Bucurii dinspre arhitectur─â

Publicat în Dilema Veche nr. 424 din 29 martie - 4 aprilie 2012
Bucurii dinspre arhitectur─â jpeg

Dup─â c├«teva zile, am ├«nchis ochii ┼či am ├«nceput s─â m─â ├«ntreb: oare at├«t de cople┼čitoare vor fi ajuns r─âul ┼či ur├«ciunile ce ne ├«nconjoar─â ├«nc├«t cea mai infim─â raz─â de frumuse┼úe s─â-┼úi declan┼čeze o adev─ârat─â jubila┼úie senzorial─â? Sau ├«nnebunesc eu, ├«ncet dar sigur, reac┼úion├«nd total dispropor┼úionat la vederea unor ├«mpliniri c├«t se poate de fire┼čti, a unor restabiliri de armonii de-o simplitate absolut─â ┼či care, totu┼či, m─â r─âv─â┼česc p├«n─â aproape de delir? C├«teva biete adieri de prim─âvar─â, ciripitul mierloilor diminea┼úa, trei zile ├«n care, haihuind pe dealuri, nu m-am uitat la ┼čtirile TV, zvonul privind reconstruirea unor bisericu┼úe de lemn din nordul Olteniei, sau vestea c─â Rom├ónia este anul acesta ÔÇ×┼úar─â invitat─âÔÇť, adic─â personaj principal, la t├«rgurile de carte de la Praga ┼či Torino, iar ├«n 2013 la G├Âteborg ┼či (poate) Paris, aproape c─â m─â fac s─â ┼úop─âi mental! Orice f─âr├«m─â de bine, oric├«t de ne├«nsemnat─â ar fi, se megaloscopeaz─â frenetic, ├«n perfect─â antinomie cu hiperexcita┼úia caragialian─â din Grand H├┤tel ÔÇ×Victoria Rom├ón─âÔÇť. Te surprinzi (cu spaim─â) c─â sim┼úi normal tocmai fiindc─â vezi lucruri cumin┼úi ┼či frumoase. Subliniez: ceea ce mai mult te sperie, dec├«t s─â te aline!

Dar s─â vin la cestiune. ├Än numai zece zile mi-au aterizat pe mas─â mai multe albume din zona patrimoniului arhitectural na┼úional, impresionante nu doar estetic ÔÇô prin ÔÇ×ve┼čminteleÔÇť somptuoase, frumuse┼úea fotografiilor ┼či calitatea reproducerilor ÔÇô, dar mai ales omene┼čte (┼či rom├óne┼čte): prin cantitatea de speran┼ú─â cu care te ├«ncarc─â. Poate c─â, totu┼či, nu ÔÇ×vom fi murit demultÔÇť, dup─â convingerea tremurat─â a poetului. Poate c─â ├«nc─â mai e posibil de salvat ceva din m─âcel─ârirea Bucure┼čtilor, din ruinele castelelor, ale conacelor ┼či caselor boiere┼čti de pe tot cuprinsul ┼ú─ârii, restaur├«nd forme istorice ┼či adev─âruri originare, reinstaur├«nd bog─â┼úia simplit─â┼úii armonioase. Poate c─â ÔÇô v─âz├«nd at├«tea recuper─âri, refaceri ┼či re├«ncoron─âri ├«n universul arhitectural ÔÇô ├«mbog─â┼úi┼úii tranzi┼úiei rom├óne┼čti vor ÔÇ×sesiza trendulÔÇť ┼či i se vor livra cu efervescent─â voin┼ú─â mimetic─â. Poate vor accepta s─â construiasc─â recuper├«nd br├óncovenismul ┼či nobila svelte┼úe a stilului neorom├ónesc. S─â-┼či ridice locuin┼úe de var─â ├«n genul culelor oltene┼čti ori al caselor gorjene. S─â prefere lemnul, stuful, ┼či┼úa ┼či piatra de r├«u, ├«n locul cimentului, fierului ┼či aluminiului. ┼×i s─â investeasc─â ├«n refacerea bisericu┼úelor seculare mult mai mult dec├«t ├«n huidumele de beton cu acoperi┼č de tabl─â numite totu┼či biserici, cu toate c─â nu prea au de-a face cu duhul ┼či smerenia, ci mai degrab─â cu ni┼čte s─âli de a┼čteptare, bunc─âre sau popote de garnizoan─â.

15re se intituleaz─â, u┼čor misterios, ├«nsumarea sutelor de fotografii, care de care mai magnetizante, prin care Ordinul Arhitec┼úilor Rom├óni prezint─â 15 cazuri de ÔÇ×reabilitare, recuperare, restaurare, reconversii, renov─âri, revitaliz─âriÔÇť: conacul Apafi din M─âl├óncrav, casa Max din Sibiu, bastionul Theresia din Timi┼čoara ┼či cel al Post─âvarilor din Bra┼čov, conacul Bellu din Urla┼úi (care mi-a umplut o noapte de vise feerice; arhitec┼úi Daniel ┼či C─âlin Hoin─ârescu, inginer structurist Sandor Zoltan, istorici Irina ┼či Eugen Pavele┼ú, arti┼čti restauratori Gra┼úiela ┼či Nicolae Stoian, arh. Matei Stoian), case tradi┼úionale sau de vacan┼ú─â din Z─âbala, Miclo┼čoara ┼či Cop┼ča Mare, Turnul Croitorilor din Cluj, o re┼čedin┼ú─â regal─â din Valea Z─âlanului (sublim ├«ndatorat─â Prin┼úului Charles al Marii Britanii, ca ┼či, desigur, arh. Silvia Demeter-Lowe), vila Dobru┼ča din Dr─âg─â┼čani, castelul Haller din Ogra ┼č.a. Arhitecturi v─âzute prin intermediul revistei Igloo, texte de Reka ┼óugui ┼či Viorica Buic─â (versiunea englez─â de Smaranda Nicolau), fotografii de ┼×erban Bonciocat ┼či Cosmin Dragomir. E ceva aproape de le┼čin, v─â rog s─â m─â crede┼úi. Un album care, fie ┼či la simpla r─âsfoire, te umple alternativ de durere ┼či pl─âcere, de furie ┼či admira┼úie, urlete de neputin┼ú─â ┼či oftat extatic. Apropo de Igloo, le-a┼č recomanda comanditarilor, dezvoltatorilor imobiliari ┼či arhitec┼úilor no┼čtri s─â ia aminte ├«n regim de urgen┼ú─â din nr. 123, martie 2012, al acestei impun─âtoare reviste, la ÔÇ×DosarulÔÇť realizat de Viorica Buic─â. Trei exemple de restaurare ┼či reconversie. Dou─â din Italia (fort─ârea┼úa Franzensfeste, cea mai mare fortifica┼úie din regiunea Alpilor, ┼či hotelul ÔÇ×difuzÔÇť Sextantio, arhitecturat ├«n grotele Materei, regiunea Basilicata) ┼či unul din Ljubljana (trei corpuri de cl─âdire ├«n stil baroc, delimit├«nd o frumoas─â curte interioar─â, transformate, din birouri, ├«n locuin┼úe).

Tot Ordinul Arhitec┼úilor, ├«mpreun─â cu Uniunea Arhitec┼úilor din Rom├ónia ┼či AFCN (plus firma Lafarge), finan┼úeaz─â o impresionant─â monografie a castelului Pele┼č ca ÔÇ×expresie a fenomenului istorist de influen┼ú─â german─âÔÇť. Autor: Ruxandra Beldiman, la Editura Simetria. Lucrare solid─â de doctorat, apt─â s─â satisfac─â ┼či spiritul geometric ┼či pe cel de fine┼úe. S├«nt prezenta┼úi arhitec┼úii (Wilhelm von Doderer, Johannes Schultz von Strassnitzky, Lecomte du No├╝i, Carel Liman), se face istoricul exegezei subiectului (Jakov von Falke, Paul Lindenberg, L├ęo Bachelin, Al. Tzigara-Samurca┼č, Grigore Ionescu ┼č.a.), ni se descrie constela┼úia comparatist─â (castelele Stolzenfels, Babelsberg, Neuchwenstein, plus alte re┼čedin┼úe ├«n stil istorist: Castelul Osborne din Insula Wight, Pal├ício da Pena din Portugalia, Castelo di Miramare (Trieste) ┼či Euxinograd-ul lui Ferdinand al Bulgariei). De bun─â seam─â c─â figura central─â este regele Carol I, prezent aici inclusiv ├«n calitate de connaisseur ┼či colec┼úionar de art─â.

├Änt├«mplarea fericit─â face ca studiul Ruxandrei Beldiman s─â ias─â pe pia┼ú─â concomitent cu noua isprav─â a lui Sorin Cristea, cercet─âtorul care ne-a ├«nzestrat ├«n 2005 cu Coresponden┼úa privat─â a Regelui Carol I ┼či ├«n 2007 cu (teza de doctorat) Carol I ┼či politica Rom├óniei (1878-1912). De aceast─â dat─â, tot la Editura Paideia, Sorin Cristescu public─â Scrisorile Regelui Carol I din arhiva de la Sigmaringen. 1878-1905. Este vorba de 297 de scrisori inedite, majoritatea c─âtre Leopold von Hohenzollern (1835-1905), fratele mai mare al regelui, general ├«n armata german─â ┼či vrednic achizitor de opere de art─â pentru fratele respectuos de la Pele┼č. Texte interes├«nd deopotriv─â istoria, politica parlamentar─â ┼či de partid, ca ┼či diploma┼úia rom├óneasc─â, dar ┼či ├«nt├«mpl─âri, ┼či observa┼úii picante pentru istoria mic─â ┼či evolu┼úia mentalit─â┼úilor valahe. ÔÇ×Afacerea amoroas─âÔÇť dintre Elencu┼úa V─âc─ârescu ┼či prin┼úul Ferdinand, infidelit─â┼úile reginei Maria (aici numai Boris Vladimirovici ┼či Zizi Cantacuzino), dar ┼či micu┼úa revan┼č─â a lui Nando cu so┼úia colonelului Prezan. Sup─âr─âtoarea (pentru rege) dependen┼ú─â a reginei Elisabeta de ┼čedin┼úele de spiritism ┼či influen┼úa doamnelor de onoare. Feble┼úea lui Carol pentru Miti┼ú─â Sturdza ┼či Br─âtieni (foarte mefient fa┼ú─â de Take Ionescu), obsesia ÔÇ×mizerabilelor intrigi ruse┼čtiÔÇť ┼či a ÔÇ×nihilismului ruso-bulgarÔÇť bol┼čevizant, cu sau f─âr─â filiera ruso-francez─â (Blaramberg ÔÇô Vernescu & Co). ├Änvolbur─ârile celebrului punct 7 al Congresului de la Berlin cu naturalizarea evreilor ┼či amendarea sistematic─â a politicii maghiare ÔÇ×pe cont propriuÔÇť, adic─â neobedient─â de Viena, ├«n privin┼úa rela┼úiilor cu Rom├ónia. O Rom├ónie v─âzut─â de Carol I ca fiind ÔÇ×cel mai mare obstacol ├«n calea realiz─ârii planurilor ruse┼čti ├«n Peninsula Balcanic─âÔÇť. ├Än ce-i prive┼čte pe rom├óni, ei s├«nt cataloga┼úi drept ÔÇ×un popor cu s├«ngele fierbinte, a c─ârui ner─âbdare nu este u┼čor de strunitÔÇť.

Iar m-am luat cu vorba de mi s-a dus spaţiul. Urmează pledoaria asociaţiei Pro Patrimoniu intitulată Cui i-e frică de cartierul Matache?.

Dan C. Mih─âilescu este critic literar. Cea mai recent─â carte publicat─â: Oare chiar ne-am ├«ntors de la Athos?, Humanitas, 2011. 

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.