Atac la cadru

Publicat în Dilema Veche nr. 461 din 13-19 decembrie 2012
Atac la cadru jpeg

Poate v─â aminti┼úi ce entuziasmat─â am fost la ├«nceputurile primului sezon al serialului HBO ├Än deriv─â. Mi se p─ârea cu at├«t mai reu┼čit cu c├«t era un serial scris ini┼úial ├«n Israel, de Hagai Levy, care a trebuit adaptat realit─â┼úilor rom├óne┼čti. Cu o distribu┼úie de zile mari din toate genera┼úiile de actori, cu scenari┼čti roda┼úi ┼či cu regizori pe m─âsur─â, ├Än deriv─â promitea atunci (cel pu┼úin pentru mine, care m─â entuziasmez u┼čor) s─â joace ÔÇô pentru cititorul normal de literatur─â psy, dar ┼či pentru poten┼úialul pacient-client ÔÇô rolul de divulgator, mediator, ÔÇ×fr─âgezitorÔÇť. Mi se p─ârea, totu┼či, c─â exista ├«n anumite episoade o iu┼úire exagerat─â a intrigii care trenase p├«n─â atunci, o ap─âsare pe conflictul epic spectaculos, pe tipicitatea cazurilor (prin┼úesa ┼či v─âcarul, transferul erotic tumultuos, copilul tarat ┼či abuzat), dar nici nu se putea altfel ├«ntr-un serial secund, adaptat dup─â original. Asumarea ÔÇ×la vedereÔÇť a structurii, a schemei, urm─ârirea pe zile ┼či ore a unor cazuri-limit─â (o anestezist─â ├«ndr─âgostit─â transferen┼úial, o gimnast─â sinuciga┼č─â, o femeie de carier─â care avorteaz─â pe divan, un cowboy f─âr─â dileme), dar ┼či sugerarea cazuisticii de croazier─â reprezenta, la ├«nceputul serialului, chiar clou-ul lui, premisa lui de ÔÇ×familiaritateÔÇť ┼či empatie cu spectatorul. Al─âturi, desigur, de scenariile bine scrise ┼či bine aclimatizate, cu suficient─â oralitate de post-tranzi┼úie, cu previzibilul de rigoare, dar ┼či cu c├«te o surpriz─â (nu doar analitic─â) de propor┼úii... Via┼úa fiec─âruia dintre personajele acestui prim serial rom├ónesc de televiziune realizat de HBO Rom├ónia mi se p─ârea un roman, iar cei care scriau-interpretau-regizau acest roman vizual cu sertare p─âreau c─â ┼čtiu extrem de bine c─â tocmai din ├«nl─ân┼úuirea de povestiri veridice al c─âror raisonneur e Marele Psy (interpretat de Marcel Iure┼č) se na┼čte ┼či Povestea. O poveste interesant─â, de┼či schematic─â (dar asta era conven┼úia pove┼čtii psy, cu miza ├«n alt─â parte, nu ├«n inova┼úia literar─â), spus─â cum trebuie, de cine trebuie ┼či, mai ales, cui trebuie.

├Än cel de-al doilea sezon al serialului, din care au trecut deja mai bine de dou─â s─âpt─âm├«ni, lucrurile s-au cam schimbat. Au r─âmas, sigur c─â da, cele cinci povestiri s─âpt─âm├«nale (dintre care cea de vineri este a personajului principal, psihoterapeutul Poenaru), noi-nou┼úe ┼či chiar mai interesante ├«n sine, ├«ns─â s-a mi┼čcat serios cadrul analitic. Iar mie exact cadrul ─âsta mi s-a p─ârut, ├«n primul sezon, esen┼úa serialului. Faptul c─â un serial de televiziune (chiar unul realizat de HBO, adic─â superprofesionist) putea reface, printr-un limbaj de popularizare, o verig─â pierdut─â ├«ntre o cast─â de speciali┼čti ┼či poten┼úialii lor clien┼úi-pacien┼úi-ÔÇ×musafiriÔÇť (cum i-ar fi numit un vechi terapeut) mi s-a p─ârut atunci, ├«n 2010, de remarcat. ├Äntre timp ├«ns─â, ├Än deriv─â ┼či-a ├«nsu┼čit, se pare, criticile breslei. Acuzat c─â ar fi prea static ┼či prea schematic, serialul a ie┼čit din cadru. Ceea ce se petrecea ├«n primul sezon doar ├«n cadrul analitic, a ie┼čit acum ├«n strad─â, ├«n pia┼ú─â, ├«n curte, ├«n ma┼čini personale ┼či taxiuri. Chiar cadrul analitic propriu-zis s-a schimbat, c─âci bunul ┼či ÔÇ×b─âtr├«nulÔÇť nostru psihoterapeut Andrei Poenaru, plin de farmec ┼či charism─â, a divor┼úat ┼či s-a mutat ├«n casa mamei unei foste paciente. Blasfemie! ÔÇô ar putea striga o parte a comunit─â┼úii psy.

Nu vreau s─â spun dec├«t un lucru foarte simplu: c─â ├Än deriv─â avea aceast─â unic─â diferen┼ú─â fa┼ú─â de orice alt serial de televiziune, mai bun sau mai prost ÔÇô acest statism, aceast─â asumare a lipsei de op┼úiuni spa┼úiale, acest aspect monocord care, uneori (├«n primul sezon), se compensa prin intensitate. ├Än orice cadru analitic, esen┼úiale s├«nt refacerea unei situa┼úii originare dramatice ┼či rezolvarea ei acolo, atunci c├«nd se poate. Situa┼úia apocaliptic─â, ├«ngrozitoare, abuziv─â ├«n mintea pacientului poate fi, ├«n realitate, o scam─â. Po┼úi avea SIDA (ca una dintre paciente, Clara, care coboar─â dintr-un taxi url├«nd: ÔÇ×Varicela-┼úi trece, boule!ÔÇť) ┼či s─â tr─âie┼čti lini┼čtit, sau po┼úi doar s─â-┼úi imaginezi c─â ai SIDA ┼či s─â mori de disperare. Cu cele mai multe dintre pove┼čtile celui de-al doilea sezon, serialul ├Än deriv─â iese din cadru: Marele Psy ├«┼či caut─â avocat ├«n firma unei foste paciente nerezolvate, tot el se ia de g├«t cu un poli┼úist sub ochii unei foste iubite, uneori ┼čade (├«n gr─âdin─â) ┼či cujet─â... Nu e de mirare c─â, odat─â ├«ntors ├«n propriul cabinet, nu mai pare (c─âci asta e esen┼úa unei analize reu┼čite, s─â po┼úi s─â pari, ca analist, de fiecare dat─â altcineva) dec├«t un simplu om. Iar serialul care ├«l are ca protagonist devine, ├«nceti┼čor, unul prea schematic, cu ceva jargon psy, ├«ns─â, din p─âcate, cam plictisitor.  

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

Adevarul.ro

image
┼×oferii nu vor mai putea parca gratis ├«n centrul Bucure┼čtiului
├Äncep├ónd cu luna august ┼čoferii nu vor mai putea parca gratis pe locurile amenajate ├«n centrul Capitalei sau pe trotuar, a anun┼úat viceprimarul Stelian Bujduveanu. Potrivit lui, serviciul va fi digitalizat se vor pune parcometre ┼či bariere automate, iar cei care parcheaz─â pe trotuar vor fi sanc┼úiona┼úi.
image
Un apropiat al lui Kad├«rov sus┼úine c─â cecenii ÔÇ×vor merge ├«nainte p├ón─â la BerlinÔÇŁ dac─â ÔÇ×Putin nu ├«i va opriÔÇŁ VIDEO
Un apropiat al liderului cecen Ramzan Kad├«rov, Magomed Daudov, pre┼čedintele parlamentului cecen, afirm─â c─â unit─â┼úile cecene care lupt─â ├«n Ucraina ÔÇ×vor merge ├«nainte p├ón─â la BerlinÔÇŁ┬ádac─â ÔÇ×Putin nu le va opriÔÇŁ.
image
Firm─â IT din Cluj implicat─â ├«n e┼čecul unuia dintre cele mai a┼čteptate jocuri video din istorie
Problemele tehnice care au dus la e┼čecul lans─ârii unuia dintre cele mai a┼čteptate jocuri video - Cyberpunk 2077 - ar fi fost cauzate de Quantic Lab, o firm─â IT din Cluj, arat─â Forbes ├«n edi┼úia interna┼úional─â. Articolul a declan┼čat o serie de m─ârturii de la angaja┼úi ai companiei, dar ┼či o reac┼úie a Quantic Lab.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.