Buricul Europei

Publicat în Dilema Veche nr. 754 din 2-8 august 2018
Buricul Europei jpeg

● Serhii Plokhy, Porțile Europei. O istorie a Ucrainei, Editura Trei, Bucureşti, 2018. 

„Europa este o componentă importantă a istoriei noastre, la fel cum şi noi sîntem parte a istoriei europene. Situată la extremitatea vestică a stepei eurasiatice, ţara noastră a slujit drept poartă către Europa cîteva secole la rînd. (…) Pe parcursul secolelor, ea a fost şi loc de întîlnire, şi cîmp de luptă pentru diverse imperii, de la cel Roman la cel Otoman, de la cel al Habsburgilor la cel al Romanovilor.“ „Pavăza creştinătăţii“? „Intersecţia imperiilor“? Unde am auzit de aşa ceva? Nu e vorba de România? Nu, paragraful citat a apărut într-o lucrare recentă de istorie a Ucrainei, scrisă după anexarea Crimeei de către Rusia din martie 2014, într-un moment de maxim interes pentru această zonă a Europei.

Istoriografia de tipul „Noi, buricul pămîntului“, destul de răspîndită şi în România, are un cusur. Cînd mai apare încă un buric al pămîntului, adepții ei intră în panică. E şi normal, fiinţa cu două burice e o anomalie. Suplimentar, în acest caz impactul e agravat şi de vecinătatea celor două ţări. Concurenţa e pe faţă. De aceea, nu mă aştept la o primire călduroasă în cazul unor pasaje din cartea tradusă şi în româneşte. Mai ales că publicarea ei în 2018 coincide cu elanul patriotic generalizat de Centenar.

Iată şi cîteva exemple. După 1918, cîteva state din estul Europei „reuşesc“, altele „eşuează“. Autorul cărţii – Serhii -Plokhy, profesor la Harvard, născut în URSS în 1957 – constată că Ucraina „s-a trezit împărţită nu între două ţări, cum era înainte de Primul Război, ci între patru“. Şi aici urmează o exprimare care îi va irita pe naţionaliştii români. „Bucovina, ocupată de România în 1918, a rămas în administrarea Bucureştiului, iar Transcarpatia a fost preluată de la ungurii înfrînţi în război şi predată nou-creatului stat cehoslovac.“ Şi nu este o stîngăcie de traducere. Cîteva pagini mai încolo, profesorul Plokhy scrie direct: „Pe parcursul perioadei interbelice, ucrainenii au devenit cea mai numeroasă naţiune din Europa cu o problemă naţională nesoluţionată. Ei nu aveau propriul stat, în schimb patru ţări europene îi stăpîneau teritoriile: Rusia Bolşevică, Polonia, România şi Cehoslovacia“. Dovadă că revizionismul sovietic interbelic poate fi văzut şi într-o altă lumină.

Un alt exemplu, din capitolul despre tratamentul rezervat minorităţilor de către guvernele interbelice de la Bucureşti. În vreme ce în sudul Basarabiei se înfiinţau şcoli cu predare în ucraineană, în fostele teritorii habsburgice, unde conştiinţa naţională ucraineană era mai accentuată, „regimul românesc, în mod samavolnic, a impus restricţii asupra activităţii politice şi culturale ucrainene cu mult mai aspre decît cele introduse de polonezi în Galiţia“. Practic, sînt cele mai aspre restricţii dintre toate cele adoptate de toţi „ocupanţii“, pentru că, în altă parte a cărţii, cehoslovacii sînt apreciaţi pentru spiritul lor democratic, iar ruşii nu se pun, avînd un statut aparte care transcende problematica strictă a minorităţilor. Profesorul Plokhy mai vorbeşte și de cei „peste un milion de ucraineni din România interbelică“, ceea ce atrage una dintre rarele note ale editorilor traducerii. Ei s-au simţit datori să precizeze că, la recensămîntul românesc din 1930, au ieşit sub 600.000 de ucraineni.

Într-un mod destul de convenabil, atunci cînd e vorba de anexarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei, autorul îl invită în scenă pe Stalin: „Stalin a decis să ocupe toate regiunile est-europene care intrau în sfera de influenţă sovietică“. Sau cînd, în plan intern, RSS Ucraineană capătă noi teritorii: „Stalin a hotărît alipirea sudului Basarabiei şi a nordului Bucovinei, regiuni locuite în mare parte de ucraineni, la Ucraina Sovietică“, împlinind astfel, admite Serhii Plokhy, „aspiraţiile naţionalismului ucrainean“.

În timpul Războiului, între 1941 şi 1943, românii au pătruns în Ucraina „pe rutele hunilor din secolul V şi ale mongolilor din secolul XIII“, numai că „din direcţie opusă“. Ca şi aceştia, românii „au prădat pur şi simplu sudul Ucrainei, furînd tot ce găseau“. Se remarcă aici continuitatea de imagine a românilor de ieri şi de azi, promovată şi academic, prin cartea profesorului de la Harvard. Comportamentul românilor din acea perioadă e agravat de masacrul din octombrie 1941, cînd „dictatorul român Ion Antonescu a ordonat execuţia a peste 18.000 de evrei“ pentru aruncarea în aer a clădirii Comandamentului militar român din Odessa. O acţiune prezentată iarăşi septic din punct de vedere etnic, fiind atribuită de autor „sovieticilor“.

Toate aceste exemple sînt tratate diferit în cărțile pe care le citim noi, în România. „Versiunea ucraineană“ poate intra în conflict cu „versiunea românească“. Scriam recent în rubrica online „punctul pe j“ de pe dilemaveche.ro că sintezele de istorie a Europei secolului XX tind să se oprească la Viena sau, în cel mai bun caz, pe linia București-Varșovia. Iată încă un motiv pentru care ele ar trebui să ajungă pînă la Moscova. 

Ionuţ Iamandi este jurnalist la Radio România Actualităţi.

dilemaveche ro   Dragostea pentru lectura O mostenire pentru generatiile viitoare jpg
Dragostea pentru lectură: O moștenire pentru generațiile viitoare
Îți amintești de clipele petrecute în copilărie când stăteai cufundat în paginile unei cărți captivante?
comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.

Parteneri

Candidatul independent Călin Georgescu face declarații de presă, în Izvorani, județul Ilfov. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Călin Georgescu ar fi plagiat proiectul „Hrană, apă, energie” de la oligarhul pro-rus Ilan Șor care l-a publicat în 2022
Proiectul „Hrană, apă, energie”, denumirea programului electoral cu care a mers Călin Georgescu în campania electorală pentru Cotroceni, este identic cu ce lansat cu câţiva ani în urmă de către fostul deputat de la Chişinău, Ilan Şor, un oligarh pro-rus condamnat la închisoare.
Polițiștii de frontieră l au prins pe falsul medic în tren, la Vama Curtici jpeg
Sorin Grindeanu despre Schengen: „Se reduc timpii de staţionare în frontiere cu aproximativ 30 de minute pentru fiecare tren”
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat, joi, că timpii de staţionare în frontiere se vor reduce cu aproximativ 30 de minute pentru fiecare tren, în urma intrării depline în spaţiul Schengen de la 1 ianuarie 2025, iar transportatorii rutieri vor tranzita mai repede frontierele UE.
tribunal
Rapid face sărbătorile în liniște. Ce a decis instanța în procesul privind folosirea abuzivă a imnului
Rapid, clubul sportiv și cel de fotbal, a fost acționat în justiție de Andrei Păunescu, fiului fostului poet Adrian Păunescu.
Vama Nădlac (© Raimond Spekking / CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons)
România și Bulgaria intră în spațiul terestru Schengen de la 1 ianuarie 2025
Miniștrii de interne din țările UE, reuniți în Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI), au decis să ridice controalele asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu și între Bulgaria și România începând cu 1 ianuarie 2025, a anunțat Consiliul Uniunii Europene.
Stațiunea Borsec. Foto Statiunea Borsec
Locul din țara noastră, vechi din 1850, care va fi revitalizat cu fonduri europene. Este una dintre cele mai vechi stațiuni balneoclimaterice din România
Stațiunea Borsec, cunoscută pentru apele sale minerale și peisajele montane spectaculoase, va beneficia de un proiect amplu de revitalizare finanțat prin fonduri europene.
italia pixabay jpg
Țara din Europa, aproape de România, în care toată lumea vrea să trăiască. Are condiții bioclimatice unice în lume, ocupă 0,5% din Pământ, iar 0,83% din omenire trăiește acolo
Este o țară de o frumusețe rară, cu o climă plăcută și o istorie incredibilă. Iar, de-a lungul deceniilor, undeva în jur de un milion de români și-au început o nouă viață aici. Este vorba despre Italia, o țară incredibilă, care impresionează prin biodiversitatea ei!
castigator loto, captura video jpg
Cine este românul care a câştigat 1,62 milioane de lei la Loto 6/49
Miercuri, ieşeanul care a câştigat marele premiul la Loto 6/49 la extragerea din 8 decembrie şi-a ridicat de la Loteria Română premiul în valoare de 1,62 milioane de lei (peste 325.000 de euro).
donator  foto   Shutterstock jpg
Pacienții care au făcut transplant moștenesc amintirile și personalitatea donatorului
Cei care au făcut transplant de organe au dezvăluit că experimentează schimbări ciudate la sentimentele, gusturile și amintirile pe care le au.
1 piftie de curcan jpg jpeg
Ingredientul pe care trebuie să-l pui în piftie ca să iasă limpede. O să-ți iasă un preparat adorat de toată lumea
În perioada sărbătorilor de iarnă, piftia este un preparat de nelipsit de pe mesele românilor, fiind un simbol al tradiției culinare. Gospodinele din toată țara se întrec în a prepara cea mai bună și mai limpede piftie, dar nu toți știu secretul unui aspect perfect.