Amestecuri & întorsături

Publicat în Dilema Veche nr. 846 din 25 iunie - 1 iulie 2020
Amestecuri & întorsături jpeg

● Lucian Boia, Românii și Europa. O istorie surprinzătoare, Editura Humanitas, 2020.

Cei familiarizați cu opera lui Lucian Boia (n. 1944), în special cu cărțile sale recente dedicate istoriei naționale (Cum s-a românizat România, De ce e România altfel?, În jurul Marii Uniri ș.cl.), nu vor găsi în sinteza de față prea multe lucruri noi. Dar aceasta are meritul de a fi scurtă și cuprinzătoare, limpede și accesibilă (pentru orice elev, spre exemplu) și, mai ales, agreabilă pentru cei interesați de adevărul istoric, nu de imaginea vreunui excepționalism românesc. Pentru aceștia din urmă, sinteza de față, care urmărește parcursul european, cît se poate de inedit, al societății românești, este destul de incomodă, oricum plină de paradoxuri.

Într-un moment al căutării disperate (și ignorante) de conectare cu originile nobile dacice, Lucian Boia susține că am putea fi, în termeni culturali, cel mai amestecat popor din Europa. În Evul Mediu, prin adoptarea catolicismului și a latinei ca limbă de cultură, deci „în sens cultural, singurul care contează în materie de civilizație, ungurii se prezentau mai latini decît românii”, afirmă istoricul, înainte să facă sinteza formării și evoluției limbii române, o limbă de origine romanică, dar primind atît de multe împrumuturi (slave, maghiare, grecești, turcești, franțuzești și, mai nou, englezești) și într-un timp relativ scurt, încît „nici una dintre celelalte limbi ale continentului nu atinge un asemenea grad de diversitate”. Asemenea vocabularului, bucătăria fiind un alt exemplu de mare amestec.

„Caruselul modelelor” se numește capitolul, spectaculos în sine, unde Lucian Boia trece în revistă paradoxul poporului latin prin limbă, dar aflat secole întregi sub influența culturii slave, cu multe „întorsături de civilizație” cauzate de sentimentul de inferioritate („cultura românească a fost într-o vreme un fel de anexă a culturii bulgare sau, într-un plan mai general, a ortodoxiei balcanice”), îndeaproape susținut de spiritul de imitație, complexe care au făcut să trecem prin descoperirea tîrzie a latinității noastre (după 1600), prin perioada fanariotă (tot secolul al XVIII-lea), apoi prin abandonarea modelului greco-turcesc și descoperirea civilizației occidentale „grației ocupației rusești” (după 1806, în contextul războaielor ruso-turce), cu o primă și masivă influență franceză, mixată cu cele germane, italiene și chiar belgiene (în perioada pre/post-pașoptistă), urmată apoi de o întoarcere spre Răsărit odată cu regimul comunist impus cu forța de sovietici („societatea românească, nu toată, dar o bună parte din ea, s-a adaptat atît de bine acestui sistem adus din afară”) și de rusificarea din anii ʼ50, continuată cu alunecarea înspre naționalismul ceaușist de inspirație asiatică, pentru ca astăzi (după ce secolul al XIX-lea românesc a dus lipsă de anglofili) influența engleză să transforme, „în planul cultural și al comunicării” cea mai francofonă țară a Europei: „Eram pe cale, cîndva, să ne orientalizăm, în variantă turcească; acum ne americanizăm”.

În chestiunea minorităților, lucrurile sînt și mai amestecate (și mai triste, din cauza antisemitismului din anii ʼ30 și a discriminării continue a țiganilor), concluzia fiind că, după ce statul național și-a îndeplinit misiunea de omogenizare etnică și culturală („în România Mare e prezentă, prin minoriăți, aproape întreaga gamă etnică și culturală a continentului”), regimul comunist a uniformizat masiv societatea românească, a cărei modernizare fusese realizată, în mare parte, de „străini”: învățămîntul general și cel medical, arhitectura citadină, infrastructura transporturilor, jurnalismul ș.a.

„Ne federalizăm?” este capitolul care îi va inflama pe mulți. „Imaginea unei Românii cît mai unitare cu putință este astăzi la fel de prezentă. De vreo formă de federalizare nici nu poate fi vorba, însă proiectul unei regionalizări «moderate», recomandat și practicat în UE, nu pare a-i entuziasma pe români. De fiecare dată se întrevede spectrul dezmembrării, începînd, desigur, cu Ținutul Secuiesc [...]. Dar s-ar putea ca într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat, România să se spargă, nu prin vreo agresiune externă, nici din pricina ungurilor, ci din motive strict interne, cît se poate de românești”, mai spune Lucian Boia exprimînd gradul de dezvoltare decalat și dezechilibrat dintre regiunile țării.

Sinteza se încheie cu „Experimentul Dragnea”, ale cărui merite, afirmă istoricul, sînt încă și mai impresionante decît ale lui Ceaușescu, care preluase puterea de la Dej, întrucît „Dragnea aproape că reușise să impună o dictatură în plin regim democratic”, dovedind predispoziția noastră, deprinși de secole cu arta supunerii, la derivele totalitare. „Românii sînt ceva mai puțin occidentalizați decît România... Ne vom occidentaliza oare pînă la capăt? Poate că nici nu mai are rost să ne punem o asemenea întrebare. Nici Occidentul nu mai e ce-a fost”, încheie Lucian Boia.

Afis 14 dec Sala Radio jpg
Violonistul francez DAVID GRIMAL, invitat special la Sala Radio
Concertul va fi dedicat în exclusivitate muzicii unuia dintre mari compozitori germani: FELIX MENDELSSOHN, considerat un geniu al muzicii sec. XIX, așa cum fusese Mozart un secol mai devreme.
974 16 Iamandi coperta jpeg
Pledoarie pentru revalorizarea arhaicului
Sîntem destul de receptivi la astfel de influențe, de care uneori nici nu mai sîntem conștienți.
p 17 2 jpg
Puzzle
Pe urmele ei, Serre-moi fort se dovedește un veritabil film de laborator, de joacă cu posibilitățile mediului
974 17 Breazu jpeg
Anatolia neopsihedelică
Iar peste toate astea stă vocea lui Gaye Su Akyol, versatilă și stăpînă pe situație.
p 23 Omul ideal, 1943 jpg
Victor Brauner – Alfa și Omega. Pictura în ceară și „desenul cu lumînarea“
În creația brauneriană a anilor 1943-1945, desenul incizat în ceară devine o imagine magică adecvată timpurilor moderne.
Afis 9 dec Sala Radio jpg
CHRISTIAN BADEA DIRIJEAZĂ SIMFONIA „DIN LUMEA NOUĂ” LA SALA RADIO
Vineri, 9 decembrie 2022 (de la 19.00), veți asculta lucrarea compozitorului ceh în interpretareaORCHESTREI NAŢIONALE RADIO.
973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?

Adevarul.ro

image
Dieta care o ajută pe Loredana Groza să fie wow. „E o muncă foarte grea să arăți bine!”
Loredana Groza, una dintre cele mai îndrăgite artiste, are un secret atunci când vine vorba despre talie trasă ca prin inel. Vedeta ține o dietă-minune de câte ori dorește să topească din kilogramele acumulate.
image
Supraviețuitoarea tragediei de pe DN1 a murit. Familia de spanioli se afla în vizită la fiica studentă în România
Patru membri ai unei familii din Spania au murit în urma unui accident produs pe o șosea din România. Șoferul a fost arestat preventiv, iar organele victimelor au fost donate cu acceptul rudelor.
image
Tempest, avionul de luptă care citește gândurile. Trei țări colaborează pentru dezvoltarea unei arme invincibile | FOTO VIDEO
Rishi Sunak a anunțat o colaborare între Marea Britanie, Italia și Japonia pentru dezvoltarea unui nou avion de luptă care utilizează inteligența artificială.

HIstoria.ro

image
Arestarea Mariei Tănase: Reținută și anchetată de germani
Arhiva M.A.I. ne spune că în 1940 Maria Tănase a fost reținută și anchetată de germani pentru că avea o relație „fierbinte” cu Maurice Nègre
image
Căderea comunismului în Polonia şi Ungaria. „Reabilitarea” lui Imre Nagy
Dintre cei șase sateliți ai Uniunii Sovietice în Europa răsăriteană, Polonia și Ungaria au reprezentat un caz aparte.
image
Prima zi de ocupație germană în București
În dimineața zilei de 6 decembrie 1916, primarul Bucureștilor, Emil Petrescu, însoțit de mai mulți ambasadori – Vopicka (SUA) sau baronul Vredenburg (Olanda) – au ieșit în întâmpinarea armatelor Puterilor Centrale până aproape de Chitila.