Caragiale 2.0

Publicat în Dilema Veche nr. 382 din 9 - 15 iunie 2011
Caragiale 2 0 png

ÔŚĆ Ioana P├órvulescu, Lumea ca ziar. A patra putere: CARAGIALE, cu 248 de reproduceri inedite, Editura Humanitas, 2011. 

Caragiale tr─âia ├«ntr-o lume ca o gazet─â ÔÇô aceasta era concluzia Ioanei P├órvulescu la cap─âtul celor ┼čapte eseuri din ├Än ┼úara Miticilor (2007), ├«n fond tot at├«tea plimb─âri critice prin p─âdurea locurilor comune crescute ├«n ultimul secol ├«n jurul acestui scriitor; dar abia acum, c├«nd revine asupra contextului epocii, Ioana P├órvulescu pune punctul pe i: Caragiale ┼či scria ca la gazet─â. 

Se pare c─â ultima contestare a lui Caragiale s-a consumat ├«n 1935, dar nici Ibr─âileanu, nici Lovinescu, nici Zarifopol nu credeau c─â opera sa va trece proba timpului, c─â va mai putea fi ├«n┼úeleas─â ┼či gustat─â ┼či de genera┼úiile viitoare. De aceea, cele dou─â ├«ntreb─âri care au stat la baza relu─ârii acestui demers de istorie literar─â s├«nt legate, prima, de reticen┼úele contemporanilor cu privire la rezisten┼úa operei sale, v─âzute ca fiind prea ancorate ├«n realitate ┼či efemer, scrise ├«ntr-un limbaj prea gazet─âresc, aproape vulgar; a doua ├«ndrept├«ndu-se spre lumea real─â, cea care i-a servit scriitorului de model pentru opera comic─â. De ce a p─ârut prea actual contemporanilor s─âi ┼či, dac─â a fost a┼ča, cum ar─âta actualitatea ├«n care tr─âia ┼či scria Caragiale? Dou─â ├«ntreb─âri la care nu s-a dat un r─âspuns mul┼úumitor, de┼či vorbim despre scriitorul cu cea mai lung─â, mai frumoas─â ┼či mai vie posteritate din toat─â literatura rom├ón─â. ├Äns─â, ca ┼či ├«n cazul lui Eminescu ÔÇô revendicat de c─âtre toate formele de na┼úionalism: ortodoxism, legionarism, protocronism ┼či, acum, de noua dreapt─â; ajuns s─â ÔÇ×sprijineÔÇť cauza mai tuturor intereselor politice, morale sau literare ale posterit─â┼úii ÔÇô, nici Caragiale n-a fost scutit de suprainterpret─âri. Scriitor de satire la ├«nceputul secolului trecut, precursor al absurdului imediat dup─â r─âzboi, anticip├«nd retorica comunist─â sau comportamentele politice postdecembriste, Caragiale a fost adaptat, mai mult sau mai pu┼úin for┼úat, actualit─â┼úii artistice ┼či ideologice a oric─ârei epoci. ├Än acest ├«ndelung proces de reinterpretare ┼či, mai ales, de supra-actualizare, nimeni nu a mai fost preocupat s─â-l ├«ncadreze pe scriitor ├«n propria epoc─â ┼či s─â refac─â contextul acelei prime actualit─â┼úi. Analiz├«nd felul ├«n care a fost pus ├«n scen─â de regizorii ultimelor decenii (Visarion, Pintilie, Tocilescu, M─âniu┼úiu), Nicolae Manolescu se ar─âta ┼či el, acum c├«┼úiva ani, oarecum dezam─âgit de ÔÇ×imaginea distorsionat─âÔÇť a scriitorului. Ideea de la care pleac─â, a┼čadar, Ioana P├órvulescu este c─â numai ├«n┼úeleg├«nd de ce ┼či ├«n ce fel p─ârea Caragiale contemporanilor s─âi actual, riscant de actual, putem pricepe ┼či rezisten┼úa operei sale ├«n posteritate.
 
Or, pentru a ajunge la literatura lui, Ioana P├órvulescu face ÔÇ×un ocolÔÇť prin presa din vremea lui Caragiale. ┼×i nimeni nu se pricepe mai bine s─â caute prin gazetele de alt─âdat─â ┼či s─â extrag─â de acolo lucruri pline de farmec ┼či de relevan┼ú─â literar─â. Am spus, ┼či cu alt─â ocazie, c─â Ioana P├órvulescu a reinventat, practic, documentarea literar─â, reu┼čind s─â transforme un gen academic, specializat, anost ┼či rigid, ├«ntr-unul capabil de best-seller-uri. Pu┼úin─â istorie (literar─â), pu┼úin─â sociologie, studii culturale ┼či de via┼ú─â privat─â, subtile interpret─âri critice, totul scris cu umor ┼či, mai ales, cu talent ┼či curiozitate literar─â, trec├«nd dincolo de informa┼úie ┼či de documente, ata┼č├«ndu-se de personaje cu mult─â ├«n┼úelegere ÔÇô aceasta este formula cu care Ioana P├órvulescu (prin c─âr┼úile ├Äntoarcere ├«n Bucure┼čtiul interbelic ┼či ├Än intimitatea secolului 19) a schimbat fa┼úa istoriei literare ca gen. Asta se vede ┼či ├«n acest mic volum ├«n care reu┼če┼čte s─â reconstituie imaginea extrem de vie ┼či de spectaculoas─â a presei din vremea lui Caragiale, care a f─âcut el ├«nsu┼či gazet─ârie din 1873 p├«n─â ├«n 1911. Demonstra┼úia faptului c─â temele din comediile ┼či schi┼úele lui s├«nt strict inspirate de ziar, scrise ca la ziar ┼či, uneori, publicate ├«n ziar se impune cu fiecare pagin─â ├«n care textul este ├«nso┼úit cu decupaje din presa vremii: ÔÇ×jurnalele reproduc pe larg procese: pledoariile procurorului ┼či ap─âr─âtorului, cuv├«ntul acuza┼úilor, detaliilorÔÇť, ÔÇ×discursurile politice s├«nt date ├«n cele mai mici am─ânunte, cu tot cu ├«ntreruperile ┼či replicile din sal─âÔÇť, ÔÇ×carnavalul e tot o tem─â de gazet─âÔÇť, ÔÇ×jurnalistul tip Ric─â Venturiano, Ca┼úavencu sau Caracudi e noul personaj creat de gazeteÔÇť ÔÇ×telegramele ┼či ┬źdepe┼čile┬╗ s├«nt, la r├«ndul lor, materia prim─â a ziarelor; bacalaureatul ┼či problemele lui s├«nt reluate de pres─â ├«n fiecare anÔÇť etc. (Unul dintre cele mai nea┼čteptate exemple este legat de schi┼úa ÔÇ×B├╣bicoÔÇť: o istorie asem─ân─âtoare, preluat─â din presa vremii, apare ┼či ├«n Idiotul lui Dostoievski.) Pun├«nd fa┼ú─â ├«n fa┼ú─â o pagin─â de ÔÇ×informa┼úiuniÔÇť din Constitu┼úionalul cu o pagin─â din schi┼úa ÔÇ×ReportajÔÇť, se vede clar cum exprim─ârile, cli┼čeele, titlurile, numele s├«nt, toate, gazet─âre┼čti, cum materia prim─â a literaturii lui Caragiale este ├«mprumutat─â/selectat─â toat─â, ├«n detaliu, din ziare.
 
Odat─â demonstra┼úia fiind f─âcut─â, Ioana P├órvulescu subliniaz─â, mai ├«nt├«i, originalitatea scriitorului de a inventa ┼či de a paria pe o formul─â literar─â at├«t de radical─â, care fire┼čte c─â i-a nedumerit pe contemporani: ÔÇ×Curajul s─âu artistic mi se pare uria┼č, dincolo de faptul c─â presa chiar a fost ┼či a fost socotit─â, de la ├«nceput, un loc destul de dubios; ├«ntr-o epoc─â ├«n care avangarda nu se vedea ┼či manifestele ei nu ap─âruser─â, ├«ntr-o epoc─â ├«n care chiar ┼či poezia ├«┼či permitea pu┼úine ie┼čiri peste grani┼úa literarului tradi┼úional admis, Caragiale l─ârge┼čte, ca nimeni altul, limitele esteticului, incluz├«nd ├«n literatur─â tot ce al┼úii socoteau exclus. Alege cu grij─â cuv├«ntul cel mai tocit, cel mai uzat de pres─â, ├«n timp ce un poet ca Eminescu sau un critic ca Maiorescu, iar mai t├«rziu chiar fiul lui Caragiale, Mateiu, fac tocmai dimpotriv─â: evit─â cu grij─â vorbele tocite, aleg din ┬źarhiv─â┬╗ vorba rar─â.ÔÇť ├Äns─â ideea de a folosi materia din gazete n-ar fi fost de-ajuns, ┼či Ioana P├órvulescu insist─â pe felul, pe geniul artistic cu care scriitorul a ┼čtiut ce anume s─â aleag─â, cum s─â sublimeze artistic un asemenea material, oferind astfel ┼či r─âspunsul ├«ntreb─ârilor de la ├«nceput: ÔÇ×Formula lui Caragiale, arta lui poetic─â, este ziarul. Opera sa comic─â este scris─â pe h├«rtie de ziar, alc─âtuie┼čte o mare gazet─â cu toate defectele presei vremii, adunate laolalt─â. A┼čadar: exista o realitate care era deformat─â ├«n bun─â m─âsur─â de gazetele epocii. Aceste gazete s├«nt deformate ├«nc─â o dat─â, artistic, de Caragiale. R─âspunsul la cele dou─â ├«ntreb─âri de plecare, despre rezisten┼úa operei comice a lui Caragiale ┼či despre lumea real─â contemporan─â lui, este unul singur: ziarul. A┼ča se explic─â totul. Pe de o parte, ca efemeride, ca ┬źmomente┬╗, gazetele dau o anume dreptate celor care sim┼úeau ├«n schi┼úe o actualitate trec─âtoare; pe de alt─â parte, ele explic─â de ce ┬źlumea lui Caragiale┬╗, adic─â modelul real al personajelor lui ┼či al vie┼úii lor, era ┼či, mai ales, nu era la fel ca-n opera lui.

 Imediatul e ajustat ziaristic de confra┼úii gazetari, iar ziaristica e aranjat─â estetic de Caragiale... Lumea din vremea lui Caragiale este, a┼čadar, dublu prelucrat─â: o prim─â ┬źmistificare┬╗ o fac ziari┼čtii epocii, pe-a doua o face autorul, cu har ┼či haz. ├Änd─âr─âtul fiec─ârei ├«nt├«mpl─âri ┼či al fiec─ârui personaj caragialesc st─â un gazetar care p├«nde┼čte ┼či ia noti┼úe, iar ├«nd─âr─âtul fiec─ârui gazetar st─â scriitorul Caragiale.ÔÇť

Frumuse┼úea (┼či meritul) demonstra┼úiei Ioanei P├órvulescu este faptul c─â face vizibil, inclusiv cu ajutorul celor peste dou─â sute de reproduceri, ceea ce era, de fapt, mult prea la vedere pentru a atrage aten┼úia. Numero┼či critici ┼či istorici literari au intuit sau observat dimensiunea gazet─âreasc─â a literaturii lui Caragiale, dar nici unul n-a reu┼čit (nici m─âcar Ioana P├órvulescu ├«ns─â┼či, din prima ├«ncercare) s─â mearg─â p├«n─â la cap─ât ┼či s─â formuleze simplitatea de geniu a artei sale ┼či, mai ales, s─â-i dezlege ÔÇ×misterulÔÇť actualit─â┼úii mereu ├«nnoite a operei comice. Asta este ├«ns─â o ironie demn─â de Caragiale. 

p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimu╚Ťe, muzic─â ╚Öi baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana ├«nt├«i, cu un narator de v├«rsta a treia, ce graviteaz─â ├«n jurul unor teme precum nostalgia tinere╚Ťii, muzica, erotismul, totul ├«nv─âluit ├«ntr-o folie de ÔÇ×unheimlichÔÇŁ care a devenit marca autorului nipon.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social. El a f─âcut o compara┼úie ÔÇ×cosmetizat─âÔÇŁ a costului vie┼úii ├«n paradisul din Bali, cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile acestul ÔÇ×clickbaitÔÇŁ elaborat au fost surprinz─âtoare: oamenii au ├«nghi┼úit ÔÇ×g─âlu┼čcaÔÇŁ ┼či au generat un trafic nebun post─ârii.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, ┼či a spus c─â mirosul ┼či m├óncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.