Victor Brauner, Hélène Smith și „limba marțienilor“

Publicat în Dilema Veche nr. 856 din 3 - 9 septembrie 2020
Victor Brauner, Hélène Smith și „limba marțienilor“ jpeg

Interesat de fenomenele mediumnice, André Breton publică în revista Minotaure articolul „Mesajul automat“ („Le Message automatique“, Minotaure, 1933) în care producția spiritistă, văzută prin prisma automatismului, este introdusă în sfera creației plastice și literare suprarealiste. Alături de o serie de picturi și de producții literare, de procesele-verbale ale ședințelor mediumnice din anii 1922-1923 și de selecția unor desene atribuite scriitorului Victor Hugo, printre exemple se numără și cel al „scrierii marțiene“ și al unui caz de somnambulism cunoscute prin intermediul unei publicații apărute în 1899 sub semnătura psihologului Théodore Flournoy. În 1922, poemele lui Robert Desnos sînt primele creații suprarealiste realizate în stare de hipnoză, iar ședințele de „somn hipnotic“, la care participă Breton, Péret, Éluard, Crevel, Ernst, Man Ray, au loc pînă în anul 1923. Probabila existenţă a unor fiinţe care scapă sistemului de referinţă senzorial, existenţă sesizată numai cu ajutorul facultăţii imaginative, este ideea dezvoltată de Breton, ani mai tîrziu, în Marii Transparenţi. Pentru suprarealiști, aerul, sau granița dintre ceea ce cunoaștem și necunoscut, ar putea reprezenta calea către un posibil fără limite. Breton se inspiră din romanul lui Victor Hugo Les Travailleurs de la mer, în care sînt descrise ființe transparente, locuitori ai apelor, a căror existență „diafană“ este presupusă a fi posibilă și în aer. Contopite în lumină, lipsite de umbră și de contur, existența unor astfel de viețuitoare ar scăpa perceperii senzoriale: „Aerul e locuit de transparențe însuflețite, de aici începe necunoscutul. Acolo sînt alte făpturi, acolo faptele sînt altele. Nu e vorba de supranaturalism, ci de continuarea ocultă a naturii nesfîrșite“ (Victor Hugo, Les Travailleurs de la mer, 1866).

În 1933, anul în care Breton publică articolul în revista Minotaure, Victor Brauner realizează o serie de tablouri care amintesc de ședințele de spiritism organizate de Herman Brauner, la care pictorul fusese martor în copilărie. Pe lîngă negoțul cu cherestea, tatăl artistului este și proprietarul unui atelier de fotografie care reproduce vedute din împrejurimile urbei Neamțului. Este posibil ca el să se fi numărat printre pasionații de spiritism de la începutul veacului trecut care încercau să „prindă“ în fotografie aparițiile fugitive ale spiritelor, aburi sau contururile luminoase ale celor trecuți în lumea de dincolo. În tabloul intitulat Licuriciul (Le ver luisant, 1933), apariția unui hibrid este sursa unei proiecții de lumină îndreptate asupra unui corp feminin și generatorul unei materii poroase de felul ectoplasmei. Începînd cu anul 1938, Victor Brauner experimentează o tehnică picturală care ilustrează ceea ce pictorul numeşte „nebulos“ (flou), un „abur“ transparent, cețos, nedefinit, care învăluie personaje hibride aparţinînd deopotrivă lumilor reale şi imaginare. În seria Licantropilor sau a Amurgurilor, un abur luminos domină fundalul întunecat al compozițiilor (Spațiu psihologic, Viața interioară, Heron din Alexandria, 1939). Lumea „spectrală“ din tablourile Himeră (Chimère, 1938), În amurg (Au crépuscule, 1938) sau Mitsi (1939) este descrisă în notele consemnate de artist în „Caiete și carnete“ ca fiind lumea clarului-obscur în care lumina este „neagră“, iar „umbra“ este luminoasă, asemenea efectului produs de negativul fotografiei. „Tablouri hipnotice“, lucrările din seria Licantropilor reprezintă figuri spectrale (apariţii) care descind dintr-o lume crepusculară, sau fiinţe concrete, care dispar în ceață, într-o lume „nebuloasă“, imaginară. Reprezentînd un personaj feminin, seria lucrărilor create între anii 1938 și 1942 îmbină anatomia umană cu elemente vegetale, animaliere şi minerale, cărora le sînt adăugate inscripţii, „caractere magice“ şi „formule“ alchimice sau cabalistice. Somnambula, despre care Victor Brauner povestește într-un interviu de la începutul anilor 1960, este figura feminină căreia îi conferă „calităţi excepționale“. „Această femeie, al cărei păr se transformă în pasăre de pradă și ai cărei ochi sînt înconjurați de razele luminoase păstrînd lumina opacă a nevăzătorilor, este o clarvăzătoare care poartă pe rochia sa magică somptuoasă, de un albastru nocturn, semnele marii abundențe universale, în mîna dreaptă floarea de foc, care deschide secretele imaginației, în mîna stîngă vidul care o contrabalansează“ (Victor Brauner, 1942).

Refugiat în sudul Franţei în 1940, pictorul face parte, pentru o scurtă perioadă de timp, dintre suprarealiştii reuniţi la Marsilia, la Villa Air Bel, pusă la dispoziţia grupului de către Comitetul de salvare american al cărui reprezentant este un tînăr jurnalist, Varian Fry. André Breton descrie atmosfera de la Air Bel: „În număr mare, suprarealiştii se strîngeau împreună în fiecare zi, încercînd cu toţii să păcălim timpul cît puteam mai bine. Veneau Bellmer, Brauner, Char, Dominguez, Max Ernst, Hérold, Itkine, Lam, Masson, Péret, iar între noi, jocul era activitatea care ne preocupa atunci cel mai mult. Din această epocă datează, în special, elaborarea mai multor jocuri de cărţi desenate după noi simboluri corespunzînd dragostei, visului, revoluţiei, cunoaşterii…“ (André Breton, Entretiens, Gallimard, 1952). Noul joc deturnează valorile tradiționale ale Tarotului, Forța, Justiția, Curajul, Bogăția, Pudoarea, în spirit suprarealist. Arcanele vechiului joc divinatoriu sînt reinterpretate și puse sub semnul unei noi constelaţii, corespunzînd, fiecare, unei figuri alese din panteonul suprarealist: Lautréamont, Novalis, Paracelsus, Alice, Freud, Hegel, Lamiel, Sade, Călugăriţa portugheză şi Hélène Smith sau Baudelaire şi Pancho Villa. Emblemă a umorului, jokerul este Père Ubu. Fiecare „portret“ este însoţit de unul sau mai multe simboluri, steaua, roata destinului, flacăra sau cheia. Alese prin „tragere la sorţi“, două dintre cărţile de joc sînt ilustrate de Victor Brauner, Hegel şi Hélène Smith.

p 15 jpg jpeg

În lucrarea publicată în anul 1899 de psihologul Théodore Flournoy, De la Indii la planeta Marte (Des Indes à la planète Mars), Hélène Smith este „cazul de somnambulism complet“ pe care autorul îl descrie. Într-o scrisoare adresată lui André Breton în 1927, Flournoy se referă la stările de transă ale mediumului, pe care le studiase începînd cu anul 1895. În „Observațiile asupra unui caz de somnambulism“, autorul analizează „ședințele spiritiste“ punînd accentul pe descrierile pe care mediumul le face în timpul transei, asemuindu-le cu visul și bogăția imaginilor produse de inconștient. Mediumul este o „automatistă“, scrie Flournoy, menționînd celebrele „reîncarnări“ la care asistase, Maria Antoaneta, regina Franței, Lorenza Feliciani, mediumul lui Cagliostro, sau fiica unui șeic arab, purtînd numele de Simandini. Scrierile lui Victor Hugo sau Alexandre Dumas sînt printre sursele „inspirației“ a trei romane al căror conținut este „înscenat“ de Hélène Smith. Ciclul „marțian“, urmat de cel „ultramarțian“, de cel „uranian“ și de un altul, „lunar“, sînt produsul a ceea ce Flournoy numește „automatism“. Considerată o formă de glosolalie, „limba marțienilor“, pe care mediumul o „transmite“ în timpul transei, asociază mai multe limbi cunoscute, franceză, germană și maghiară. Născută în 1861, Catherine Élise Müller devine medium la vîrsta de treizeci de ani, cînd este apreciată în cercurile spiritiste din Elveția, unde îl întîlnește pe Théodore Flournoy, care o face cunoscută sub numele de Hélène Smith. Desenele ei reprezentînd „peisaje marțiene“, alfabetul și „scrierea marțienilor“ pe care mediumul le „reproduce“ în cursul ședințelor de spiritism sînt interpretate de suprarealiști ca o formă de cunoaștere a realității suprasensibile. „Sirenă a cunoașterii“ în jocul de Tarot suprarealist, Hélène Smith este figura feminină căreia Brauner îi atribuie calități vizionare. Artistul explică înţelesul pe care-l conferă figurii feminine, în care vede simbolul unei cunoaşteri „de ordin mai înalt“: „Somnambula are puterea de a manipula forţele magice care-i permit să atingă zonele înalte ale cunoaşterii, pe care realitatea le ignoră. Această cunoaştere este reprezentată în tablou prin formarea activă a pietrei filozofale“ (La somnambule, 1941). Pendulînd între „întuneric“ și „lumină“, Somnambula din tablourile lui Victor Brauner este „întruparea visului profund și a umbrei lucrurilor viitoare“.

Mihaela Petrov este istoric de artă. A încheiat studiile doctorale cu teza „Victor Brauner, cuvîntul scris și opera plastică, 1934‑1965. Caiete și carnete, Donația Jacqueline Victor Brauner, Centrul Georges Pompidou, Paris“, UNArte, 2011. Cărți publicate: Victor Brauner, cuvîntul scris și opera plastică, 1934-1965 (2012); Victor Brauner, pictopoet. Desene și acuarele (2013); Victor Brauner, vizionar al timpurilor moderne (2014); Victor Brauner, 1903-1966 (2016).

Foto: Hélène Smith și Théodore Flournoy

956 15 Banu1 jpg
Ultima dată
Festivalurile sînt alcooluri tari. Intense, contagioase, dar și periculoase.
956 17 foto1 Ciprian Zinca jpg
„Proud Ladies”. O istorie dansată a rock-ului feminin
Rock, dans contemporan și o tușă feministă – așa s-ar putea descrie spectacolul lui Jean-Claude Gallotta.
p 21 jpg jpg
Victor Brauner – „Număr” sau „Domnul 45”
În opera brauneriană, simbioza semn-număr-cuvînt devine o constantă în elaborarea imaginilor.
955 16 sus Pdac BAS jpg
Fuga din Paradis
„Paradis” aduce la viață o lume extrem de complexă, parte a unui continent aflat pe punctul de a trece prin schimbări care se fac abia simțite, dar care urmează să-l zguduie și să-l scufunde în mîlul istoriei secolului trecut.
955 16 jos Pdac Iamandi jpeg
Der Histria-Mann
Arheologul este curatorul prin excelență al mărturiilor de altă epocă. Iar un elocvent exemplu în acest sens este cartea de amintiri recent apărută a lui Petre Alexandrescu.
p 17 jpg
La răscruce de vremuri
Frammartino lucrează greu („Il buco” este doar al treilea lungmetraj al său în mai bine de cincisprezece ani), dar cu o statornicie a crezului artistic care nu e străină nici de rezultate strălucite, nici de orbiri și manierisme.
955 17 Biro1 jpg
Post-metal feminist
Mișcarea #MeToo a avut interesante efecte colaterale, unul dintre acestea e valul de trupe dark-rock invocînd condiția magic-răzbunătoare a femeii.
33956276618 6e5b1b5348 k jpg
La plecarea lui Andrei Șora
Erai ceea ce mi s-a părut a fi primul om cu adevărat liber pe care l-am cunoscut.
Volodimir Zelenski coperta1 jpg
Un portret al lui Volodimir Zelenski – cea mai actuală biografie a liderului ucrainean apare în română
Un fragment, în exclusivitate, din prima biografie tradusă în limba română a liderului ucrainean
Valul negru1 jpg
Carte nouă la Humanitas: „Valul negru” de Kim Ghattas
„Kim Ghattas povestește ultimii 40 de ani de istorie ai Orientului Mijlociu folosind suspansul, documentele, observația directă, investigația jurnalistică.”
954 16 Cop1 jpg
Rememorări ficționale
Asistăm în acești ani la resuscitarea, redefinirea unui gen literar controversat, considerat îndeobște minor. Vorbim despre biografia romanțată.
p 17 2 jpg
Despre filmele cîștigătoare la Veneția și Berlin
„Evenimentul” este un film realist, și tocmai această opțiune a tonalității îl recomandă drept un vehicul de nădejde pentru o narațiune cu concluzie clară, dar care nu poate pretinde spre mai mult.
WhatsApp Image 2022 07 14 at 08 31 41 jpeg
Filmul documentar „Regele Mihai: Drumul către casă” va fi prezentat la secțiunea „History and Cinema” din cadrul BIFF
Ediția a XVIII-a se va desfășura în perioada 29 septembrie – 9 octombrie 2022, sub Înaltul Patronaj al Alteței sale Regale Principele Radu.
POSTER MR Op4 jpg
Musica Ricercata Festival Op. 4 – „Ramificări”
Ediția a patra a Musica Ricercata Festival, „Ramificări”, are la bază un concept dedicat păcii, provenit din descoperirea dirijorului Gabriel Bebeșelea la Napoli, opera „La foresta d’Hermanstad” („Pădurea Sibiului”).
Afis Barbu FormaDeva jpg
„Doctor Coloris Causa” – expoziție Ion Barbu la Deva
Ion Barbu e prezent cu expoziția „Doctor Coloris Causa”, pînă în data de 5 august 2022, la Galeria Națională de Artă Forma din Deva.
953 16 SUS jpg
Din Caesarea, cu dragoste
Poet fiind, Dorin Tudoran cunoaște diferențele dintre echivocul pur și simplu (periculos, pentru că indecis și flotant) și acela care pune nuanțele la locul lor.
953 16 JOS jpg
Feminităţi ilicite
Șaptesprezece scriitoare de vîrste diferite (născute între 1933 şi 1979) au fost invitate să scrie despre experienţa lor, ca femei, în comunism.
p 17 2 jpg
Despre dragoste și alți demoni
Alice Diop urmărește în film patru bărbați pe care îi întreabă despre dragoste.
953 17 Biro1 jpg
In Djent We Trust
Albumele Meshuggah se folosesc de ritmuri sfredelitoare și o voce metal lătrată pentru o poziționare comercială cît de cît coerentă măcar pentru comunitatea metal, un ambalaj ce permite prezentarea live și pentru cei mai puțin interesați de identitatea chitaristico-matematică a lui Thordendal.
Calatorie pe urmele conflictelor de langa noi jpg
Carte nouă la Humanitas: „Călătorie pe urmele conflictelor de lîngă noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia” de Sabina Fati
Vă prezentăm un fragment din „Călătorie pe urmele conflictelor de lîngă noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia” de Sabina Fati, carte apărută de curînd la Editura Humanitas, în Colecția Memorii/Jurnale. Volum cu fotografiile autoarei.
Cover 1624 x 924 jpg
Filme ucrainene pentru publicul tînăr, la Cinema Muzeul Țăranului
În fiecare joi din luna iulie, de la ora 18:30, în cadrul proiectului „Open Museums Open Hearts”, publicul tînăr este așteptat să descopere două filme în limba ucraineană (cu traducere în limba română) la Cinema Muzeul Țăranului. Intrarea este gratuită.
952 15 1 jpeg
Tăcerea capodoperei și foșnetul vieții
Teribila absență a emoției, am înțeles, își avea sursa în faptul că aceste monumente exemplare le port în mine, că ele s-au cristalizat ca diamante intangibile.
952 16 Pdac jpg
Cartea-junglă
Mozaicul referențial al cărții lui Alexandru N. Stermin poate părea deconcertant, dacă n-ar fi subsumat unei idei centrale: aceea că sîntem efectiv „căzuți din junglă” și că dinamica biologică și socială a junglei poate da seama de ceea ce am fost și de ceea ce am devenit, în prezent.
952 17 foto Oana Monica Nae jpg
Cîntă, zeiță, mînia ce-aprinse pe Venus Actrița
„Fur” este un spectacol despre relația de putere dintre bărbați și femei în mediul artistic și are la bază un roman, „Venus im Pelz” (1870), al scriitorului austriac Leopold Ritter von Sacher-Masoch,

Adevarul.ro

image
Vacanţe de coşmar pentru zeci de mii de turişti blocaţi într-o staţiune. O familie susţine că trebuie să dea 26.000 de dolari pentru o săptămână de cazare
Vacanţele în oraşul turistic Sanya de pe insula tropicală Hainan din China au devenit un coşmar în acest weekend pentru zeci de mii de turişti care au rămas blocaţi acolo brusc, după ce autorităţile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV Bărbatul cu probleme psihice care şi-a măcelărit familia, în Argeş, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
Bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei şi avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de către o comisie de specialitate de acum 18 ani, legislaţia fiind una extrem de permisivă.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Argeş suferă de schizofrenie. Psihiatrul său: „Avea relaţii strict cu familia“
Viorel L., bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care şi-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie şi urma un tratament medical. Bărbatul nu avea un loc de muncă şi stătea în majoritatea timpului în curtea casei, fiind o persoană izolată.

HIstoria.ro

image
Pacea de la București (10 august 1913): „Ne-am jucat de-a Congresul de la Viena”
O sursă interesantă despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezintă însemnările celor două personalități ale Partidului Conservator – Titu Maiorescu și Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau meșteșugari desăvârșiți în prelucrarea metalelor, armele făurite de fierarii daci fiind formidabile și letale. Ateliere de fierărie erau în toate așezările, multe făcând unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un meșter priceput putea foarte ușor să facă și arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.