Bloggeri, critici şi colecţii noi

Publicat în Dilema Veche nr. 532 din 24-30 aprilie 2014
Bloggeri, critici şi colecţii noi jpeg

A fost o perioadă (între anii 2007-2011) cînd părea că blogurile literare vor deveni importante, poate chiar vor marca viitorul pieţei de carte, mai ales pe fondul dispariţiei suplimentelor culturale ale ziarelor. Apăruseră cîteva semnături pasionate de cărţi, cu gusturi mai mult sau mai puţin educate, scriind mai bine sau mai rău, dar cald şi personal (multe aşa-zise recenzii fiind adevărate declaraţii de dragoste), şi care creaseră o oarecare emulaţie, cîteva chiar deveniseră populare, inclusiv printre scriitori. Dintre toate blogurile, cel numit „Terorism de Cititoare“ devenise cel mai popular, parte datorită gustului şi calităţii scrisului bloggeriţei, parte datorită faptului că reuşise să-şi păstreze anonimatul, sursă inepuizabilă de fascinaţie şi curiozitate. În 2009, în urma unui scandal mai degrabă ridicol, cînd în blogosferă au început să circule cîteva nume reale care s-ar fi aflat în spatele pseudonimului, Lucia T. şi-a închis blogul şi n-a durat mult pînă cînd tot fenomenul s-a cam stins. Asta şi pe fondul apariţiei crizei care a afectat profund piaţa de carte, dar şi al creşterii reţelei Facebook, care a luat faţa blogosferei.

În nr. 49 din 2010 al Dilematecii, am iniţiat o anchetă în care am invitat bloggerii literari să aleagă cartea lor românească favorită dintre cele apărute în anul precedent. Au răspuns invitaţiei noastre 12 bloggeri din aproximativ 20 invitaţi (revistele literare erau deja privite de sus din blogosferă, ca fiind compromise şi revolute) şi fiecare a răspuns conform propriilor gusturi şi convingeri. Scriam atunci în şapoul anchetei: „Cum nu avem date prea amănunţite despre profilul şi preferinţele cititorului român de carte contemporană, opţiunile bloggerilor pot fi semnificative. Ancheta din acest număr le-o dedicăm lor, invitîndu-i să ne scrie despre cartea românească preferată din cele apărute anul trecut. Unii n-au răspuns invitaţiei noastre, alţii au trebuit rugaţi de mai multe ori pînă să scrie. Nu cunosc (toate) motivaţiile acestei relative reţineri. Sper doar că nu sînt singurul care crede că revistele şi blogurile literare (mai ales cele colective) merg bine împreună şi nu se află în cine ştie ce opoziţie. Şi mai sper că această anchetă va fi începutul unei frumoase colaborări.“ N-a fost să fie, căci astăzi, doar patru ani mai tîrziu, Dilemateca nu mai apare, iar dintre cei 12 bloggeri de atunci, doar patru mai există sau mai scriu constant. Ceea ce arată că atunci am avut dreptate: blogurile şi revistele nu se aflau în opoziţie, ci împărţeau acelaşi ideal. Din fericire, au rămas, s-au (re)format blogurile colective (Bookaholic, Bookblog, Bookmag ş.a.), unde scriu o bună parte dintre jurnaliştii culturali de altădată şi chiar cîţiva critici literari, printre care mă număr şi eu aici.

Am făcut acest lung preambul pentru că, de curînd, Lucia T. şi-a reluat blogul, odată cu preluarea, din postura de coordonator, a celebrei Colecţii „Globus“ a Editurii Univers. Într-un interviu acordat recent Cristinei Foarfă pentru Bookaholic.ro, Lucia T. spune: „Am acceptat să coordonez eu colecţia asta minunată şi vreau să-i dau toate şansele, să pun umărul, atît cît pot, şi la promovarea ei. Editura Univers nu are prea multe resurse în momentul de faţă, de aceea, pînă şi însemnările mele de pe blog le-ar prinde bine, cred, cărţilor din «Globus». Şi, cum eu nu mă pricep la promovarea profesionistă, îmi rămîne un singur lucru de făcut: să scriu aşa cum am scris mereu despre cărţile care-mi plac. De altfel, nici nu m-am transformat peste noapte în vreo formă bizară de cititor profesionist, n-am criterii ştiinţifice sau comerciale de alegere a cărţilor, aşa că blogul, zic eu, mi se potriveşte la fel de bine în continuare. Doar că, în loc să mă limitez să scriu pe blog despre o carte excelentă, o şi iau în colecţia mea, în «Globus». (...) Vor fi o carte sau două pe lună. Romane, mai rar proză scurtă sau altceva. Cărţi în care eu pot să depistez un om care vorbeşte-scrie, nu o paiaţă, sau un robot, sau o statuie, un om a cărui voce o recunosc şi o aud cu adevărat, pe care vreau să cred că şi alţi cititori o vor depista, o vor recunoaşte, o vor auzi... [Pe blog] o să scriu destul de mult şi despre cărţi de la alte edituri, cu care n-am nici o legătură. Într-un fel, o să le «promovez» şi pe alea, dacă or să-mi placă, desigur.“

Editura Univers a supravieţuit datorită colecţiei de cărţi distribuite cu ziarul Cotidianul şi se află, de ani buni, într-o profundă criză de identitate. Faţă de ce reprezenta în anii ’90, Univers a fost, în ultima vreme, o editură-fantomă, deprofesionalizată (sînt celebre cazurile cu numele scriitorilor tipărite greşit pe copertă), (re)publicînd sporadic şi fără vreun program anume. Cooptarea Luciei T. este, în fond, un experiment şi rămîne de văzut dacă, fără resurse şi know-how editorial, pe o piaţă de traduceri dominată de megacolecţii precum „Biblioteca Polirom“ şi „Raftul Denisei“ de la Humanitas Fiction sau chiar mai micile „Premium“ de la Litera, „Byblos“ de la Curtea Veche şi „Literary Fiction“ de la Pandora M, va fi soluţia potrivită pentru revitalizarea legendarei „Globus“.

O colecţie dinamică şi variată de literatură universală, intitulată „Strada Ficţiunii“, care conţine patru secţiuni – Clasic, Contemporan, Crime şi Bestseller – s-a conturat în ultima vreme la Editura ALLFA, unde s-a lansat recent şi „Lista lui Alex. Ştefănescu“, un nou proiect editorial care-şi propune, în formularea comunicatului de presă, „promovarea scriitorilor români contemporani în galeria de onoare a unei colecţii cu o vastă panoplie de autori contemporani, proveniţi de pe toate continentele lumii.“ Aşadar după „Lista lui Manolescu“ şi „Lista lui Cistelecan“, avem acum şi „Lista lui Ştefănescu“, ale cărui vorbe le reproduc tot din comunicatul de presă: „Mi-e dor de vremea cînd nu eram critic literar şi citeam literatură din plăcere, nu din obligaţie profesională. Cu gîndul la acea vreme, am acceptat cu entuziasm invitaţia pe care mi-a adresat-o editura. Voi include în colecţie numai cărţi care îmi plac, indiferent dacă sînt scrise de celebrităţi sau necunoscuţi, de tineri sau bătrîni, de oameni cu studii universitare sau autodidacţi, de prieteni sau duşmani. Nu mă interesează biografiile autorilor, pentru mine contează doar opera lor. Nuferii dintr-o mlaştină nu sînt mai prejos decît trandafirii dintr-o grădină.“  

Aşadar, ca şi în cazul Luciei T., şi Alex. Ştefănescu tot pe propriul gust se va baza în construirea colecţiei. Vom avea două colecţii de gust personal. Dar nu insist asupra acestui aspect, ci vreau să vorbesc despre faptul că, deşi este un critic, strict tehnic vorbind, deprofesionalizat, care nu mai face critică literară de mai bine de un deceniu (sau poate tocmai de aceea), Alex. Ştefănescu întreţine paranoia veleitarilor încă de la început, afirmînd că, la noi, scriitorii sînt publicaţi de edituri doar pe fond de şpagă, valoarea nefiind selectată şi promovată, ci doar marginalizată: „Voi da toată atenţia acelor autori pe care nu-i susţine nimeni, nefiind abili sau influenţi. La noi s-a creat în timp, de la sine, fără să fi existat vreun plan diabolic în acest sens, un sindicat al succesului, care funcţionează cu o precizie nefastă. Dacă nu eşti bine plasat în societate, dacă nu poţi să oferi vreun serviciu în schimb sau dacă nu eşti agresiv, nu ai nici o şansă să fii publicat, ceea ce înseamnă că textele tale, fie şi admirabile, nu vor ajunge niciodată la cititori. În colecţia mea voi primi oaspeţi de seamă, dar le voi acorda azil literar şi unor autori marginalizaţi. Deviza acestei colecţii este aceea pe care am adoptat-o încă de la începutul carierei mele de critic literar: Hai să ne bucurăm împreună de frumuseţea literaturii!“

Fost cronicar literar, ocupat în ultimii ani exclusiv de cărţile proaste („ceva care seamănă cu literatura“, conform propriei formulări), Alex. Ştefănescu îi jigneşte, pur şi simplu, pe toţi scriitorii români publicaţi pînă acum de celelalte edituri, scriitori mai mult sau mai puţin cunoscuţi şi care, conform spuselor sale indirect acuzatoare, nu ar fi fost publicaţi decît exclusiv datorită „abilităţii“, „influenţei“, „agresivităţii“, „serviciilor oferite“, şi nu datorită valorii cărţilor. Este o afirmaţie nu doar tristă, iresponsabilă sau şocantă, ci de-a dreptul descalificantă pentru Alex. Ştefănescu, care dintr-o singură afirmaţie aruncă la coş practic toată literatura contemporană, pozînd ridicol într-un fel de cavaler pe cal alb, menit să salveze de unul singur literatura bună din mîinile mîrşave ale editorilor corupţi care nu dau „nici o şansă“ adevăraţilor scriitori. Cum spuneam, nu face decît să dea apă la moară veleitarilor care, cu manuscrisele neselectate, se percep drept victimele unor obscure comploturi editoriale sau al unei pieţe editoriale corupte. Dar să zicem că Alex. Ştefănescu (pe care-l ştiam afabil şi plin de umor, cu un bun-simţ al autoironiei, nicidecum orbit de propria încrîncenare) a exagerat în virtutea entuziasmului începutului de drum şi să-i dăm credit, aşteptînd ca „Lista lui Alex. Ştefănescu“ să se umple de capodopere şi să ne facă pe toţi să redescoperim şi să ne bucurăm de frumuseţea literaturii. Primele cărţi publicate în această colecţie, trei romane şi un volum de proză scurtă, sînt acestea: Freddy Gîrbaci – Paraclet; Silvian Floarea – Premiul; Cornel George Popa – Salonul de masaj şi Vlad. A Popescu – Viaţa face toţi banii.    

Foto: Vlad Eftenie

Explorers of the Multiverse 1 jpg
„Am vrut să ștergem granița dintre real și virtual, dintre obiect și reflexie” – interviu cu membrii echipei H3, creatorii instalației „Explorers of the Multiverse”, prezentată de IQOS la Romanian Design Week
Instalația interactivă „Explorers of the Multiverse” este realizată de studioul de artă și tehnologie H3, în parteneriat cu IQOS, și propune o experiență multisenzorială imersivă, prin care vizitatorii sînt invitați la un proces de autocunoaștere.
Rețeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: „Rețeaua Jane”
„Rețeaua Jane”, o poveste curajoasă despre drepturile femeilor, inspirată din realitățile Americii de la finalul anilor ’60, deschide cea de-a 21-a ediție TIFF, cu o proiecție de Gală organizată vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
„Moștenitorii României muzicale”. Recital susținut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Variațiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, în cadrul proiectului „Moștenitorii României muzicale”, organizat de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 „ficțiuni despre viață” în Competiția Oficială TIFF 2022
12 producții din toată lumea, printre care și două filme românești, intră în cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.
O cineastă de redescoperit jpeg
O cineastă de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par să articuleze o preocupare pentru mutațiile istorice, pe care le altoiește cu o privire feminină, mereu dispusă la autoreflexivitate subtilă.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.