Victor Brauner – Himere și amurguri

Publicat în Dilema Veche nr. 839 din 19 - 25 martie 2020
Victor Brauner – Himere și amurguri jpeg

Pentru Victor Brauner, începînd cu anul 1938, an în care se stabilește definitiv la Paris şi cel al accidentului prin care își pierde ochiul stîng, în operă are loc o transformare, o nouă deschidere către misterele nopţii şi ocultism. Descoperirea dualismului lumilor vizibile/invizibile, idee introdusă de Marcel Duchamp încă înaintea constituirii mişcării suprarealiste, este preluată în poetica suprarealistă şi dezvoltată de André Breton şi Roberto Matta în mitul Marilor Transparenţi. Breton imaginează existenţa unor fiinţe care populează un spaţiu intermediar, aflat între real şi imaginar, prin care este conturat spaţiul „invizibil“ al Marilor Transparenţi. În tentativa de a formula o nouă definiţie a inconştientului, Breton admite prezenţa unor entităţi supranaturale şi invizibile: „În jurul nostru circulă, probabil, fiinţe construite în acelaşi plan cu noi, dar diferite…“ (André Breton, Prolégomènes à un troisième manifeste du surréalisme ou non).

În 1938, Brauner revine la tema metamorfozelor, temă deja explorată în 1934 în seria Morfologiilor şi în cea a Anatomiei dorinţei (1936-1937), pentru a da contur unor figuri hibride, „licantropi“ sau „himere“, învăluite într-o atmosferă crepusculară, nebuloasă. „Metamorfoza este esenţa universală a devenirii“, notează artistul într-un carnet (Arhiva Bibliotecii Kandinsky, Centrul Georges Pompidou, Paris). Reprezentînd adesea un personaj feminin, căruia Brauner îi conferă „calităţi excepţionale“, seria lucrărilor create între anii 1938-1942 îmbină anatomia umană cu elemente vegetale, animaliere şi minerale. Pictura dezvăluie o lume stranie, pendulînd între real şi ireal, între vizibil şi invizibil, între angoasă şi vis. Tablourile populate de hibrizi, sucube și incubi, efialţi, licantropi, fantome şi spectre aparţin universului imaginar, o lume a inspiraţiei căreia Brauner îi conferă un înţeles ascuns, „magic“. Perioada „himerelor“ sau a „amurgurilor“ este cu siguranță cea mai suprarealistă din întreaga sa operă, în care Breton vede una dintre cele mai fidele ilustrări ale teoriilor sale, spune scriitorul Sarane Alexandrian. Reflectînd imaginea „interioară“, pictura dezvăluie un spațiu închis, situat între „umbră“ și „lumină“. Imaginile sînt asemănătoare negativului unei fotografii în care umbra este luminoasă, în timp ce lumina este în întuneric, „neagră“ sau „întunecoasă“, notează Victor Brauner într-un caiet al anului 1939. Populat cu fiinţe hibride, spaţiul conturat de artist în pictură reflectă „viaţa interioară“ în continuă transformare, oglindire a unei lumi schimbătoare, ale cărei faţete dezvăluie stări emoţionale. Spațiul pictural, ale cărui conotații perspectivale sînt greu de deslușit, este cel al „profunzimii lipsite de profunzime“ unde se derulează evenimentele „vieții interioare“. Fizicul uman apare ca un univers compus din elemente disparate, putînd fi reconstituit şi reconstruit după legile armonioase compuse de artist. Nedesluşitul sau „atmosfera nebuloasă“ este fundalul şi totodată vidul, opozabil „figurilor“, a căror metamorfoză ocupă spaţiul plin al compoziţiilor. „Personaje ale lumii fantastice, personaje create, personaje pe jumătate oameni, pe jumătate animale sau plante etc. (…) Ele vor avea calităţile unor mişcări particulare, depăşindu-le pe cele obişnuite. Astfel, ele se vor putea ridica de la pămînt cu uşurinţă sau vor putea, ca în vis, umbla prin aer. Vor avea facultatea de a dispărea şi reapărea, de a creşte şi de a se micşora, de a trăi, în faţa ochilor noştri, o metamorfoză dintre cele mai eterogene. Totul va fi privit ca printr-un binoclu, înainte ca imaginea să apară, adică într‑un nebulos-confuz.“ (Victor Brauner, Arhiva Bibliotecii Kandinsky, Centrul Georges Pompidou, Paris)

pag21 victor brauner tuttart 83 jpg jpeg

În 1939, Victor Brauner pictează tabloul intitulat Mitzi, în care trupul unui personaj feminin împărțit în trei segmente se sprijină pe două pisici, amintind totodată patinele cu rotile. Pe fundalul construcțiilor fanteziste ale unui oraș împietrit, personajul feminin aflat în prim-plan, a cărui coafură amintește un cap de pisică, este apariția crepusculară încastrată într-o bulă din sticlă de formă ovoidală (Fără titlu, 1938-1939). În spațiul întunecat din Viața interioară (La Vie intérieure, 1939), personajului cu două capete suprapuse (unul cu ochii deschiși, celălalt cu ochii închiși) îi este alăturată o „umbră luminoasă“. Piatra filozofală (La Pierre philosophale, 1940), tablou în care apariția diafană a unui personaj feminin simbolizează „puterea somnului inițiator“, ar reprezenta un elogiu adus somnambulismului, scrie Sarane Alexandrian, primul monograf al operei artistului. Cocoșul cu cap de pisică, asociat cristalului luminos din tablou, apare și într-un desen realizat în același an, care înfățișează capul unei tinere adormite (Fără titlu, 1940). Capacitatea felinelor de a vedea în întuneric este asociată cu cea a magicienelor, prezicătoarelor și mediumurilor, ale căror „viziuni“ sînt  „mesajele“ care vin dintr-o lume îndepărtată. Asocierea dintre ființele care populează o lume intermediară și feline trimite la fascinația misterelor nopții, la vise și vedenii a căror „realitate“ se află în afara percepției comune. Pentru Victor Brauner, pictura este asemenea unei călătorii într-o lume nouă, o lume unde „frontierele negre ale realităţii“ pot fi depăşite prin dezvăluirea fantasticului şi a miraculosului, unde secretele cele mai ascunse se lasă întrevăzute cu ajutorul imaginaţiei. În anii 1933-1934, caracterul „misterios“ al tablourilor este subliniat printr-o țesătură vaporoasă ce amintește „aparițiile“ care urmau să dea credibilitate experiențelor făcute cu mediumuri (Pivot de la soif,  Le ver luisant, Kabyline en mouvement). În tablourile realizate în anul 1939, ele sînt prefigurate printr-un abur transparent sau prin „umbra luminoasă“ proiectată pe fundalul întunecat al compozițiilor (Mitzi, Magia nopții, Spațiu psihologic, Himeră sau La amurg). Tabloul Heron din Alexandria (1939) asociază „apariția“, o umbră luminoasă, cu figura creatorului unora dintre cele mai „miraculoase“ invenții ale lumii antice. În relatările lui Victor Brauner făcute la începutul anilor 1960 pentru emisiunea televizată Terre des Arts, pictorul își amintește de un fenomen de somnambulism la care fusese martor în adolescență. Somnambula devine, începînd cu anul 1938, figura centrală a unei serii de desene, acuarele și tablouri. Clarvăzătoare, vizionară sau magiciană, ea reprezintă principiul feminin. „Nocturnă“, ea este purtătoarea misterului unui alt timp și deținătoarea miturilor pe care le anunță. În 1946, părul unui personaj feminin pictat în roșu are forma unui șarpe, simbol al inspirației poetice și al timpului infinit (Somnambula, 1946). Personajul feminin din desenele anului 1944 poartă, în chip de coafură, un mănunchi de corpuri ale unor păsări și animale îngemănate, pentru a reprezenta lumea invizibilului. „Figurile“ conturate sînt transfigurate pentru a deveni, în totalitatea lor, o odă adusă fiinţei interioare. Dezvăluind o lume necunoscută, misterioasă, populată cu hibrizi, opera plastică devine „liantul“ sau „nodul“ prin care două lumi se întîlnesc reflectîndu-se, una invizibilă, misterioasă, necunoscută, cealaltă a aparenţei. Tablouri hipnotice, seria de opere inițiată în anul 1938, dezvăluie lumea abisală a „spațiului psihologic“ în care Eul și Sinele sînt imaginate într-o succesiune de reprezentări care îmbină realul și irealul, fantasticul și cotidianul, sub forma unor ființe hibride.

Mihaela Petrov este istoric de artă. A încheiat studiile doctorale cu teza „Victor Brauner, cuvîntul scris și opera plastică, 1934‑1965. Caiete și carnete, Donația Jacqueline Victor Brauner, Centrul Georges Pompidou, Paris“, UNArte, 2011. Cărți publicate: Victor Brauner, cuvîntul scris și opera plastică, 1934-1965 (2012); Victor Brauner, pictopoet. Desene și acuarele (2013); Victor Brauner, vizionar al timpurilor moderne (2014); Victor Brauner, 1903-1966 (2016).

956 15 Banu1 jpg
Ultima dată
Festivalurile sînt alcooluri tari. Intense, contagioase, dar și periculoase.
956 17 foto1 Ciprian Zinca jpg
„Proud Ladies”. O istorie dansată a rock-ului feminin
Rock, dans contemporan și o tușă feministă – așa s-ar putea descrie spectacolul lui Jean-Claude Gallotta.
p 21 jpg jpg
Victor Brauner – „Număr” sau „Domnul 45”
În opera brauneriană, simbioza semn-număr-cuvînt devine o constantă în elaborarea imaginilor.
955 16 sus Pdac BAS jpg
Fuga din Paradis
„Paradis” aduce la viață o lume extrem de complexă, parte a unui continent aflat pe punctul de a trece prin schimbări care se fac abia simțite, dar care urmează să-l zguduie și să-l scufunde în mîlul istoriei secolului trecut.
955 16 jos Pdac Iamandi jpeg
Der Histria-Mann
Arheologul este curatorul prin excelență al mărturiilor de altă epocă. Iar un elocvent exemplu în acest sens este cartea de amintiri recent apărută a lui Petre Alexandrescu.
p 17 jpg
La răscruce de vremuri
Frammartino lucrează greu („Il buco” este doar al treilea lungmetraj al său în mai bine de cincisprezece ani), dar cu o statornicie a crezului artistic care nu e străină nici de rezultate strălucite, nici de orbiri și manierisme.
955 17 Biro1 jpg
Post-metal feminist
Mișcarea #MeToo a avut interesante efecte colaterale, unul dintre acestea e valul de trupe dark-rock invocînd condiția magic-răzbunătoare a femeii.
33956276618 6e5b1b5348 k jpg
La plecarea lui Andrei Șora
Erai ceea ce mi s-a părut a fi primul om cu adevărat liber pe care l-am cunoscut.
Volodimir Zelenski coperta1 jpg
Un portret al lui Volodimir Zelenski – cea mai actuală biografie a liderului ucrainean apare în română
Un fragment, în exclusivitate, din prima biografie tradusă în limba română a liderului ucrainean
Valul negru1 jpg
Carte nouă la Humanitas: „Valul negru” de Kim Ghattas
„Kim Ghattas povestește ultimii 40 de ani de istorie ai Orientului Mijlociu folosind suspansul, documentele, observația directă, investigația jurnalistică.”
954 16 Cop1 jpg
Rememorări ficționale
Asistăm în acești ani la resuscitarea, redefinirea unui gen literar controversat, considerat îndeobște minor. Vorbim despre biografia romanțată.
p 17 2 jpg
Despre filmele cîștigătoare la Veneția și Berlin
„Evenimentul” este un film realist, și tocmai această opțiune a tonalității îl recomandă drept un vehicul de nădejde pentru o narațiune cu concluzie clară, dar care nu poate pretinde spre mai mult.
WhatsApp Image 2022 07 14 at 08 31 41 jpeg
Filmul documentar „Regele Mihai: Drumul către casă” va fi prezentat la secțiunea „History and Cinema” din cadrul BIFF
Ediția a XVIII-a se va desfășura în perioada 29 septembrie – 9 octombrie 2022, sub Înaltul Patronaj al Alteței sale Regale Principele Radu.
POSTER MR Op4 jpg
Musica Ricercata Festival Op. 4 – „Ramificări”
Ediția a patra a Musica Ricercata Festival, „Ramificări”, are la bază un concept dedicat păcii, provenit din descoperirea dirijorului Gabriel Bebeșelea la Napoli, opera „La foresta d’Hermanstad” („Pădurea Sibiului”).
Afis Barbu FormaDeva jpg
„Doctor Coloris Causa” – expoziție Ion Barbu la Deva
Ion Barbu e prezent cu expoziția „Doctor Coloris Causa”, pînă în data de 5 august 2022, la Galeria Națională de Artă Forma din Deva.
953 16 SUS jpg
Din Caesarea, cu dragoste
Poet fiind, Dorin Tudoran cunoaște diferențele dintre echivocul pur și simplu (periculos, pentru că indecis și flotant) și acela care pune nuanțele la locul lor.
953 16 JOS jpg
Feminităţi ilicite
Șaptesprezece scriitoare de vîrste diferite (născute între 1933 şi 1979) au fost invitate să scrie despre experienţa lor, ca femei, în comunism.
p 17 2 jpg
Despre dragoste și alți demoni
Alice Diop urmărește în film patru bărbați pe care îi întreabă despre dragoste.
953 17 Biro1 jpg
In Djent We Trust
Albumele Meshuggah se folosesc de ritmuri sfredelitoare și o voce metal lătrată pentru o poziționare comercială cît de cît coerentă măcar pentru comunitatea metal, un ambalaj ce permite prezentarea live și pentru cei mai puțin interesați de identitatea chitaristico-matematică a lui Thordendal.
Calatorie pe urmele conflictelor de langa noi jpg
Carte nouă la Humanitas: „Călătorie pe urmele conflictelor de lîngă noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia” de Sabina Fati
Vă prezentăm un fragment din „Călătorie pe urmele conflictelor de lîngă noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia” de Sabina Fati, carte apărută de curînd la Editura Humanitas, în Colecția Memorii/Jurnale. Volum cu fotografiile autoarei.
Cover 1624 x 924 jpg
Filme ucrainene pentru publicul tînăr, la Cinema Muzeul Țăranului
În fiecare joi din luna iulie, de la ora 18:30, în cadrul proiectului „Open Museums Open Hearts”, publicul tînăr este așteptat să descopere două filme în limba ucraineană (cu traducere în limba română) la Cinema Muzeul Țăranului. Intrarea este gratuită.
952 15 1 jpeg
Tăcerea capodoperei și foșnetul vieții
Teribila absență a emoției, am înțeles, își avea sursa în faptul că aceste monumente exemplare le port în mine, că ele s-au cristalizat ca diamante intangibile.
952 16 Pdac jpg
Cartea-junglă
Mozaicul referențial al cărții lui Alexandru N. Stermin poate părea deconcertant, dacă n-ar fi subsumat unei idei centrale: aceea că sîntem efectiv „căzuți din junglă” și că dinamica biologică și socială a junglei poate da seama de ceea ce am fost și de ceea ce am devenit, în prezent.
952 17 foto Oana Monica Nae jpg
Cîntă, zeiță, mînia ce-aprinse pe Venus Actrița
„Fur” este un spectacol despre relația de putere dintre bărbați și femei în mediul artistic și are la bază un roman, „Venus im Pelz” (1870), al scriitorului austriac Leopold Ritter von Sacher-Masoch,

Adevarul.ro

image
Vacanţe de coşmar pentru zeci de mii de turişti blocaţi într-o staţiune. O familie susţine că trebuie să dea 26.000 de dolari pentru o săptămână de cazare
Vacanţele în oraşul turistic Sanya de pe insula tropicală Hainan din China au devenit un coşmar în acest weekend pentru zeci de mii de turişti care au rămas blocaţi acolo brusc, după ce autorităţile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV Bărbatul cu probleme psihice care şi-a măcelărit familia, în Argeş, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
Bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei şi avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de către o comisie de specialitate de acum 18 ani, legislaţia fiind una extrem de permisivă.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Argeş suferă de schizofrenie. Psihiatrul său: „Avea relaţii strict cu familia“
Viorel L., bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care şi-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie şi urma un tratament medical. Bărbatul nu avea un loc de muncă şi stătea în majoritatea timpului în curtea casei, fiind o persoană izolată.

HIstoria.ro

image
Pacea de la București (10 august 1913): „Ne-am jucat de-a Congresul de la Viena”
O sursă interesantă despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezintă însemnările celor două personalități ale Partidului Conservator – Titu Maiorescu și Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau meșteșugari desăvârșiți în prelucrarea metalelor, armele făurite de fierarii daci fiind formidabile și letale. Ateliere de fierărie erau în toate așezările, multe făcând unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un meșter priceput putea foarte ușor să facă și arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.