Audio-memoriile scriitorilor

Publicat în Dilema Veche nr. 540 din 19-25 iunie 2014
Audio memoriile scriitorilor jpeg

ÔŚĆ Dinu Pillat, A┼čtept├«nd ceasul amintirilor, Editura Casa Radio, 2013. 

├Äntre 2010 ┼či 2013, Editura Humanitas a publicat, ├«ntr-o serie de autor, toat─â opera lui Dinu Pillat, inclusiv romanul inedit A┼čtept├«nd ceasul de apoi, carte prezentat─â ┼či analizat─â de Gabriel Liiceanu, ├«n toat─â istoria ei nefericit─â: ÔÇ×Confiscat de Securitate ├«n 1959 ┼či devenit corp delict ├«n procesul lotului Noica, romanul A┼čtept├«nd ceasul de apoi p─ârea definitiv pierdut. Dup─â o jum─âtate de secol, ├«n 2010, dactilograma a fost descoperit─â ├«n Fondul Bibliotecii CNSAS din sediul Arhivelor de la Pope┼čti-Leordeni. ┬źSperam s─â se schimbe regimul ┼či s─â-l pot publica┬╗, ar fi spus Dinu Pillat despre roman la interogatoriul din 24 februarie 1960. ┬źM-am inspirat din psihoza mistic─â a mi┼čc─ârii legionare, nu l-am scris cu inten┼úie subversiv─â.┬╗ Mai mult, cititorii vor vedea c─â, prin atitudinea critic─â a autorului fa┼ú─â de aceast─â mi┼čcare, cartea pentru care a fost ├«nvinuit este dovada ├«ns─â┼či a nevinov─â┼úiei sale.ÔÇť

Acest CD ÔÇô A┼čtept├«nd ceasul amintirilor, care con┼úine singurele ┼čapte ├«nregistr─âri cu vocea scriitorului, realizate la Radio ├«n perioada 1967-1970 (Dinu Pillat avea s─â moar─â cinci ani mai t├«rziu) ÔÇô vine astfel s─â ├«ntregeasc─â opera reeditat─â pe h├«rtie. Cele ┼čapte eseuri rostite la Radio s├«nt ├«ns─â foarte inspirat montate ├«ntr-un documentar realizat de Anca Mateescu, care se completeaz─â cu alte ┼čase m─ârturii despre scriitor, semnate de Theodor Enescu, Virgil Ierunca, Cornelia Pillat, Remus Niculescu, Sandu L─âz─ârescu ┼či Alexandru Paleologu, toate aceste voci contribuind la conturarea unui interesant audio-portret al acestui fin intelectual. Descrie Anca Mateescu ├«n booklet-ul CD-ului circumstan┼úele colabor─ârii lui Dinu Pillat cu Radioul: ÔÇ×Dup─â isp─â┼čirea anilor de deten┼úie politic─â, Dinu Pillat nu va mai scrie niciodat─â literatur─â... Arest├«ndu-i romanul ┼či pedepsindu-l exemplar pentru aceast─â carte, autorit─â┼úile comuniste au blocat definitiv orice dorin┼ú─â a lui Dinu Pillat de a mai scrie fic┼úiune. Colaborarea lui Dinu Pillat cu Radio-ul a fost posibil─â doar ├«n perioada de relativ─â destindere a anilor ÔÇÖ68-ÔÇÖ70 ┼či a fost una ┬źdificil─â┬╗. Scriitorul era fost de┼úinut politic, iar ├«nchisoarea ├«i accentuase caracterul intransigent, Dinu Pillat nefiind dispus s─â fac─â nici un fel de concesii ideologice. ┼×tiu din pove┼čtile redactorilor din anii ÔÇÖ60 care au colaborat cu el c─â, ├«n momentul ├«n care ┬źviza politic─â┬╗ a ├«nceput s─â-i cenzureze textele, colaborarea sa cu institu┼úia noastr─â a ├«ncetat. ├Än fonoteca Radio-ului s-au p─âstrat doar aceste c├«teva ├«nregistr─âri cu vocea lui.ÔÇť

Prima dintre ├«nregistr─âri, ┼či cea mai personal─â, este un portret pe care Dinu Pillat i-l face lui G. C─âlinescu, c─âruia i-a fost asistent la Catedra de istorie a literaturii rom├óne ┼či sub ├«ndrumarea c─âruia ┼či-a sus┼úinut doctoratul ├«n 1947. ├Ändep─ârtat de la facultate ├«n urma unei prime serii de epur─âri politice, Dinu Pillat va fi readus de G. C─âlinescu ├«n cadrul academic, ├«n toamna lui 1956, pe un post de cercet─âtor la Institutul de Istorie Literar─â ┼či Folclor, al c─ârui director devenise ├«ntre timp. Arestarea de peste numai trei ani ┼či condamnarea ├«n urma a┼ča-numitului proces al intelectualilor Noica ÔÇô Pillat ├«i vor ├«ntrerupe din nou traseul academic. Nu mai insist ┼či pe alte detalii biografice sau legate de celebrul proces, c─âci se reg─âsesc ├«n detaliu ├«n ├«nregistr─ârile m─ârturiilor despre scriitor. Voiam ├«ns─â s─â subliniez rela┼úia profesional─â apropiat─â pe care t├«n─ârul Dinu Pillat a avut-o cu G. C─âlinescu, profesorul c─âruia ├«i dedic─â un foarte frumos, deopotriv─â amuzant, emo┼úionant ┼či cald portret ├«n prima ├«nregistrare a acestui CD. Afl─âm detalii simpatice din ÔÇ×cadrul domesticÔÇť al marelui critic, cum ar fi, de pild─â, c─â: obi┼čnuia s─â-┼či priveasc─â ÔÇ×mica curte-gr─âdin─â cu binoclul ├«ntors, de pe pragul casei, pentru a avea perspectiva unei prelungiri a planurilor peste limita redus─â a realit─â┼úiiÔÇť, dar ┼či s─â urm─âreasc─â amuzat mersul broa┼čtei ┼úestoase pe dalele din curte; de┼úinea ├«n cas─â tablouri de Andreescu, Luchian, Pallady sau Iser, covoare cump─ârate cu ajutorul lui K.H. Zambaccian ┼či figurine aduse din China; picta ├«n timpul liber icoane pe sticl─â cu vopseluri pe care criticul ┼či le preg─âtea singur ├«n propriile combina┼úii; avea un c─â┼úel din rasa Zeiden-Pinch, pe nume Fofeaz─â, la moartea c─âruia a fost foarte afectat, iar ultimele sale vorbe pe patul de moarte au fost acestea: ÔÇ×Nu mai e nimic de f─âcut.ÔÇť O evocare identic─â ├«n ton o dedic─â tat─âlui s─âu, Ion Pillat (care de┼úinea ├«n cas─â tablouri semnate de aceia┼či pictori care se g─âseau ┼či ├«n casa lui G. C─âlinescu), despre care afl─âm, printre altele, c─â scria ├«n pijamale, ├«n pat.  

Celelalte texte rostite la Radio s├«nt eseuri dedicate lui Ionel Teodoreanu ┼či lui Mihail Sebastian, ├«n dubla lor calitate de romancieri ┼či teoreticieni, dar ┼či poe┼úilor Charles Baudelaire, Ion Vinea ┼či Emil Botta. Ideile de aici, de altfel, pot fi reg─âsite ├«n forme mult dezvoltate ├«n eseurile grupate ├«n volumul Mozaic istorico-literar. Secolul XX, a c─ârui nou─â edi┼úie, rev─âzut─â ┼či ad─âugit─â (publicat─â anul trecut la Humanitas, cu o prefa┼ú─â foarte bun─â, semnat─â de George Ardeleanu), recupereaz─â pasajele cenzurate, ofer─â un portret inedit al poetului Vasile Voiculescu (cel mai bun prieten al tat─âlui s─âu) ┼či mai cuprinde pagini inedite dintr-un jurnal de lectur─â, c├«teva idei de miniantologii lirice rom├óne┼čti, reeditarea plachetei Exerci┼úii de supravie┼úuire (1993) cu poeme din opera lui R.M. Rilke traduse de Dinu Pillat ├«n anii ÔÇÖ50, precum ┼či facsimile ┼či fotografii din arhiva familiei. C├«teva astfel de imagini con┼úine ┼či booklet-ul acestui CD, ap─ârut ├«ntr-o colec┼úie ÔÇô ÔÇ×Vocile memorieiÔÇť ÔÇô care merit─â toat─â aten┼úia.

ÔŚĆ Maria Banu┼č, Sub camuflaj. ├Änsemn─âri 1943-1944, Editura Casa Radio, 2014. 

Acum c├«┼úiva ani, tot Editura Casa Radio a editat Z─âbale rupte, carte + CD, cu poezia Mariei Banu┼č ├«n propria lectur─â. De data aceasta, avem un audiobook cu pagini de jurnal (aprilie-noiembrie 1943, martie 1944) alese ┼či citite de autoare ├«ntr-o ├«nregistrare inedit─â din anul 1999, pe c├«nd poeta, ├«n v├«rst─â de 85 de ani, mai avea de tr─âit doar c├«teva luni. Ca ┼či ├«n cazul eseurilor rostite de Dinu Pillat, ┼či acest audiobook face corp comun cu un volum pe h├«rtie. C─âci pe 10 aprilie s-au ├«mplinit 100 de ani de la na┼čterea poetei, moment celebrat prin publicarea ├Änsemn─ârilor mele (1927-1999, dou─â volume), edi┼úie ├«ngrijit─â de Geo ┼×erban la Editura Cartea Rom├óneasc─â. Amintirile Mariei Banu┼č mai ap─âruser─â, sub titlul Sub camuflaj, ├«ntr-o carte publicat─â ├«n 1978, dar numai par┼úial.  

Dup─â cum scrie Geo ┼×erban ├«n prezentarea din booklet, ÔÇ×m─ârturiile a┼čternute pe parcursul sumbrilor ani 1934-1944, tributari opresiunii extinse oriunde a intervenit expansionismul nazist, ┼č├«nregistreaz─â┼ú consecin┼úele agravante pentru acea parte a popula┼úiei de sorginte evreiasc─â, ├«n s├«nul c─âreia Maria Banu┼č ├«ns─â┼či a tr─âit umilin┼úa legifer─ârilor discriminatorii, teroarea amenin┼ú─ârilor la tot pasul cu trimiterea ├«n sinistrele lag─âre transnistrene de exterminare colectiv─â. Este, ├«n demersul scriitoarei, o dubl─â inten┼úie. Dore┼čte, mai ├«nt├«i, s─â previn─â asupra pericolului resuscit─ârii impulsurilor propagandistice de natur─â s─â permit─â comportamente ├«nrudite op┼úiunilor ideologice rasiste. Cu discre┼úie, ea divulg─â disparate infiltrate ale unui antisemitism larvar. Culmea, chiar ├«n momentul c├«nd preg─âtea alc─âtuirea volumului Sub camuflaj, realitatea rom├óneasc─â l─âsa deschis─â calea distorsiunilor prin m─âsuri mascate de epura┼úie etnic─â. Duplicitatea ceau┼čist─â a ocrotit, c├«nd nu a stimulat de-a dreptul derapaje din gama primitivelor r─âbufniri na┼úionaliste.ÔÇť Frustrat─â de noua realitate (Maria Banu┼č nota, c├«ndva ├«n 1987, c─â ÔÇ×s─âr─âcia, teroarea ┬źsecurit─â┼úii┬╗ prin care trecem s├«nt tot a┼ča de suculente ca cele din anii r─âzboiuluiÔÇť), scriitoarea ar fi vrut, la sf├«r┼čitul anilor ÔÇÖ90, reeditarea integral─â a ├«nsemn─ârilor ei, dar acestea n-au ap─ârut, din motive nu foarte clare. S-au realizat ├«ns─â atunci o serie de ├«nregistr─âri la Radio, din care au rezultat cartea + CD-ul cu poezii ┼či acest audiobook ce con┼úine patruzeci de minute de fragmente de memorii citite cu o voce ┼či o intona┼úie foarte pl─âcute (se aude ┼či f├«┼č├«itul foilor pe fundal); fragmente personale, cu istorii de familie, dintre care cea mai bun─â ÔÇô sun─â ca o proz─â scurt─â ÔÇô mi s-a p─ârut secven┼úa datat─â ÔÇ×20 martie 1944ÔÇť ┼či dedicat─â bunicii Raveica, analfabeta ajuns─â croitoreas─â de mare talent la T├«rgovi┼čte, unde croia rochiile pentru plec─ârile la Paris ale Elenei V─âc─ârescu.

┼×i pentru c─â tot veni vorba de poezii, tot la Casa Radio s-a reeditat ┼či cartea + CD-ul Rar, cu cele 28 de poeme rostite la Radio de G. Bacovia ├«ntr-o ├«nregistrare, la el acas─â, din 1954. Nu voi putea recomanda niciodat─â ├«ndeajuns acest CD, ajuns la edi┼úia a treia! 

comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.