Bietele surori ale Cenuşăresei

Publicat în Dilema Veche nr. 442 din 2-8 august 2012
Bietele surori ale Cenuşăresei jpeg

Mi-am amintit, zilele trecute, citind Copilăria unui comic de Jonas Gardell – roman autobiografic excepţional al unui actor suedez de stand-up – versurile lui Carlos Piera: „Nimeni nu a cîştigat această bătălie, însă toţi cei / care am pierdut-o / detestăm atît de tare familiaritatea! /Acceptăm închişi în case chipul de-altădată / ignorîndu-ne unii pe alţii, şi ştiind / ce înseamnă să revii la ce-are mai atroce copilăria“. Atrocitatea copilăriei, carevasăzică – aici nu doar adulţii cei mai edificaţi (părinţi, psihologi, profesori) ar protesta sau, după facultăţi, ar ridica din umeri. Poate de asta literatura unui anumit tip de scriitor (necomplezent şi integru în mai multe sensuri) e, de multe ori, singura care poate reconstitui amplitudinea ororii candide: neînţelegerea, ruşinea, frica, renunţarea. De multe ori, la aceşti scriitori, „chipul de-atunci“ e şi chipul de-acum, descumpănirea prezentă care nu mai aşteaptă nimic de la viitorul luminos, deruta celui care scrie în încercarea de a ocoli, prin înţelegere, miezul ororii. La J.D. Salinger, Agota Kristof, Aglaya Veterany, Mircea Cărtărescu, T.O. Bobe, Olga Tokarczuk, chipul de altădată e şi chipul de-acum, al scriitorului ce caută, în scris, un prezent expiator, autobiografic sau nu. Poate şi fiindcă prezentul ororii de atunci, cu melancolia, înţelegerea şi regretul de-acum alcătuiesc un amestec exploziv pentru un scriitor ce caută intensitatea, dar şi pentru cititorul cît de cît implicat.

Nu ştiu cît de cunoscut e Jonas Gardell în România, cu biografia lui ciudată: actor de comedie, dar şi dramaturg, scenarist de film şi anarhist de ani ’80. Eu l-am descoperit întîmplător, printr-o prietenă cu instinct sigur la oameni şi la cărţi. În româneşte i-au apărut, cred, doar două dintre cele unsprezece romane: Copilăria unui comic şi Un OZN îşi face intrarea, la Editura Vremea, traduse de Carmen Vioreanu. Cînd scrie roman însă, acest Seinfeld suedez are o metodă personală, un dozaj şi o alonjă nefiresc de stăpînite. Oroarea copilăriei nu e doar subiectul romanului său cel mai cunoscut, dar şi punctul de pornire al tăvălugului, o avalanşă de orori mari şi mici, personale sau social-politice, acceptate sau ascunse sub preş.

Un copil de 12 ani din suburbiile Stockholm-ului retrăindu-şi în prezentul maturităţii (uneori chiar în propria sa cabină de la teatru) propria laşitate, o mizerabilă trădare, crima indiferenţei stă faţă în faţă cu un adult care face comedie pentru a fi, dacă nu iubit de ceilalţi, măcar, în cele din urmă, acceptat – iată tensiunea rememorării ispăşitoare, a scrisorilor trimise în fond sieşi. Ca la Lars von Trier, tensiunea e cea dintre două lumi, una scufundată, însă nu mai puţin prezentă (pe poarta căreia ar putea scrie, ca într-un horror bucolic: „Bine aţi venit în Copilărie“) şi una a rememorării, a „scrisului cu trecutul“ care nu se mai termină. Nu întîmplările contează, nici numele copiilor, nici măcar dramele lor generice – deşi toate sînt aduse maniacal în prezentul scrisului –, cît răsturnarea a două lumi în fond încă lipite în conştiinţa povestitorului: „Lumea în care am fost adus pe lume nu mai există. E la fel de istorică precum anii ’70, la fel de neînţeles. Aşa cad eroii. Aşa mor dinozaurii. Aşa cad statuile lui Lenin şi guvernările de sosii, iar lumea devine strălucitor de nouă, ca o pagină nescrisă... Trebuie să strîngi din dinţi şi să înduri. Se termină. Vine altceva. Animalul sălbatic se înfurie, dar timpul lui e scurt... Nimic nu e mai greu decît să ne amintim. Eu nu-mi amintesc copilăria noastră din Sävbyholm altfel decît ca pe un fior, de parcă am stat în umbra imensă şi rece a unui înger încrîncenat“.

Frică, demenţă infantilă, oroare, dar, pe alocuri, şi candoare, aşteptare înfrigurată, joacă – asta e copilăria unui comic suedez pe care Jonas Gardell o scrie ca un maestru, tatonînd decăderea mitică, antieroismul, ruşinea apocaliptică, aşa cum numai un copil le poate simţi şi şi le poate aminti în trecerea forţată spre o maturitate complezentă şi plină de cicatrici nevindecate: „Ca bietele surori ale Cenuşăresei, noi eram cei urîţi şi scîrboşi. Ca bietele surori ale Cenuşăresei, ne-am tăiat degetele de la picioare şi călcîiele ca să ne putem îndesa picioarele în pantofiorul acela execrabil de sticlă. În zadar, bineînţeles. Pantoful n-a fost niciodată pentru noi. Era pentru cineva cu picioare mai drăgălaşe decît ale noastre, iar ei ştiau asta. Voiau numai să ne vadă cum ne tăiem. Şi Sävbyholm-ul n-a fost nicicînd mai frumos ca în zilele copilăriei noastre, cînd am învăţat să ne fie frică“.

Cine e de vină? – nu-i o întrebare pe care puştiul lui Gardell, Juha Lindström, să şi-o pună, pentru că şi el, şi toţi ceilalţi cunosc răspunsul. El însuşi e vinovat, bănuiala sa că seamănă cu Iuda nu poate fi neîntemeiată, la fel şi siguranţa violentă că nu va întîlni vreodată nici iubirea, nici acceptarea celorlalţi. Carlos Piera traducea singurătatea asta pe viaţă cu ura pentru familiaritate, comicul trist Jonas Gardell o retrăieşte de cîte ori vede, la intrarea sălii în care joacă, o coadă lungă de oameni aşteptîndu-l pe el însuşi. 

973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.
Online MarkLetteri jpg
Jazz post-modern - Mark Lettieri, The Baritone Sessions vol. 2, Leopard (6) Records, 2022 -
Mark Lettieri Group vor concerta în Clubul Control din București pe 7 noiembrie.

Adevarul.ro

Nicolae Balcescu jpg
Satira de excepție a lui Nicolae Bălcescu despre corupția din România. „Neam de curci” VIDEO
De Ziua Națională a României, Antena 1 a difuzat emisiunea „România, Râzi cu RoaST!”, în cadrul căreia un actor cunoscut l-a interpretat pe marele istoric Nicolae Bălcescu.
Luis Suarez FOTO EPA EFE jpg
Scandal uriaș după Ghana-Uruguay. Ce au făcut colegii lui Suarez în timp ce acesta plângea în hohote
E scandal imens după meciul Ghana - Uruguay de la Cupa Mondială 2022. Selecţionerul Uruguayului a sugerat că arbitrul german Daniel Siebert este de vină pentru eliminarea echipei sale de la CM 2022, informează DPA.
Congres AUR - George Simion - 27 mar 2022 / FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
AUR cere ca România să nu mai ajute R. Moldova
Alianța pentru Unirea Românilor a adoptat în cadrul Congresului organizat la Alba Iulia o rezoluție prin care cere unificarea României și R. Moldova. Șeful formațiunii a susținut însă că România ar trebui să oprească ajutorul îndreptat către vecini.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.