Bursa poveştilor

Publicat în Dilema Veche nr. 336 din 22-28 iulie 2010
Bursa poveştilor jpeg

Bookătăria de texte şi imagini, coord. Stela Lie şi Florin Bican, Clubul Ilustratorilor & Faber Studio, 2009. 

Scriam aici săptămîna trecută despre lipsa contribuţiei autohtone la piaţa genurilor de consum şi cum, din această perspectivă, s-ar putea spune că nu avem scriitori profesionişti (apropo, am uitat data trecută să-l menţionez pe George Arion, autor prolific de romane poliţiste). Nu discutam atunci şi nu este nici acum momentul unei analize amănunţite a cauzelor. Pe scurt, ar fi vorba despre lipsa unei pieţe de carte – în sensul unei mase importante de cititori de carte autohtonă – şi a unui sistem editorial sănătos, care să susţină şi să „consume“ aceste genuri. Lucrurile nu stau diferit nici cu literatura pentru copii, în ciuda faptului că acest gen este, de cîţiva ani, unul dintre cele mai vîndute. Deseori, USR nu are ce cărţi premia la această categorie întrucît titlurile sînt slabe, iar scriitorii de literatură aşa-zis cultă, pentru adulţi, nu sînt interesaţi sau ispitiţi să scrie şi pentru copii. Dacă îmi amintesc bine, lipsa cărţilor româneşti pentru copii a fost şi unul dintre motivele care au făcut-o pe Ioana Nicolaie, de pildă, să scrie Aventurile lui Arik (2008). Puţine alte titluri de astfel de cărţi îmi vin acum în cap: Faust repovestit băieţilor mei (1991) de Cristian Teodorescu, Darul lui Moş Crăciun (2003) de T.O. Bobe, Don Global suit pe cal (2003) de Călin-Andrei Mihăilescu şi Enciclopedia Zmeilor (2002) de Mircea Cărtărescu.

Aşa stînd lucrurile, Bookătăria de texte şi imagini este un proiect al Clubului Ilustratorilor care, pe de o parte, încearcă să-i stimuleze pe scriitorii români să producă (mai multe) texte pentru copii(i rafinaţi), dar, mai ales, să-i promoveze şi să le dea de lucru ilustratorilor de carte de la noi, o specie de artişti nebăgaţi în seamă de edituri şi care, pur şi simplu, şomează sau îşi exercită talentul în alte zone. Pentru că o altă „vină“ a editurilor româneşti este relativ slaba preocupare şi pentru aspectul grafic al cărţilor, dar şi pentru iniţierea unor proiecte de cărţi mai speciale. Extrem de puţine sînt exemplele de cărţi cu ilustraţii, iar, atunci cînd există, costurile suplimentare (raportate la vînzările estimate) nu permit editurilor să le reproducă şi color sau pe o hîrtie mai specială (cartea recenzată săptămîna trecută – ilustrată foarte inspirat de Felix Aftene – este exemplul perfect al unei astfel de concesii). O pledoarie pentru poveşti & desene sînt şi cele două mici texte introductive ale coordonatorilor cărţii de faţă, de unde se vede că, fiind constrînşi de letargia, lipsa de curaj, dar şi de imaginaţie a editurilor, ilustratorii s-au mobilizat şi şi-au dat singuri de lucru. Astfel, Bookătăria poate fi privită şi ca un statement artistic, ca o provocare a sistemului editorial. Dacă Florin Bican (el însuşi un foarte interesant autor de versuri din seria manieriştilor ludici) vorbeşte despre necesitatea unei „burse de poveşti“ prin care să se atragă atenţia că „mai sînt poveşti de spus şi că mai are cine să le spună, cine să le ilustreze şi cine să le asculte“, Stela Lie pune problema şi mai direct: „Scriitorii împreună cu ilustratorii văd ce se scrie şi scriu ce se vede. Editorii nu văd, nu ascultă şi uneori parcă nici nu citesc. Dar poate că această Bookătărie deschisă, plină de cuvinte, culori, arome, ingrediente secrete, să trezească pofta de cărţi frumoase a editorilor, cine ştie?“.

20 de scriitori de toate vîrstele şi tot atîţia artişti ilustratori contribuie la această Bookătărie adresată nu doar copiilor de cîţiva ani, dar şi copiilor păstraţi în cei mai mari dintre noi. Textele sînt dintre cele mai diferite (unele originale, altele fragmente din cărţi deja publicate): poezii sau poveşti, anecdote şi jocuri în versuri (Florin Bican, Ada Milea, Cătălin Mihăilescu, Ioana Nicolaie, Grete Tartler), fabule, poveşti şi basme, unele fantastice, construite mai mult sau mai puţin pe structurile clasice, dar şi povestiri realiste (Cosmin Manolache, Ana Maria Sandu, Călin Torsan). Personajele textelor sînt şi acestea multe şi variate, nu doar copii, dar şi animale (dintre care pisica este, în continuare, cea mai populară, urmată de arici şi de elefant) sau obiecte. Dintre motive, cel al călătoriei şi al visului sînt cele mai recurente, lucru care face ca imaginarul acestor texte pentru copii să fie prea puţin inedit. Inegale stilistic, textele compensează însă prin varietatea registrelor şi, măcar unele, prin umor. 

Cele mai reuşite – adică şi ingenioase, şi frumos scrise – texte (dintre cele nepublicate anterior) le dau Alina Darian (o foarte concisă şi frumoasă metaforă a dragostei cu doi copii care locuiesc, fără s-o ştie, pe aceeaşi balenă portocalie), Vasile Ernu (strania poveste a călătoriei prin ceaţă a unui arici), Cosmin Manolache (o ciudată povestire la persoana a doua despre pierderea unei păpuşi), Cătălin Mihăilescu (două splendide „reţete“ în versuri despre cum să-ţi „faci“ singur un tigru şi un elefant), Simona Popescu (povestea unui căluţ de mare a cărui teamă este aceea „de a nu fi de prisos“), Ana Maria Sandu (apăsătoarea poveste a unui băieţel cu picioarele „defecte“) şi Călin Torsan (o povestire, probabil cea mai înduioşătoare din volum, cu un băieţel de la ţară care îşi dorea mult o sticlă de Fanta).

„Povestea micuţei poetese Vasiliska“ a lui Mircea Cărtărescu, decupată de altfel din minunata Enciclopedie a Zmeilor, este însă cel mai spectaculos text al Bookătăriei, o bijuterie stilistică plină de umor, în răspăr cu imaginarul tradiţional al basmelor cu zmei, şi din care nu mă pot abţine să nu reproduc un fragment, deşi probabil aţi citit deja toată cartea: „N-am avut pînă acum prilejul să vorbim mai în detaliu despre vrăjire, care, ca şi blestemul, este o funcţie foarte importantă a minţii zmeieşti. Zmeii nu se-mperechează cu femelele lor sau cu cele din specia umană ca toate animalele. Ei posedă în creştetul capului, sub ţeastă, o zonă a creierului de culoare aurie, cam de forma şi mărimea unei prune, pe care-o folosesc la vrăjire. Cu ajutorul ei proiectează în mintea femelei pe care o doresc orice imagine vor, ispitind-o cu toate panglicile, volanele şi modele de pe pămînt. Cînd zmeoaica, prinţesa sau cosînzeana acceptă obiectul imaginar, deodată simte în pîntece un vîrtej cumplit de dureros, şi din clipa aceea rămîne grea. Căci e atît de greu, atît de greu să te opui vrăjirii!“.

Atît cît mă pricep, dintre artiştii ilustratori i-am remarcat, în mod special, pe Alexandra Rădulescu, Veronica Neacşu, Amalia Dulhan şi Raluca Ilie. Căutaţi-le blogurile (un îndemn deopotrivă şi pentru editori), dar, mai întîi, lăsaţi-vă duşi în vacanţă de această carte cu poveşti & desene!

Ștefan Popescu Art Safari (2) jpg
964 16 coperta jpg
Febra etică
Ca o concluzie, atît Mariana Marin, cît și Mariana Codruț practică o literatură în răspăr cu poetica dominantă a generației ’80, dar nu într-un mod manifest, ostentativ.
964 17 Va urma  Pe planeta Oglinda foto Marius Sumlea 1 jpg
La 146 km de război. Teatru la Piatra Neamț
Ce regăsesc la fiecare ediție a Festivalului de Teatru de la Piatra Neamț este un efort de adecvare la problematicile momentului, la crizele lumii și la ideile ce se dezbat, un efort care face festivalul viu, vibrant, departe de formatul obosit de „vitrină” teatrală.
964 23 png
Lucrările maeștrilor peisagiști britanici (și nu numai) la București
Pavilioanele Art Safari sînt deschise publicului pînă la 11 decembrie și, cu siguranță, promit o experiență vizuală memorabilă.
afis conferintele dilema iasi 6-8 octombrie 2022
Conferințele Dilema veche la Iași. Despre Război și pace 6-8 octombrie 2022, Sala Henri Coandă a Palatului Culturii
Între 6 și 8 octombrie, de joi pînă sîmbătă, Conferințele Dilema veche ajung pentru prima dată la Iași. E o ediție la care conferențiarii invitați vor aborda o temă foarte actuală: „Război și pace”.
963 16 Pdac Romila jpg
Hibridizări
Aplicate preponderent pe Craii de Curtea-Veche, „investigațiile” lui Ion Vianu sfîrșesc prin a da un portret de adîncime al lui Mateiu Caragiale.
p 17 2 jpg
Melancolie pariziană
Ambreiajul ficțiunilor lui Hers este doliul: moartea unui apropiat (în magnificul Ce sentiment de l’été și Amanda), ruptura amoroasă și adolescența (care tot un fel de doliu – al absenței grijilor – se cheamă că e) în Les Passagers de la nuit.
963 17 Breazu jpg
Vremea schimbării
Dezbrăcat de pompa, efervescența și galvanitatea primelor opere discografice ale The Mars Volta, noul album poate fi o ecuație cu prea multe necunoscute pentru vechii fani, dar are caracter și culoare.
Ultimul interviu jpg
Ultimul interviu (roman) - Eshkol Nevo
„Eshkol Nevo scrie cu talent, cu umor și cu inteligență… Prietenie, invidie, iubire, nefericire, puterea de a merge mai departe – nimic nu-i scapă.“
962 16 coperta BAS1 jpg
De la mistic la psihedelic
Viciu ascuns pastișează delicios genul noir, oferind un personaj central care rulează printre tripuri și realități halucinante, în încercarea de a dezlega enigma dispariției amantului căsătorit al unei foste iubite.
p 17 jpg
Frustrare
Om cîine arată din capul locului ca un film ajuns într-o gară din care trenul (succesului de public, al aprecierii critice, dar mai ales al originalității pur și simplu) a plecat de mult.
962 17 Biro cover01 jpg
Estetici synth
Am crescut cu minciuna persistentă că ultimele inovații muzicale s-ar fi realizat în anii ’70.
p 21 coperta jpg
O poveste din Nord, cu voluptate și multă tristețe...
Publicat în cursul acestei veri la Editura Polirom, ultimul roman tradus al lui Stefánsson este, cu siguranță, o piesă importantă în portofoliul colecției de literatură străină al Poliromului.
p 23 jpg
O arhitectură de excepție și o propunere: expoziția permanentă ”Brâncuși în lume”
Cu cîteva zile înainte de inaugurarea acestui Centru, programată pentru 15 septembrie 2022, am organizat o discuție care a pornit de la arhitectura edificiului și a ajuns, firesc cumva, la modul în care, pe de o parte, cultura română de azi îl metabolizează pe Brâncuși.
The John Madejski Garden at the V&A (c) Victoria and Albert Museum, London (1) jpg
Opere de artă rare din patrimoniul Marii Britanii vor fi expuse în această toamnă în București, la Art Safari
81 de opere extrem de valoroase semnate de John Constable (1776-1837), dar și de Rembrandt, Albrecht Dürer, Claude Lorrain și alte nume mari din colecția muzeului londonez sînt împrumutate către Art Safari
p 17 1 jpg jpg
Scandalizare
Ce s-ar fi schimbat în Balaur dacă relația fizică de intimitate ar fi avut loc nu între elev (Sergiu Smerea) și profesoara de religie, ci între elev și profesoara de limba engleză, de pildă? Nu prea multe.
961 17 Breazu jpg
Prezentul ca o buclă temporară într-un cîntec pop retro
Reset, albumul creat de Panda Bear și Sonic Boom, a fost lansat pe 12 august de casa de discuri britanică Domino.
copertă Pozitia a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine jpg
Cătălin Mihuleac - Poziția a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine
Care va să zică, pentru a pluti ca o lebădă în apele noilor timpuri, omul înțelept are nevoie de un patriotism bicefal, care să se adreseze atât României, cât și Uniunii Sovietice!
960 15 Banu jpg
Cu sau fără de cale
Colecționarul se încrede în ce e unitar, amatorul în ce e disparat. Primul în calea bine trasată, pe care celălalt o refuză, preferînd să avanseze imprevizibil. Două posturi contrarii.
960 17 afis jpg
Un spectacol ubicuu
Actorii sînt ghizi printre povești în care protagoniști sînt șapte adolescenți care participă virtual la spectacol.
p 21 Amintire de calatorie, 1957 jpg
Victor Brauner, Robert Rius și „arta universală“
Poetul Robert Rius, pe care Victor Brauner îl vizitează la Perpignan în anul 1940, este unul dintre cei pasionați de scrierile misticului catalan Ramon Llull, al cărui nume figurează în lista „străbunilor suprarealismului“ redactată de Breton odată cu publicarea primului manifest suprarealist
Cj fb post 2000x1500 info afis jpg
Conferințele Dilema veche la UBB. Despre Bogați și săraci 14-16 septembrie, Sala Jean Monet a Facultății de Studii Europene
O ediție specială a Conferințelor ”Dilema veche” în care am invitat cele mai competente voci din disciplinele care, în opinia noastră, sînt obligatoriu de convocat dacă vrem să înțelegem cu adevărat chestiunea complicată și nevindecabilă a rupturii dintre bogați și săraci.
959 16jos Iamandi jpeg
România și meritocrația
Cum s-a raportat spațiul românesc la toate aceste sinuozități? Normal, lui Wooldridge nu i-a trecut prin cap o asemenea întrebare, dar cred că un răspuns destul de potrivit ar fi „cu multă detașare”.
p 17 jpg
Canadian Beauty
Dintre subgenurile născute în epoca post-#metoo și influențate decisiv de aceasta, satira corozivă, cu trăsături îngroșate pînă la caricatură, are astăzi vînt din pupă.

Adevarul.ro

Becali
Conference League, „căpușată“ de FCSB și CFR Cluj: Pro TV, decizie drastică după ultimele evenimente
După două etape, FCSB și CFR Cluj au depus deja armele în Conference League, fiind doar preocupate să mai „ciupească“ niște bani.
Spioni ruşi FOTO SHUTTERSTOOCK
Rușii își intensifică acțiunile de spionaj în România: „Vor să știe tot”
Spionii ruși vor să știe tot, de la ce resurse minerale avem până la starea drumurilor sau a căilor ferate din România, atrag atenția experții.
facturi
Românii vor plăti 2-3 facturi deodată la energie electrică. Furnizorii nu au putut modifica softurile la timp
Românii ar putea plăti câte două-trei facturi deodată la energie electrică, pentru că furnizorii nu au avut timp să modifice softurile, având în vedere că OUG 119 a fost aprobată la 1 septembrie.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.