Blues în Deltă

Publicat în Dilema Veche nr. 605 din 17-23 septembrie 2015
Blues în Deltă jpeg

În week-end-ul 5-6 septembrie, la Casa Avramide din Tulcea, a avut loc ediţia-pilot a Festivalului Dichis’n’Blues, organizat de Asociaţia Culturală „În Exil“, cu sprijinul Consiliului Judeţean Tulcea.

În cele două seri, au urcat pe scenă trupele: Blues Preachers, Soul Serenade, Vali „Sir Blues“ Răcilă & Raul Kusak, The Storytellers, DeltaBLUES Band şi Nightlosers.

Pentru imagini, puteţi intra pe contul de Facebook al festivalului sau pe site-ul www.deltablues.ro; pentru cuvinte, rămîneţi în această pagină. 

Festivalul de blues a început, pentru mine, odată cu drumul de două ore din Constanţa spre Tulcea. Cei peste o sută de kilometri parcurşi cu maşina printre cîmpurile agricole ale Dobrogei, cîmpuri pe care se învîrt elicele celor cîteva sute de turbine din cel mai mare parc eolian din Europa Centrală şi de Est. Drumul lin printre podişuri şi printre podgoriile de la Tariverde, acel peisaj vast şi pustiu derulat prin parbrizul prăfuit mi-a indus o stare de nostalgie şi reverie care îmi deschidea larg apetitul pentru blues. Pentru munteanul din mine, apropierea de cetăţile Histria sau Enisala, geamiile din localităţile cu nume stranii (Sinoe, Cogealac, Siutghiol, Zebil, Sarichioi), traversarea pădurii Babadag, toate mi-au dat senzaţia unui loc îndepărtat şi misterios, aproape exotic. Blues-ul urma să mă ducă mai departe. 

Nu mai fusesem de cîţiva ani în Tulcea, şi nici atunci mai mult de o oră, căci mă aflam în tranzit spre Sfîntu Gheorghe. Aş fi putut vizita muzeele de arheologie sau de artă, aş fi putut merge în Grădina Botanică sau la Acvariu, dar am preferat să mă plimb pe faleza unde bătrînii pescuiau, iar copiii jucau şah într-un scuar cu piese de mărimea lor, să trec prin parcurile în care am dat de un număr impresionant de statui (aşa am aflat ceea ce, spre ruşinea mea, nu ştiam, că Grigore Moisil, Alexandru Ciucurencu sau Ion Jalea au fost tulceni) şi să mă rătăcesc cîteva ore bune pe străduţele cu macadam pline de pisici de pe dealurile cu tei ale oraşului. 

Festivalul începuse, de fapt, cu o zi înainte, odată cu proiecţia unui film documentar realizat de Institutul Balassi – Institutul Maghiar din Bucureşti. Sîmbătă, înaintea primelor concerte, Vali „Sir Blues“ Răcilă a ţinut un

cu poveşti despre blues, unde s-au adunat nu mai puţin de şaizeci de copii. „Cine şi-ar fi imaginat că vor veni atîţia copii? Ar fi putut fi interesaţi de disco, de orice altă muzică, dar au venit la blues. Sînt încîntat“, avea să-mi spună mai tîrziu Cristian Antonescu, fondatorul Asociaţiei Culturale „În Exil“ şi, implicit, al festivalului, al cărui director artistic este Marius Cosmeanu. 

Blues Preachers (duo-ul românesc, alcătuit din Cătălin „Tzetze“ Rădulescu & Robert Z, şi nu cel australian cu acelaşi nume) au spart gheaţa, concertînd primii în curtea interioară de piatră dintre Casa Avramide (clădire astăzi de patrimoniu, casa a fost construită cu meşteri italieni la sfîrşit de secol XIX, de un grec exportator de cherestea) şi Teatrul „Jean Bart“, sub un castan maiestuos, survolat de ciori, peste stradă de Catedrala Episcopală „Sfîntul Ierarh Nicolae“ (construită la 1862).

În prima seară a festivalului au mai cîntat trio-ul Soul Serenade (Andrei Rotariu, Codruţ Andrei şi Adelina Chivu – nu, nu sîntem rude!) şi Vali „Sir Blues“ Răcilă (adevăratul predicator al blues-ului românesc) împreună cu Raul Kusak, un duo clasic, ca să spun aşa, pe care l-am mai văzut şi ascultat în anii trecuţi şi la Festivalul de Blues de la Sighişoara (un festival frumos, care şi-a reluat cursul anul acesta după o mică sincopă). 

A doua seară a festivalului – de ziua lui Roger Waters, apropo – a început, de fapt, dimineaţa, odată cu atelierul „Scurtă istorie a blues-ului“ ţinut de psihologul Andrei Popescu. Seara, cîntările au fost deschise de un alt duo, The Storytellers, alcătuit din „muzicuţistul nostru“ Marcian Petrescu şi chitaristul Florin Giuglea (care, de unde stăteam, mi se părea că seamănă izbitor cu Steve Vai). The Storytellers au avut un

acustic foarte bun (muzicuţă, chitară rece / chitară

, amîndoi la voce), cu standarde din toate zonele, menite să satisfacă pe toată lumea: Charlie Musselwhite, Robert Johnson, Hoagy Carmichael, Kenny Neal, Big Bill Broonzy, Billy Boy Arnold, Sonny Boy Williamson, Willie Dixon, John Mayall şi alţii.

Seara a continuat cu ceea ce pentru a mine a reprezentat surpriza festivalului: DeltaBLUES Band, un proiect parţial tulcean, alcătuit din pianistul Sorin Terinte, basistul Dan „Bebe“ Nica şi tobarul Marian Ene, plus Alexandru Cismaru la chitara ritmică, cu toţii conduşi minunat de foarte talentatul chitarist Călin Grigoriu. Festivalul a fost închis cum se cuvine de Nightlosers, cu inimitabilul Nucu Pandrea ca

la frunză, păsărică cu apă şi sonerie de bicicletă. De-a lungul anilor, i-am văzut de multe ori în concert pe Nightlosers, am CD-urile lor şi le ştiu cîntecele pe dinafară; cu toate astea, Hanno, El Lako & co. încă mă surprind cu etno-boogie-blues’n’roll-ul lor lăutăresc care i-a ridicat pe cei trei sute de oameni de pe scaune. Seniorul Nucu Pandrea (care are şi site: 

Pentru că

-ul cu care orice festival de blues se respectă a avut loc a doua zi pe un vapor care ne-a plimbat cîteva ore bune pe canalele Deltei pentru a se opri în cele din urmă la marginea lacului La Nebunul, unde mai toţi muzicienii din festival, cu tobarul Claudiu Purcărin la voce, s-au aşezat la instrumente şi au continuat lucrurile de unde fuseseră lăsate cu o seară în urmă.

„Mai mulţi ne-au întrebat: «De ce Blues la Tulcea?» Mai întîi, pentru că la Tulcea nu era blues. Şi cine a mai pomenit Deltă fără blues?“, scria Cristian Antonescu pe site-ul festivalului. Pe vapor, am apucat să-l şi cunosc la un pahar de bere nefiltrată. Era mulţumit de cum ieşiseră lucrurile, de „sprijinul local neaşteptat“, de faptul că veniseră mulţi copii şi tineri la voluntariat, la

, la cîntări. „Nu e mare lucru de zis. Asociaţia «În Exil» se cheamă aşa dintr-o eroare fericită. Trebuia să fie doar «Exil», dar pînă la urmă eu mereu m-am considerat a fi în exil pe oriunde am fost. Am făcut festivalul pentru că îmi place blues-ul. E un festival făcut cu prieteni. Aceasta a fost ediţia-pilot, dar am planuri şi vise. Vreau să aduc muzicieni din afară, vreau să vină şi mai multă lume, vreau să fie mulţi copii şi tineri…“ 

Afişele mai vechi lipite încă pe panourile şi stîlpii oraşului arătau că noul festival de jazz intrase într-un circuit mai larg de manifestări tulcene internaţionale începute în luna mai şi întinse pe toată durata verii: Dobrojazz – festivalul de etno-jazz (mai), Pelicam – festivalul de film despre mediu şi oameni (iunie), Peştişorul de aur – festivalul de folclor pentru copii (august) sau Rowmania – festivalul bărcilor cu vîsle (august). S-au înmulţit festivalurile peste tot în ţară, dar puţine continuă, capătă identitate şi relevanţă culturală. Iar cele care au reuşit să reziste şi să crească au redefinit oraşele, le-au dat imbold turistic şi, implicit, o nouă viaţă. Ce-ar fi astăzi Clujul fără TIFF ori Sibiul fără ASTRA – ca să dau doar aceste exemple? Festivalurile tulcene sînt încă tinere, dar au şansa de a contura identitatea oraşului şi de a-l pune pe o hartă mai mare. Iar Dichis’n’Blues, cu sprijinul necesar şi cu viziunea potrivită, are şansa lui. Pentru că, aşa cum îmi spunea Charlie Musselwhite într-un interviu acordat

acum cîţiva ani: „Blues-ul cîntă despre tot ce înseamnă viaţa însăşi. Blues-ul este ceea ce îţi aduce consolare în vremuri grele şi este tovarăşul tău în vremurile bune.“  

Mai multe fotografii de Mircea Reştea din timpul festivalului aici.

Pagina de autor a lui Marius Chivu aici.

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Panică în Ploiești. Creșteri semnificative ale concentrațiilor de hidrogen sulfurat și benzen în aer
Locuitorii Ploieștiului se confruntă cu o scădere semnificativă a calității aerului în ultimele zile, cauzată de creșteri alarmante ale concentrațiilor de hidrogen sulfurat (H2S) și benzen (C6H6).
image
De unde poate obține România un munte de bani în loc să crească taxe și impozite. Expert: „Ne-am permite tot ce avem nevoie”
România nu reușește să-și țină în frâu cheltuielile, iar deficitul crește de la o lună la alta spre cote amețitoare. Analistul economic Adrian Negrescu explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, cum ar putea fi rezolvată problema, fără să mai fie nevoie de taxe și impozite mai mari.
image
EXCLUSIV. David Petraeus, fost director CIA: „România e pregătită militar în cazul unui potențial atac al Rusiei”
Fost director CIA și comandant al Forțelor Armate ale SUA în Afganistan, generalul David Petraeus a vorbit, într-un interviu exclusiv pentru ”Adevărul”, despre importanța României în regiune și despre posibilitățile ca Vladimir Putin să fie înlăturat de la putere.

HIstoria.ro

image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.