Butaforie

15 mai 2020
Butaforie jpeg

● Luca Ștefan Ouatu, Cinematic, Editura OMG, 2019.

Mă opresc azi la un debut de la tînăra editură OhMyGod pe care îl consider cel mai sugestiv din colecția „Poetry”. E vorba de volumul lui Luca Ștefan Ouatu, Cinematic, un debut timpuriu (autorul are/avea doar 19 ani), dar elocvent: poetul are ceva de spus și chiar o spune. Nu zgomotos și nici emfatic, chiar dacă nu lipsit de stîngăcii. Dar debutul său mi se pare mai grăitor decît altele tocmai pentru dilema în care se așază singur: una între autenticitate și denegație, între nevroză și postironie sau, mai exact, între douămiism și ceea ce, de cîțiva ani încoace, se numește postdouămiism. Ezitînd între acestea două, Ouatu face vizibile cele două opțiuni, le pune în balanță versatilitatea (ca formulă poetică) și valabilitatea (ca „filosofie”), iar asta nu e puțin lucru.

În primă instanță, Luca Ștefan Ouatu e un cetățean al lumii virtuale, al spațiilor alternative din smartphone, al emoțiilor fake exacerbate și transformate în realitate de cîte un trip la o petrecere rave. Resimte acedie în fața televizorului, scrollează în neștire pe rețele sociale și își descrie universul interior ca pe o colecție de ambalaje: „înconjurat de artificial / cutiile de pizza sînt natură / drumurile spre tokio / cu lumini vapor haine cu flori / filme hentai naruto katane / și sori ascunși în zgîrie nori / mă fac să regret evoluția căci / am vrut o lume virtuală / sub case de chirpici și peturi de borsec / și-am primit o lume reală”. El descrie experiențe într-un mod abstract, tehnicizant și voit stîngaci, împrumutînd limbajul nefiresc al ecranelor: „am acceptat vulnerabilitate”; „dintr-un iglu lideri retro / sporesc profit în capitalism”; „la impact zeități jucînd / war thunder în rețea / separă viața de informație”; ba chiar „dinamica se bate cap în cap cu timpul / de prea multă vreme timpii se pierd” – aceasta din urmă pentru a descrie acumularea întîrzierilor trenului pe relația Iași-Cluj.

În același timp, poetul adoptă și persona naivă a dezabuzatului care dansează prin discoteci, se pozează în baie și se lasă copleșit de emoții superficiale, venite din nimic. E un mecanism de degradare și negare a emoției care intră în aceeași formulă post-2000, a unei poezii apocaliptice, care a pîrjolit afectele. (Am impresia că această revenire contemporană a tipologiei omului de prisos are ceva byronian-lermontovian în ea, dar nu insist.) De regulă, mecanismul se manifestă prin înduioșări subite și nemotivate: „sînt diminețile astea însorite / și ultimele țigări rămase / (...) copiii din parc / care mă bucură // mă fac să simt că trăiesc / printre ei cu atîta acceptare / și conștiință colectivă”.

Problema acestei formule apare atunci cînd „emoțiile” nu sînt doar o formă de sarcasm, ci sentimente reale. Răceala programată ajunge să fie trădată sistematic, iar această dizarmonie mi se pare lucrul cel mai original la poezia lui Luca Ștefan Ouatu. Asta îl situează, ca formulă, între autenticismul douămiist, cu violența sa care garantează realul și nevroza sa producătoare de adevăr, și vortexul douămiist postironic, care nu se recunoaște ca fiind fals, ci se consideră emisarul unei postrealități.

Se vede aici că Ouatu e încă încrezător în autenticitatea propriei experiențe, pe care doar o deghizează verbal, dar nu o mistifică. Pentru că, dincolo de transcrierea experienței ca halucinație postumană, poetul crede în adevărul ei, se simte legat de cîțiva oameni din trecut – bunica moartă, de pildă: „nu am știut niciodată să trăiesc / bunica mă învăța să fac asta // nu s-a întîmplat nimic interesant pe pămînt / de cînd ea a căzut / și am devenit mihai grigore / sau oricare altul”. Cunoscîndu-și propria vulnerabilitate în fața acestor amintiri, autorul nu o neagă, ci se decide să o proclame, verbal, de mai multe ori: „am adormit vulnerabili / și am înflorit”; „între hotărîre și vulnerabilitate / între emoție și conștiință”; „vulnerabilitatea / în fața propriei incoerențe / cînd vine vorba de organizare / și calitatea vieții”. Dar vulnerabilitatea exteriorizată nu încetează să doară. Și nu doar la amintirile concrete, de familie. Într-un frumos poem, riverflow, același sentiment produce o metaforă a sensibilității universale care nu mai e deloc postironică: „cu sufletul meu printre ei / o bucată de plastic aruncată în ocean / atît de liberă și de nocivă și totuși / atît de longevivă și vulnerabilă / aruncată de un om fără remușcare (...) pregătit la rîndul lui / să devină plastic aruncat în larg / poate într-o pădure / sau un părculeț // sîntem doar oameni și plutim / cînd / oceanul ăsta / încearcă să ne vorbească”. După astfel de versuri, nu îl mai cred deloc atunci cînd spune: „expuși la dezastre naturale / considerăm afectul / nu face trebuință”.

Observ că îmi place mai mult poezia lui Luca Ștefan Ouatu atunci cînd vorbește de autenticitate, de fals și de exasperare. Asta e, suflet de douămiist.

Doris Mironescu este critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Viaţa lui M.Blecher. Împotriva biografiei, Editura Humanitas, 2018.

956 15 Banu1 jpg
Ultima dată
Festivalurile sînt alcooluri tari. Intense, contagioase, dar și periculoase.
956 17 foto1 Ciprian Zinca jpg
„Proud Ladies”. O istorie dansată a rock-ului feminin
Rock, dans contemporan și o tușă feministă – așa s-ar putea descrie spectacolul lui Jean-Claude Gallotta.
p 21 jpg jpg
Victor Brauner – „Număr” sau „Domnul 45”
În opera brauneriană, simbioza semn-număr-cuvînt devine o constantă în elaborarea imaginilor.
955 16 sus Pdac BAS jpg
Fuga din Paradis
„Paradis” aduce la viață o lume extrem de complexă, parte a unui continent aflat pe punctul de a trece prin schimbări care se fac abia simțite, dar care urmează să-l zguduie și să-l scufunde în mîlul istoriei secolului trecut.
955 16 jos Pdac Iamandi jpeg
Der Histria-Mann
Arheologul este curatorul prin excelență al mărturiilor de altă epocă. Iar un elocvent exemplu în acest sens este cartea de amintiri recent apărută a lui Petre Alexandrescu.
p 17 jpg
La răscruce de vremuri
Frammartino lucrează greu („Il buco” este doar al treilea lungmetraj al său în mai bine de cincisprezece ani), dar cu o statornicie a crezului artistic care nu e străină nici de rezultate strălucite, nici de orbiri și manierisme.
955 17 Biro1 jpg
Post-metal feminist
Mișcarea #MeToo a avut interesante efecte colaterale, unul dintre acestea e valul de trupe dark-rock invocînd condiția magic-răzbunătoare a femeii.
33956276618 6e5b1b5348 k jpg
La plecarea lui Andrei Șora
Erai ceea ce mi s-a părut a fi primul om cu adevărat liber pe care l-am cunoscut.
Volodimir Zelenski coperta1 jpg
Un portret al lui Volodimir Zelenski – cea mai actuală biografie a liderului ucrainean apare în română
Un fragment, în exclusivitate, din prima biografie tradusă în limba română a liderului ucrainean
Valul negru1 jpg
Carte nouă la Humanitas: „Valul negru” de Kim Ghattas
„Kim Ghattas povestește ultimii 40 de ani de istorie ai Orientului Mijlociu folosind suspansul, documentele, observația directă, investigația jurnalistică.”
954 16 Cop1 jpg
Rememorări ficționale
Asistăm în acești ani la resuscitarea, redefinirea unui gen literar controversat, considerat îndeobște minor. Vorbim despre biografia romanțată.
p 17 2 jpg
Despre filmele cîștigătoare la Veneția și Berlin
„Evenimentul” este un film realist, și tocmai această opțiune a tonalității îl recomandă drept un vehicul de nădejde pentru o narațiune cu concluzie clară, dar care nu poate pretinde spre mai mult.
WhatsApp Image 2022 07 14 at 08 31 41 jpeg
Filmul documentar „Regele Mihai: Drumul către casă” va fi prezentat la secțiunea „History and Cinema” din cadrul BIFF
Ediția a XVIII-a se va desfășura în perioada 29 septembrie – 9 octombrie 2022, sub Înaltul Patronaj al Alteței sale Regale Principele Radu.
POSTER MR Op4 jpg
Musica Ricercata Festival Op. 4 – „Ramificări”
Ediția a patra a Musica Ricercata Festival, „Ramificări”, are la bază un concept dedicat păcii, provenit din descoperirea dirijorului Gabriel Bebeșelea la Napoli, opera „La foresta d’Hermanstad” („Pădurea Sibiului”).
Afis Barbu FormaDeva jpg
„Doctor Coloris Causa” – expoziție Ion Barbu la Deva
Ion Barbu e prezent cu expoziția „Doctor Coloris Causa”, pînă în data de 5 august 2022, la Galeria Națională de Artă Forma din Deva.
953 16 SUS jpg
Din Caesarea, cu dragoste
Poet fiind, Dorin Tudoran cunoaște diferențele dintre echivocul pur și simplu (periculos, pentru că indecis și flotant) și acela care pune nuanțele la locul lor.
953 16 JOS jpg
Feminităţi ilicite
Șaptesprezece scriitoare de vîrste diferite (născute între 1933 şi 1979) au fost invitate să scrie despre experienţa lor, ca femei, în comunism.
p 17 2 jpg
Despre dragoste și alți demoni
Alice Diop urmărește în film patru bărbați pe care îi întreabă despre dragoste.
953 17 Biro1 jpg
In Djent We Trust
Albumele Meshuggah se folosesc de ritmuri sfredelitoare și o voce metal lătrată pentru o poziționare comercială cît de cît coerentă măcar pentru comunitatea metal, un ambalaj ce permite prezentarea live și pentru cei mai puțin interesați de identitatea chitaristico-matematică a lui Thordendal.
Calatorie pe urmele conflictelor de langa noi jpg
Carte nouă la Humanitas: „Călătorie pe urmele conflictelor de lîngă noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia” de Sabina Fati
Vă prezentăm un fragment din „Călătorie pe urmele conflictelor de lîngă noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia” de Sabina Fati, carte apărută de curînd la Editura Humanitas, în Colecția Memorii/Jurnale. Volum cu fotografiile autoarei.
Cover 1624 x 924 jpg
Filme ucrainene pentru publicul tînăr, la Cinema Muzeul Țăranului
În fiecare joi din luna iulie, de la ora 18:30, în cadrul proiectului „Open Museums Open Hearts”, publicul tînăr este așteptat să descopere două filme în limba ucraineană (cu traducere în limba română) la Cinema Muzeul Țăranului. Intrarea este gratuită.
952 15 1 jpeg
Tăcerea capodoperei și foșnetul vieții
Teribila absență a emoției, am înțeles, își avea sursa în faptul că aceste monumente exemplare le port în mine, că ele s-au cristalizat ca diamante intangibile.
952 16 Pdac jpg
Cartea-junglă
Mozaicul referențial al cărții lui Alexandru N. Stermin poate părea deconcertant, dacă n-ar fi subsumat unei idei centrale: aceea că sîntem efectiv „căzuți din junglă” și că dinamica biologică și socială a junglei poate da seama de ceea ce am fost și de ceea ce am devenit, în prezent.
952 17 foto Oana Monica Nae jpg
Cîntă, zeiță, mînia ce-aprinse pe Venus Actrița
„Fur” este un spectacol despre relația de putere dintre bărbați și femei în mediul artistic și are la bază un roman, „Venus im Pelz” (1870), al scriitorului austriac Leopold Ritter von Sacher-Masoch,

Adevarul.ro

image
Vacanţe de coşmar pentru zeci de mii de turişti blocaţi într-o staţiune. O familie susţine că trebuie să dea 26.000 de dolari pentru o săptămână de cazare
Vacanţele în oraşul turistic Sanya de pe insula tropicală Hainan din China au devenit un coşmar în acest weekend pentru zeci de mii de turişti care au rămas blocaţi acolo brusc, după ce autorităţile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV Bărbatul cu probleme psihice care şi-a măcelărit familia, în Argeş, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
Bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei şi avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de către o comisie de specialitate de acum 18 ani, legislaţia fiind una extrem de permisivă.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Argeş suferă de schizofrenie. Psihiatrul său: „Avea relaţii strict cu familia“
Viorel L., bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care şi-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie şi urma un tratament medical. Bărbatul nu avea un loc de muncă şi stătea în majoritatea timpului în curtea casei, fiind o persoană izolată.

HIstoria.ro

image
Pacea de la București (10 august 1913): „Ne-am jucat de-a Congresul de la Viena”
O sursă interesantă despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezintă însemnările celor două personalități ale Partidului Conservator – Titu Maiorescu și Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau meșteșugari desăvârșiți în prelucrarea metalelor, armele făurite de fierarii daci fiind formidabile și letale. Ateliere de fierărie erau în toate așezările, multe făcând unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un meșter priceput putea foarte ușor să facă și arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.