Care-i faza cu premiile literare?

Publicat în Dilema Veche nr. 377 din 5-11 mai 2011
Conjuraţia Eminescu (II) jpeg

 ● Orizont, nr. 4 (1543), 19 aprilie 2011. 

„A fost nevoie de 23 de ani de premieri cu oprelişti şi presiuni, a fost nevoie de 4 ani de suspendare a «dreptului la premiu» şi de incertitudine cu privire la durata acestei suspendări, a fost nevoie de o explozie istorică trăită de fiecare scriitor în parte şi de o primenire a ierarhiilor Uniunii Scriitorilor, a fost nevoie de entuziasmul începutului şi de dispariţia cenzurii ideologice, a fost nevoie de cărţi scrise încă în vremea cenzurii şi publicate fără «ajutorul» ei, a fost nevoie de concurenţa dintre cărţi şi evenimente, dintre timpul citit şi timpul trăit pentru ca, în fine, premiile Uniunii să aibă valoare exemplară. Acest unic an în care pe talgerele balanţei juriului valoarea tinde să fie maximă şi compromisul tinde să fie minim este 1990... Lista de premii din acel an este cea mai scurtă. Performanţa nu s-a mai repetat. Compromisul îşi face loc încetul cu încetul... Cu excepţia acestui an, singurul din toată istoria Uniunii, cu premii puţine şi riguros alese, greşelile făcute de juriile dinainte continuă“ – scrie Ioana Pârvulescu în cel mai complet şi mai exact eseu dedicat premiilor literare româneşti, capitol cuprins în volumul Prejudecăţi literare (1999). Care au fost premiile acelui 1990 de excepţie? Istoria critică a literaturii române de Nicolae Manolescu (critică şi istorie literară), Levantul de Mircea Cărtărescu (poezie), Femeia în roşu de Mircea Nedelciu, Adriana Babeţi şi Mircea Mihăieş (roman), Dan Stanciu cu Imperiul simpatiei şi Ioana Bot cu Eminescu şi lirica românească de azi (debut).

Numărul curent al revistei Orizont publică o primă parte a anchetei „Premiile şi topurile literare: prea multe, prea puţine?“, unde răspund, printre alţii, Ioana Cistelecan, Dan Lungu, Gheorghe Mocuţa, Irina Petraş şi Răzvan Petrescu. Răspunsurile lor sînt cumva înciudate, cinice, previzibile, ceea ce arată că undeva e o problemă cu premiile literare de la noi: necesare, dar compromise de interese, găşti, parti-pris-uri; se acordă prin compensaţie, fiind rezultatul jocurilor şi al calculelor juriilor; n-au relevanţă pentru cititori, sînt bune doar la CV, nu fac presă, n-au notorietate, n-au impact, nici măcar nu se ţin minte. Concluzia de acum un deceniu a Ioanei Pârvulescu este, din păcate, încă actuală, de vreme ce nu există premiu literar românesc care să nu ridice cel puţin un mare semn de întrebare, care să nu conţină o bizarerie, care să nu sfideze bunul simţ critic şi să nu alimenteze diverse speculaţii. Să le trecem în revistă pe cele acordate anul acesta.

Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu“ – Opera Omnia. Juriul (Nicolae Manolescu, Mircea Martin, Cornel Ungureanu, Ion Pop, Alexandru Călinescu) a acordat distincţia şaptezecistului Dinu Flămând, deşi pe lista nominalizaţilor se aflau poeţi, obiectiv vorbind, cu o operă mai importantă, precum Ion Mircea sau Vasile Vlad. Dincolo de orice chestiune de gust personal, această opţiune a juriului rămîne profund discutabilă. Fiind vorba de ediţia jubiliară, evenimentul a fost marcat prin publicarea, la Editura Paralela 45, a 19 antologii dedicate poeţilor laureaţi pînă acum. Partea curioasă a acestui lăudabil proiect abia acum vine: volumele nu se vînd decît împreună. Altfel spus, nu poţi cumpăra, după preferinţă, doar Gellu Naum, M. Ivănescu sau Angela Marinescu, trebuie să iei şi Ilie Constantin, Cristian Simionescu etc. Ca-n comerţul de carte comunist.

Premiile Galei Tinerilor Scriitori organizată de Primăria Sectorului 2 din Bucureşti. Juriul (acad. Eugen Simion, Daniel Cristea-Enache şi Paul Cernat). Premiul „Tînărul poet al anului 2010“ i-a revenit Iuliei Militaru pentru volumul, perfect pasabil, Marea Pipeadă, în detrimentul lui Teodor Dună, cu al său de-a viul, volum care a avut parte de o receptare aproape spectaculoasă. Iulia Militaru, de altfel, o autoare practic fără receptare critică, a primit, la fel de gratuit, şi distincţia de „Tînărul scriitor al anului“, făcînd şi mai rizibilă opţiunea juriului, care însă nu s-a oprit aici, ci l-a desemnat pe Alex Goldiş drept „Tînărul critic al anului“ pentru un volum... în manuscris, în condiţiile în care ceilalţi doi nominalizaţi, Anca Haţiegan şi Raluca Dună, concurau cu volume remarcabile şi remarcate, căci deja tipărite, recenzate, votate prin topuri. De ce a acceptat Alex Goldiş un asemenea premiu (poate că meritat, dar, fiind încă nepublicat, prematur, neverificabil, şi chiar ofensator faţă de cele două colege de critică literară) mă depăşeşte. În fine, „Tînărul prozator al anului“ i-a revenit, pe merit, lui Cătălin Pavel pentru Aproape a şaptea parte din lume (recenzat de mine favorabil în Dilema veche nr. 363), dar celelalte două nominalizări ale juriului „l-au ajutat“, căci şi Poemele secretarei de Ştefania Mihalache, şi Irezistibil de Dan Coman sînt romane sub Deadline de Adina Rosetti, de pildă, de departe cel mai bun debut de anul trecut, nenominalizat însă.

Premiile Observator cultural. Juriul (Paul Cernat, Caius Dobrescu, Antonio Patraş, Iulia Popovici şi Carmen Muşat) „a făcut dreptate“ remarcabilului debut al Ralucăi Dună, dar n-a avut curajul să parieze pe o singură carte la categoriile proză şi poezie. Premiile au fost împărţite de prozatorii Gabriela Adameşteanu cu Provizorat – o opţiune cît se poate de previzibilă, dat fiind îndelunga campanie de receptare pozitivă susţinută de revistă – şi de Ovidiu Nimigean cu Rădăcina de bucsau (ambele cărţi nedreptăţite, prin regulament, la Premiul Naţional de Proză al Ziarului de Iaşi, vezi mai jos), şi de poeţii Ion Mureşan cu cartea Alcool şi Radu Vancu – Sebastian în vis. Spun că revista n-a avut curajul să parieze pe o singură carte pentru că, în mod evident, a împăcat şi proza şaizecistă cu miză politică, dar slabă literar, a Gabrielei Adameşteanu, şi proza de mare inventivitate şi savoare narativă a lui Ovidiu Nimigean, iar în cazul poeziei, a răsplătit doi poeţi, ambii foarte buni, maestru şi discipol, un come-back, aşa-zis, optzecist şi un nume titrat din generaţia tînără şi activă. Dacă ai un premiu, de ce să nu oferi, totuşi, întreaga lui glorie unui singur autor sau unei singure cărţi!? Prin natura lor, premiile oricum nu ajung pentru toţi; un premiu n-ar trebui să fie ceva divizibil.

Premiul Naţional de Proză al Ziarului de Iaşi. Juriul (Alexandru Călinescu, Valeriu Gherghel, Emil Brumaru, Codrin Liviu Cuţitaru, Bogdan Creţu şi Doris Mironescu) a premiat romanul lui Radu Pavel Gheo, Noapte bună, copii!. „Mă aştept să obţină cel puţin un mare premiu de proză“ – scriam în cronica dedicată acestui roman în Dilema veche nr. 365, aşa că mă bucur să-mi văd predicţia confirmată. Problema vine din faptul că regulamentul prevede ca un scriitor să nu ia premiul decît o singură dată, căci, nu-i aşa, e bine să se dea cîte unul să ajungă la fiecare. Altfel spus, „ajutoare, nu premii“, vorba lui E. Lovinescu. Această regulă stupidă are două consecinţe: dat fiind că autorii premiaţi nu vor mai fi nominalizaţi, indiferent de valoarea romanelor lor, premiul nu va fi acordat, de fapt, niciodată celei mai bune cărţi de proză a anului, iar competiţia va fi, de la an la an, tot mai slabă. Dovadă chiar ediţia de acum cînd romane notabile – precum Provizorat de Gabriela Adameşteanu şi Rădăcina de bucsau de Ovidiu Nimigean – n-au mai fost luate în calcul, lăsînd loc, pe pista nominalizărilor, unor cărţi modeste, precum Ana Maria şi îngerii de Radu Aldulescu sau Camionul bulgar de Dumitru Ţepeneag.

Nominalizări curioase la titlul de proza anului s-au consemnat şi la Premiile Reţeaua literară unde cîştigătorul Marin Mălaicu Hondrari cu Apropierea a concurat – cumva neloial, dar din „vina“ juriului (Crina Bud, Alex Matei, George Neagoe, Gelu Vlaşin şi, din nou, Paul Cernat) – cu Scotch-ul Ioanei Bradea şi cu Nu ştiu cîte zile de Stoian G. Bogdan, două romane nereuşite.

P.S. Pentru a preîntîmpina cine ştie ce procese de intenţie alimentate de acest text, menţionez că n-am făcut şi nici nu mă interesează să fac parte vreodată din juriul vreunui premiu.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Semnul că ai putea fi alcoolic funcțional care te dă de gol în cârciumă: „Vei găsi inevitabil o scuză”
Un expert în dependență a dezvăluit care este semnul că cineva ar putea fi un alcoolic funcțional și poate fi observat cu ușurință.
image
Medicamentul foarte ieftin care poate să provoace o scădere în greutate de 14 kilograme într-o lună. Avertismentul specialiștilor
Un nou „medicament-minune” pare să fi intrat în atenția oamenilor care vor să slăbească. Este vorba de un produs de mai puțin cinci euro care ar putea provoace o scădere în greutate de aproape 14 kilograme într-o lună.
image
Nou cutremur în industria IT. Gameloft a concediat toți angajații din Cluj-Napoca
Gameloft, unul dintre cei mai mari producători de jocuri video din lume, a anunțat că renunță la filiala din Cluj. Criza internațională din domeniul IT se simte din ce în ce mai mult și în România. în contextul în care lunile trecute, NTT Data a fost nevoită să recurgă la concedieri.

HIstoria.ro

image
Amânarea unui sfârșit inevitabil
„Născut prin violenţă, fascismul italian era destinat să piară prin violenţă, luându-și căpetenia cu sine“, spune istoricul Maurizio Serra, autorul volumului Misterul Mussolini: omul, provocările, eşecul, o biografie a dictatorului italian salutată de critici și intrată în topul celor mai bune cărţi
image
Căsătoria lui Caragiale cu gentila domnişoară Alexandrina Burelly
Ajuns director la Teatrul Naţional, funcţie care nu l-a bucurat atât de tare precum credea, Ion Luca Caragiale a avut în schimb o mare şi frumoasă împlinire: a cunoscut-o pe viitoarea doamnă Caragiale.
image
Bătălia de pe frontul invizibil al celui de-al Doilea Război Mondial
La izbucnirea războiului, în 1939, în Marea Britanie exista pericolul formării unei puternice coloane a cincea. Agenții Serviciului britanic de securitate (MI-5) au reușit să neutralizeze rețele importante de simpatizați pro-germani din Regatul Unit.