Amestecuri fic╚Ťionale

Adrian G. ROMILA
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 927 din 13 ÔÇô 19 ianuarie 2022
Amestecuri fic╚Ťionale jpeg

ÔŚĆ Ion Vianu, File din arhiva indiferen╚Ťei, Editura Polirom, 2021.

C├«teva cuvinte-umbrel─â s├«nt semnificative pentru mecanismele narative ale lui Ion Vianu. Ele se reg─âsesc chiar ├«n unele dintre titlurile c─âr╚Ťilor sale ╚Öi dau seama de un anume mod de a concepe ceea ce autorul sclipitorului eseu din Amor intellectualis ar numi ÔÇ×literatur─âÔÇŁ: caiete, foi volante, arhiv─â, paramnezii. E vorba de un amestec de biografeme, reflec╚Ťii general culturale, mitiz─âri psihanalitice, memorialistic─â discret deghizat─â, epistolar poten╚Ťial ╚Öi pur─â fic╚Ťiune. Fragmentarismul polimorf e cel care domin─â, pentru c─â proza sa dezvolt─â un discurs original, ├«n spectrul de gen de la noi, adic─â un epic lipsit de rigoare cronologic─â ╚Öi de obsesia mimesis-ului prea denotativ, dar ├«n╚Ťesat de sapien╚Ťial, de evocare retro, de oniric ╚Öi de experien╚Ťial din zona expresionismului bine dozat. El ├«nsu╚Öi a dezv─âluit-o, c├«nd a ├«ncercat s─â defineasc─â paramneziile: ÔÇ×├«nchipuiri luate drept amintiri, amestec de ├«nchipuiri cu amintiriÔÇŁ. File din arhiva indiferen╚Ťei (din nou, iat─â! ÔÇô file, arhiv─â) nu face excep╚Ťie stilistic─â: e un diptic ce reune╚Öte dou─â dintre romanele sale mai vechi, Paramnezii (2005) ╚Öi Necredinciosul (2008). Puse laolalt─â ├«ntre acelea╚Öi coper╚Ťi, cele dou─â texte recomand─â cel mai conving─âtor genul prozastic ambiguu de care vorbeam mai sus.

├Än primul roman avem de-a face cu nota╚Ťii cvasi-diaristice extinse pe ╚Öaisprezece capitole, aparent f─âr─â leg─âtur─â ├«ntre ele, ca ╚Öi cum ar fi ni╚Öte schi╚Ťe separate. ├Änt├«lniri cu unii dintre cei trecu╚Ťi dincolo (tat─âl, un prieten mort ├«n deten╚Ťia comunist─â, c├«╚Ťiva alpini╚Öti care ╚Öi-au asumat fatalitatea cucerii unei ├«n─âl╚Ťimi) ╚Öi cu c├«teva personaje pitore╚Öti, pe fondul unor ÔÇ×sincopeÔÇŁ tanatice, al unor ╚Öedin╚Ťe de psihoterapie ╚Öi al unor amintiri puternice dau substan╚Ťa acestor ├«nsemn─âri de ├«ntinderi ╚Öi con╚Ťinuturi variate. Patru tipologii exotice se desprind, ├«ntre altele, din paginile romanului: G., un negustor de vinuri rafinat, incapabil s─â ├«mpace bucuria vie╚Ťii cu spectrul imprevizibil al disper─ârii ╚Öi al mor╚Ťii; Djamil, un b─âtr├«n savant cosmolog de origine nord-african─â, devastat de homosexualitate reprimat─â, de cinism social ╚Öi de agnosticism programatic; Adolphe, t├«n─ârul discipol al lui Djamil, marcat iremediabil de ├«nt├«lnirea fizic─â ╚Öi intelectual─â cu maestrul s─âu; Socrate, un copil supradotat, cu posibilitatea unui str─âlucit viitor. Rom├ónia ante- ╚Öi post-Revolu╚Ťie, timpul, dispari╚Ťia, desp─âr╚Ťirea, c─âl─âtoria, credin╚Ťa, posibilitatea unui destin ╚Öi a unui ÔÇ×dincoloÔÇŁ, mitologia biblic─â, exilul, coresponden╚Ťele onirice s├«nt tot at├«tea teme de reflec╚Ťie pentru un narator ├«mbibat de scepticism metafizic ╚Öi imense acumul─âri livre╚Öti (c─â veni vorba, Regele David danseaz─â e un splendid eseu despre valen╚Ťele existen╚Ťiale ale lecturii). Toate stau sub semnul aceluia╚Öi mecanism montaignesc de aglutinare a ceea ce se scrie ╚Öi se raporteaz─â la sine, la realitate, fiindc─â, de la un moment ├«ncolo, ceea ce conteaz─â nu mai e clipa de fa╚Ť─â, ci indiscernabilele din spectacolul ÔÇ×cinematografului interiorÔÇŁ: ÔÇ×Nu vis─âm numai c├«nd vis─âm. Unele dintre faptele noastre s├«nt vise. Unele fapte ce ni se par inutile, chiar absurdeÔÇŁ; ÔÇ×S├«nt f─âcut din acele resturi, din zdren╚Ťele ├«nt├«mpl─âtoare a ceea ce s-a petrecut cu mine ├«ntr-o zi, ele se vor desface, ca ╚Öi trupul meu. Printr-o minunat─â ├«nt├«mplare ce se nume╚Öte prezent, zdren╚Ťele, resturile r─âm├«n ├«mpreun─â. Acest lucru, improbabil, inutil, unirea resturilor, se nume╚Öte via╚Ť─â. Poate c─â m─â am─âgesc, e o iluzie; sigur e o iluzieÔÇŁ.

Al doilea roman continu─â atmosfera rarefiat─â a decorului elve╚Ťian din primul (munte, lac, or─â╚Öel cochet de vile), dar e mai coerent narativ. Pus sub semnul amoralismului absolut (tradus printr-o ÔÇ×r─âceal─âÔÇŁ existen╚Ťial─â programatic─â), el pare un fel de upgrade la Gide, cel din Pivni╚Ťele Vaticanului, ╚Öi deopotriv─â la Dostoievski, cel din ├Änsemn─ârile unui nebun. Abia acesta confirm─â sensurile indiferen╚Ťei din titlul dipticului, c─âci personajul, un fost func╚Ťionar de banc─â devenit confesor, descoper─â ├«ntr-unul dintre prietenii s─âi un alter ego, o oglind─â, un dublu care-i bulverseaz─â toate valorile. Ambii, medic ╚Öi pacient, presupus bolnav ╚Öi poten╚Ťial vindec─âtor, trec prin experien╚Ťa nihilismului, a ataraxiei, a singur─ât─â╚Ťii, a alcoolismului cronic, a erotismului vagant ╚Öi a sinuciderii. Prelungita lor ╚Öedin╚Ť─â de psihanaliz─â (nu e clar, p├«n─â la urm─â, cine pe cine trateaz─â) se transform─â ├«ntr-o uria╚Ö─â povestire izvor├«t─â din gura unui necredincios al zilelor noastre. A nu face nimic, a tr─âi din stipendii ╚Öi din extorcarea informa╚Ťiilor despre ceilal╚Ťi, a duce sexualitatea la ultimele ei limite (inclusiv aceea a mor╚Ťii) s├«nt mult─â vreme scopurile vie╚Ťii celor dou─â personaje. Chiar dac─â, ├«n final, o radical─â schimbare de curs pare s─â a╚Öeze lucrurile ├«n conven╚Ťionalul eticii de familie, naratorul ├«nc─â interogheaz─â natura ├«ntunecat─â a omului contemporan. ÔÇ×Apar╚Ťineam, unul ╚Öi altul, rasei necredincio╚Öilor, a curvarilor, a celor ce iubeau f─âr─â pl─âcere, se apropiau de femei numai pentru a-╚Öi dovedi c─â erau liberi, c─â nimeni nu va reu╚Öi s─â-i ├«nl─ân╚Ťuie. ╚śtiam de mult, f─âr─â s─â-mi fi m─ârturisit, c─â nimic nu poate s─â schimbe firea unor astfel de b─ârba╚Ťi, p├«n─â la sf├«r╚Öit.ÔÇŁ

Amestec de epic ╚Öi gnomic, de diaristic ╚Öi fic╚Ťional, de glose ╚Öi proz─â, cu dense inser╚Ťii psihanalitice, File din arhiva indiferen╚Ťei decupeaz─â un perimetru imaginar inedit, am spus-o deja. Chiar dac─â reprezint─â o reeditare, paramneziile lui Ion Vianu ├«╚Öi p─âstreaz─â aura de spectacol stilistic ╚Öi intelectual.

Adrian G. Romila este scriitor. Cea mai recent─â carte: Efectul ├«nt├«rziat al pasiunilor de tinere╚Ťe, Editura Junimea, 2020.

p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimu╚Ťe, muzic─â ╚Öi baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana ├«nt├«i, cu un narator de v├«rsta a treia, ce graviteaz─â ├«n jurul unor teme precum nostalgia tinere╚Ťii, muzica, erotismul, totul ├«nv─âluit ├«ntr-o folie de ÔÇ×unheimlichÔÇŁ care a devenit marca autorului nipon.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.