Artele în vremea COVID-ului
Acesta e primul text la rubrică pe care îl scriu pentru Dilema veche știind că nu va fi publicat pe hîrtie. E cumva demotivant (despre ce să scrii, la ce bun, pentru cine?), așa cum, privind în jur ce se întîmplă cu artele, la mai puțin de o lună de cînd trebuie să stăm în case, te apucă dezolarea. Reviste și-au suspendat apariția în print, tipărirea de noi cărți este redusă ori amînată, desfășurarea din vară a festivalurilor literare, muzicale sau de film este în cel mai bun caz incertă, s-au închis muzee, librării, biblioteci, teatre, cinematografe… Cînd artele tac, peisajul capătă un aer apocaliptic.
„Societatea noastră democratică are nevoie de peisajul unic și variat cultural și mediatic în această situație istorică, de neimaginat pînă de curînd. Curajul creativ al artiștilor ne poate ajuta să trecem cu bine criza. Trebuie să profităm de orice ocazie pentru a crea lucruri bune pentru viitor. De aceea artiștii nu sînt doar indispensabili, ci de-a dreptul vitali, mai ales acum.” Acestea sînt, culmea, vorbele unui politician, ale ministrului Culturii german, care a anunțat instituirea unui pachet guvernamental în valoare de cincizeci de miliarde de euro pentru sprijinirea micilor întreprinzători din cîmpul cultural german. (Prin comparație, valoarea pachetului similar oferit artelor de guvernul britanic este de 190 de milioane de euro.) La noi, senatorul USR Vlad Alexandrescu a adresat un memoriu ministerelor Culturii, Muncii, Finanțelor și Economiei cerînd măsuri de urgență pentru sprijinirea celor aproximativ zece mii de artiști independenți: de la actori, regizori, coregrafi, designeri, restauratori, scriitori, artiști vizuali, compozitori la editorii, inginerii și tehnicienii din domeniile artelor.
Săptămîna trecută, un articol din The Washington Post titra: „New York este unul dintre marile orașe bune pentru artă, însă daunele cauzate de pandemie se dovedesc catastrofale”. În orașul în care spectacolele celor 41 de teatre de pe Broadway adună anual mai mulți spectatori decît toate stadioanele sportive combinate (impactul economic al teatrelor de pe Broadway se apropie de 14 miliarde de dolari anual), Lincoln Center, Radio City Music Hall, MoMA, Met Opera, galeriile ș.cl. sînt în pragul disperării, ca să nu spun al falimentului. New York City Balet estimează pierderi de opt milioane de dolari, New York Philharmonic încă și mai mult, iar Met Opera – 60 de milioane. Un grup de filantropi americani a donat deja 75 de milioane de dolari pentru sprijinirea grupărilor artistice în aceste vremuri, dar suma e departe de a fi satisfăcătoare. „Trebuie să fim pregătiți ca perioada necesară pentru a reveni la situația de acum cîteva săptămîni, de dinainte de pandemie, să se întindă de la cîteva luni la cîțiva ani”, a declarat Glenn D. Lowry, directorul MoMA. Am insistat pe aceste cifre pentru că rareori avem imaginea reală a beneficiilor economice datorate domeniului cultural.
Pe de altă parte, în mod ironic, pandemia a făcut, pînă acum, cel mai mult pentru accesul gratuit la arte. Porțile Cerului par să se fi deschis pentru mai toate bibliotecile și arhivele artelor: UNESCO oferă acces gratuit la Biblioteca Digitală Mondială, Biblioteca Publică din New York oferă acum descărcarea gratuită a trei sute de mii de cărți și albume, iar milioane și milioane de e-books, audiobooks și reviste din biblioteca Scribd și de pe Archive.org sînt, unele doar temporar, disponibile gratuit; Sundance Collab oferă întreaga arhivă de scenarii Master Classes, iar Google Arts and Culture oferă retrospective artistice la liber. La noi, Festivalul Enescu, Opera Națională și cea din Cluj, teatrele Bulandra, de Comedie, Mic sau Țăndărică din București, precum și cele din Sibiu, Constanța, Cluj, Arad, Iași, Oradea sau Chișinău, dar și altele, oferă online înregistrări de arhivă, filme românești de artă pot fi vizionate pentru doar cîțiva lei pe contul de Vimeo al Bad Unicorn, iar SNSPA oferă acces liber la toate cărțile publicate de profesorii universității.
Constrînse exclusiv la comerțul online, librării și edituri vînd pachete promoționale de tot felul (Cărturești face lichidări de stoc, editurile, de la cele mici precum Black Button Books la cele mari ca Nemira, Polirom ș.cl., oferă pachete cu reduceri semnificative) și au lăsat pentru descărcare gratuită pe propriile site-uri nenumărate titluri de cărți în format electronic (Cartier sau Humanitas, spre exemplu.) Mai mult, pentru a impulsiona lectura și a combate anxietățile izolării, s-au inițiat diverse forme de video-lecturi cu scriitori de la ei de-acasă: pe site-urile și pe conturile de Facebook ale Cărturești sau Paralela 45, pe citestema.ro, pe contul Maraton de poezie online 2020 ș.a. Pe urbansunsets.com găsiți întreaga arhivă a radio-emisiunii cu scriitori All You Can Read (peste o sută de conversații cu scriitori români și străini), iar la secțiunea Booktapes găsiți și o arhivă cu poeme și proze în lectura proprie a autorilor, de la clasicii Arghezi, Bacovia, Blaga, Leonid Dimov, M. Ivănescu sau Nina Cassian pînă la contemporanii Ileana Mălăncioiu, Ioan Es. Pop, Mircea Cărtărescu și poeți din generația tînără.
Pe de o parte, pandemia revelează imensa contribuție artistică a omenirii, infinitele arhive ale culturii, conștientizarea moștenirii creative. Pe de altă parte, denotă importanța artelor în cotidianul fiecăruia într-un mod, pentru unii, surprinzător: fără manifestările artelor, pandemia e doar izolare, iar viața rămîne doar existență.
P.S. Cel mai cunoscut scriitor disident român, Paul Goma (2 octombrie 1935 – 25 martie 2020) a murit la Paris în urma complicațiilor datorate infectării cu COVID-19. Cărțile sale sînt reeditate de Editura Ratio et Revelatio.
Ilustrație de Ion BARBU
