťiei sale. A onorat-o mai ales pe soacra lui, cre├«nd un titlu cu totul nou: zoste patrikia (ÔÇ×patrician─â a cing─âtoriiÔÇŁ, nume care provenea din semnul distinctiv al rangului, br├«ul extrem de bogat decorat, zoste). Ridic├«nd-o ├«n acest fel, a stabilit o ├«nalt─â pozi╚Ťie destinat─â exclusiv doamnelor de la curtea bizantin─â: soacra ├«mp─âratului urca pe cea de-a cincea treapt─â ├«n ierarhie imperial─â. Exist─â pu╚Ťine dovezi despre efectul noului titlu, de vreme ce Florina adoptase ├«ntre timp numele mai cre╚Ötin de Teoctista ╚Öi prefera mediul monahal vie╚Ťii la curte. ╚śi-a stabilit un spa╚Ťiu propriu la m─ân─âstirea numit─â Ta Gastria, care a ajuns s─â fie str├«ns legat─â de ea ╚Öi de familia ei. Cu toate astea, crearea unui rang nou ╚Öi c├«t se poate de distins pentru mama ├«mp─âr─âtesei avea semnifica╚Ťia introducerii unui titlu rezervat exclusiv unei femei ├«ntr-un sistem de ranguri ╚Öi pozi╚Ťii guvernamentale de╚Ťinute de b─ârba╚Ťi. Poate c─â Teofil se g├«ndise doar la o cale de a o onora pe mama so╚Ťiei sale, dar este posibil s─â fi ├«n╚Ťeles ╚Öi necesitatea prezen╚Ťei doamnelor la curte ╚Öi hot─âr├«se s─â-╚Öi consolideze controlul asupra lor ├«n acest fel.

(fragment din volumul ├Ämp─âr─âtese ├«n purpur─â pe tronul Bizan╚Ťului medieval aflat ├«n curs de apari╚Ťie, ├«n traducerea lui Mihai Moroiu, la Editura Baroque Books & Arts)

Judith Herrin (n. 1942) este istoric britanic, profesor de studii bizantine ╚Öi de Antichitate t├«rzie la Princeton University ╚Öi KingÔÇÖs College din Londra. A participat ├«n calitate de arheolog la lucr─ârile desf─â╚Öurate ├«n siturile de la Atena ╚Öi Istanbul ╚Öi este autoarea unor lucr─âri fundamentale despre perioada bizantin─â ╚Öi a Evului Mediu timpuriu european.

p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimu╚Ťe, muzic─â ╚Öi baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana ├«nt├«i, cu un narator de v├«rsta a treia, ce graviteaz─â ├«n jurul unor teme precum nostalgia tinere╚Ťii, muzica, erotismul, totul ├«nv─âluit ├«ntr-o folie de ÔÇ×unheimlichÔÇŁ care a devenit marca autorului nipon.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social. El a f─âcut o compara┼úie ÔÇ×cosmetizat─âÔÇŁ a costului vie┼úii ├«n paradisul din Bali, cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile acestul ÔÇ×clickbaitÔÇŁ elaborat au fost surprinz─âtoare: oamenii au ├«nghi┼úit ÔÇ×g─âlu┼čcaÔÇŁ ┼či au generat un trafic nebun post─ârii.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, ┼či a spus c─â mirosul ┼či m├óncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.