Tineri artiști români la Institutul Italian

Luminiţa BATALI
Publicat în Dilema Veche nr. 330 din 10-16 iunie 2010
Tineri artiști români la Institutul Italian jpeg

La 101 ani de la lansarea de către Filippo Tommaso Marinetti în paginile prestigiosului ziar parizian Le Figaro a „Manifestului futurist“, cînd a lansat nu numai premisele noilor coordonate ale artei, designului grafic, arhitecturii şi teatrului în secolul XX, ci şi un mod original, ce va deveni specific avangardei, de a se adresa publicului, în spirit futurist, adică abordînd într-un anumit fel tradiţia, convenţiile, Institutul Italian de Cultură prezintă o expoziţie de schiţe de costume şi decoruri realizate de studenţi.

Anul I scenografie de la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, sub coordonarea d-nelor lector Roxana Ionescu şi Anca Albani, au realizat schiţe pentru piesa lui F.T. Marinetti Alba şi Roşul, „trisinteză“ prezentată integral la vremea ei în revista Contimporanul a lui Ion Vinea şi Marcel Iancu.

Indicaţiile scenografice ale dramaturgului descriu un univers esenţializat, „Fundalul de stofă neagră. O bancă de grădină, în lemn negru“, sau „Fundal de stofă albastră. În faţa fundalului, un divan albastru.“ Din nou fundal de stofă neagră... Personajele cu nume de culori vor avea faţa vopsită în roşu şi respectiv în alb... Fraza de sfîrşit a acestui minunat text dramatic de Marinetti este „Nimeni nu poate suporta fericirea. Toţi o varsă“.

Munca grea a lămuririi unora din sensurile dramei prin vizual a primit excelente răspunsuri din partea tinerilor artişti. Astfel, Ileana Popescu reuşeşte să sugereze din plin atmosfera poetică a piesei prin limbajul vizual ne-mimetic, ne-imitativ, prin siluetele melancolice ca nişte fuioare de fum ale personajului „Alba“. Numai perechea „Dulcea“ şi „Puternicul“ sînt mai construiţi, mai pregnanţi, mai ancoraţi în realitate. Propunerea sa de decor ţine seama de sugestiile lui Marinetti, venind în plus cu o decoraţie modernă, creată dintr-o instalaţie de becuri. Andreea Badea marşează pe ideea plastică a bizareriei, creînd pentru Alba un costum ca de insectă, unde cîmpul înconjurător al schiţei creează un cadru plastic futurist, prin colaje şi jocuri de scriere. Artista propune şi un dispozitiv scenic geometric, abstract şi cu valenţe simbolice. Mihaela Ibănescu, plasticiană în adevăratul sens al cuvîntului, sugerează într-un colaj din elemente ready-made ceva din esenţa suferinţelor din dragoste: personajul feminin, care apare înglobat într-o construcţie compoziţională ce respira ceva din parfumul futurist al simultaneităţii, se află cuprins între bucăţi de hîrtie ca nişte lame, nişte elemente tăioase, într-o reuşită simbolică remarcabilă. Alexandra Motoc, în spiritul imagisticii futuriste, recurge la colaj şi simbolism cromatic într-o imagine dinamică, unde personajele sînt absorbite într-un vîrtej, o spirală metaforă pentru tribulaţiile acestora, în timp ce Rudolf Velicu abordează tema printr-un remarcabil studiu de culoare şi printr-o sugestie de decor care inserează personajele într-o atmosferă lirică – prin postura şi silueta abia conturată a personajelor, prin cromatica şi parcimonia elementelor de decor.

Raluca Paciurea creează un decor construit pe un contrapunct cromatic care pune în valoare simbolismul culorilor gîndit de Marinetti, iar costumele sale ar putea acompania sensibil, feminin şi rafinat, creaţiile actoriceşti pentru personajele feminine. Bianca Micu obţine într-una din schiţe o metaforă a întregului mesaj posibil al piesei lui Marinetti: într-un colaj de rolă de film fotografic, realizat cu pete largi, vibrate de albastru şi negru şi unde apare fragilă, pierdută în vîltoarea existenţei, o fiinţă umană. Studiul său de culoare, posibil preambul la lighting designul piesei, este un real exerciţiu în spiritul interpenetraţiilor spaţiale ale lui Giacomo Balla.

Alberto Duşe este prezent în expoziţie cu schiţe de costume feminine ale anilor ’20, deci contemporane cu piesa lui Marinetti, care evocă lumea rafinată à les annees folles. Costumele sale demonstrează înţelegerea unei mode elevate şi, mai ales, demonstrează capacitatea de a transla aceste valori în lumea spectacolului.

Ne-a făcut plăcere cînd am gîndit această expoziţie să aducem în faţa publicului ceva din momentele de laborator ale creaţiei scenografice, pentru că, pe drumul spre un decor de succes, se află sute de schiţe. Schiţa în creion a lui Andrei Popa este un exemplu de lămurire a situaţiilor spaţiale ale personajelor, în timp ce schiţele sale în culoare sugerează cu mare plasticitate raporturile lor sentimentale. Acelaşi raport sentimental se regăseşte în schiţa Alinei Duţă, unde costumele sînt realizate în cheie carnavalescă.

Marinetti spunea că teatrul nou este născut din electricitate. În acest sens, Dana Anuşca creează costume care încorporează sugestii tehnice, însă cu graţie şi feminitate. Schiţa sa de decor sugerează atmosfera piesei prin pete de culoare şi un dinamism cvasi-abstract.

Expoziţia, deschisă pînă în 18 iunie, marchează debutul de bun augur, sub auspiciile ample ale culturii europene, al unor foarte tineri artişti români care, prin fantezie şi creativitate, au răspuns din plin dezideratului futurist.  

Afis 9 dec Sala Radio jpg
CHRISTIAN BADEA DIRIJEAZĂ SIMFONIA „DIN LUMEA NOUĂ” LA SALA RADIO
Vineri, 9 decembrie 2022 (de la 19.00), veți asculta lucrarea compozitorului ceh în interpretareaORCHESTREI NAŢIONALE RADIO.
973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.

Adevarul.ro

image
Scandalul Dorian Popa versus restaurantul care l-a refuzat pe Cheluțu. „Ne criticați fără să ne cunoașteți” | adevarul.ro
Personalul restaurantului din Turda despre care vloggerul Dorian Popa a spus că nu l-a primit în incintă pe Cheluțu, câinele său, le-a dat replica artistului și fanilor săi.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.