Scurt parcurs Victor Brauner (1903-1966)

Publicat în Dilema Veche nr. 844 din 11 - 17 iunie 2020
Scurt parcurs Victor Brauner (1903 1966) jpeg

Reprezentant de seamă al avangardei românești între anii 1923-1938 și membru al grupului suprarealist parizian începînd cu anul 1933, Victor Brauner este creatorul unui univers care dezvăluie multiplele variante ale unei mitologii deopotrivă naivă și savantă, personală și universală.

N─âscut ├«n ziua de 15 iunie 1903 la Piatra Neam╚Ť, Victor Brauner debuteaz─â pe scena avangardei rom├óne╚Öti ├«n anul 1923, c├«nd ilustreaz─â volumul Restri╚Öti semnat de poetul Ilarie Voronca. ├Än 1924, pictorul ╚Öi poetul s├«nt ini╚Ťiatorii unicului num─âr al revistei de orientare dadaist-constructivst─â 75HP. Consider├«ndu-se inventatori ai pictopoeziei, Brauner ╚Öi Voronca insist─â ├«n paginile revistei asupra caracterului sintetic al noii forme de art─â prin care imaginea ╚Öi cuv├«ntul scris urmau s─â se uneasc─â. Sub semnul modernismului rom├ónesc de la ├«nceputul secolului XX, trec├«nd prin cubism, expresionism, dadaism ╚Öi constructivism pentru a ajunge la suprarealism, crea╚Ťia braunerian─â dintre anii 1923 ╚Öi 1930 ofer─â ├«ntregul spectru al etapelor preg─âtitoare ale unei opere dintre cele mai originale.

├Än 1933, c├«nd Victor Brauner devine membru al grupului suprarealist din jurul lui Andr├ę Breton, marile constante ale operei s├«nt deja trasate: referin╚Ťele la modelul interior suprarealist, inven╚Ťia, imaginile simbolice ╚Öi umorul. Un an mai t├«rziu are loc prima sa expozi╚Ťie personal─â de la Paris, la Galeria Pierre (Pierre Loeb), unde pictorul expune lucr─âri realizate ├«ntre anii 1930 ╚Öi 1934. Impresionat in mod deosebit de lucrarea sub form─â de diptic For╚Ťa de concentrare a Domnului K. (Force de concentration de Monsieur K., 1934), Andr├ę Breton semneaz─â prefa╚Ťa catalogului expozi╚Ťiei. Brauner revine un an mai t├«rziu la Bucure╚Öti, unde va juca un rol esen╚Ťial ├«n evolu╚Ťia crea╚Ťiei de avangard─â rom├óne╚Öti ├«ntre anii 1935 ╚Öi 1938. ├Än seria de desene intitulat─â Anatomia dorin╚Ťei (Anatomie du d├ęsir, 1935-1937), transpunerea ├«n imagine a unui ÔÇ×model idealÔÇť, hibrid care ├«ngem─âneaz─â anatomia uman─â ╚Öi pe cea a unui ÔÇ×robot femininÔÇť ac╚Ťionat mecanic, este reprezentarea halucinant─â a unui obiect sexual absolut. Figurilor reale, recognoscibile, le s├«nt ad─âugate elemente imprevizibile, surprinz─âtoare sau anarhice, pentru a dezv─âlui principiul dup─â care artistul se ghideaz─â: totul este permis, totul este posibilÔÇŽ

Scopul urm─ârit este acela de a anula frontierele care separ─â realul de ireal ╚Öi cotidianul de fantastic pentru a reflecta legile concrete dup─â care func╚Ťioneaz─â lumea imaginarului. ├Än 1937, ÔÇ×tablourile de c─âl─âtorieÔÇť s├«nt dominate de atmosfera de vis, adesea nelini╚Ötitoare, proprie imageriei suprarealiste. Accentul este pus pe impactul provocat de imaginea poetic─â, ce va r─âm├«ne o caracteristic─â a crea╚Ťiei brauneriene.

Victor Brauner p─âr─âse╚Öte definifiv Rom├ónia ├«n 1938 pentru a se stablili la Paris, unde, la scurt timp, are loc tragicul eveniment prin care ├«╚Öi pierde ochiul st├«ng ├«n timpul unei ├«nt├«lniri ├«ntre prieteni, ├«ncerc├«nd s─â ├«mpiedice o alterca╚Ťie ├«ntre pictorul spaniol Oscar Dominguez ╚Öi compatriotul acestuia Esteban Franc├Ęs. De-a lungul mai multor ani, ├«ncep├«nd cu anul 1927, tema ochiului apare ├«n repetate r├«nduri ├«n desene, acuarele ╚Öi tablouri care anun╚Ť─â accidentul. Din anul 1938, ├«n oper─â are loc o transformare, o nou─â deschidere c─âtre ÔÇ×misterele nop╚ŤiiÔÇť, c─âtre fantastic ╚Öi miraculos. C─âutarea poetic─â a miraculosului ├«n lumea pe care suprarealismul o interogheaz─â are ca scop dezv─âluirea invizibilului. ├Än seria ÔÇ×himerelorÔÇť sau a ÔÇ×amurgurilorÔÇť, Breton vede una dintre cele mai fidele ilustr─âri ale teoriilor sale. Reflect├«nd ÔÇ×imaginea interioar─âÔÇť, pictura dezv─âluie un spa╚Ťiu ├«nchis populat de lumea spectral─â a ÔÇ×licantropilorÔÇť ├«nv─âlui╚Ťi ├«ntr-o atmosfer─â nebuloas─â. ÔÇ×Uniunea contrariilorÔÇť, simbolizat─â printr-o figur─â androgin─â, figur─â mitic─â a c─ârei reconstruc╚Ťie este considerat─â de Andr├ę Breton de prim─â necesitate, este reprezentat─â ├«n Na╚Öterea materiei (Naissance de la mati├Ęre, 1940). ÔÇ×Prin Na╚Öterea materiei, Victor Brauner arunc─â o prim─â punte ├«ntre simbolismul universal ╚Öi propriul s─âu simbolismÔÇť, scrie poetul Alain Jouffroy, prieten ╚Öi exeget al operei artistului. Plec├«nd de la ideea c─â ├«n orice chip exist─â dou─â fe╚Ťe, una ├«ntoars─â c─âtre exterior, cealalt─â c─âtre interior, ├«n sculptura Semn (Signe,1942-1945) ÔÇ×dublulÔÇť, tem─â care traverseaz─â ├«ntreaga oper─â braunerian─â, apare sub forma a dou─â capete suprapuse pentru a aminti c─â ÔÇ×ceea ce jos este la fel cu ceea ce este susÔÇť (Hermes Trismegistul). ├Än tabloul Mitotomie (Mythotomie, 1942), ÔÇ×capul dubluÔÇť av├«nd ├«n mijloc marele ochi vizionar are rolul de a accentua ÔÇ×vederea dubl─âÔÇť a lucrurilor vizibile ╚Öi invizibile. ├Än crea╚Ťia lui Victor Brauner, sinteza dintre scriere (semn) ╚Öi imagine (Bild) apare ca o preocupare permanent─â, criptare sau corespondent al unei arte combinatorii care include ÔÇ×secretulÔÇť pe care suprarealismul ├«l ridic─â la rangul de emblem─â. Considerat ÔÇ×maestru al secretului ╚Öi al enigmeiÔÇť, pictorul este recunoscut ca unul dintre creatorii de seam─â ai mi╚Öc─ârii suprarealiste la expozi╚Ťia interna╚Ťional─â Suprarealismul ├«n 1947. Tabloul autobiografic ultratablou biosensibil (Tableau autobiographique ultratableau biosensible, 1948), un curriculum ├«n care s├«nt reunite imaginea ╚Öi cuv├«ntul scris, este povestea unor ├«nt├«mpl─âri imaginare ╚Öi reale deopotriv─â. ÔÇ×Brauner este un artist ┬źanti-artistic┬╗, un poet ┬źanti-poetic┬╗ ╚Öi un individ ┬źanti-individualist┬╗: un paradox ├«n ac╚ŤiuneÔÇť, scrie Alain Jouffroy ├«n monografia consacrat─â pictorului ├«n anul 1959 (Alain Jouffroy, Brauner, Fall, 1959).

├Äncep├«nd cu anul 1948, an ├«n care se desparte de grupul suprarealist din jurul lui Andr├ę Breton pentru a-╚Öi urma propriul drum, Victor Brauner picteaz─â mai multe cicluri de lucr─âri trat├«nd o tem─â inspirat─â din psihanaliz─â, ÔÇ×realizarea simbolic─âÔÇť. Semn─âtura pictorului este ├«nso╚Ťit─â de semnul infinitului, Victor Ôł×, m─ârturie a nenum─âratelor ├«nt├«lniri ale Eului cu Sinele ├«ntr-o experien╚Ť─â extatic─â dezv─âluit─â ├«ntr-o manier─â burlesc─â, ├«n care umorul ╚Öi autoironia, hilarul ╚Öi grotescul s├«nt al─âturate. Realizeaz─â seria de 37 de tablouri intitulat─â Onomatomanie, urmat─â de cea a Retracta╚Ťilor, prima tratat─â cu umor, cea de-a doua dominat─â de tragicul existen╚Ťei eului ├«n lume. ├Än anii 1950, pictura lui devine ÔÇ×un alfabet de semneÔÇť ├«n care autoportretele imaginare, ÔÇ×portrete de substitu╚ŤieÔÇť, s├«nt ├«n totalitatea lor o od─â adus─â fiin╚Ťei ÔÇ×interioareÔÇť. Brauner personific─â ÔÇ×fiin╚Ťa interioar─âÔÇť sau ÔÇ×secret─âÔÇť, angaj├«nd-o ├«ntr-o varietate de imagini care pot fi multiplicate la infinit. Artistul confer─â imaginii caracterul unui text continuu, iar privirea este condus─â de la o ÔÇ×figur─âÔÇť la alta pentru a dezv─âlui multiplele fa╚Ťete ale fiin╚Ťei. ÔÇ×Unelte spiritualeÔÇť, tablourile oglindesc diferite st─âri emo╚Ťionale. Pict├«nd, artistul se supune unei necesit─â╚Ťi profunde pe care o nume╚Öte ÔÇ×tropism totemicÔÇť. La ├«nceputul anilor 1960, el vorbe╚Öte despre o totemizare a picturii ╚Öi despre apropierea viziunii sale de cea a creatorilor anonimi, prin care caut─â s─â redefineasc─â leg─âturile secrete ce-l leag─â pe om de univers. ├Än ultima lui serie de lucr─âri, Mitologie ╚Öi S─ârb─âtoarea Mamelor (Mythologie et la F├¬te des M├Ęres, 1965), considerat─â un testament plastic al pictorului, tablourile-obiect ├«mbin─â mitologia personal─â cu cea universal─â. Reunind marile teme care traverseaz─â ├«ntreaga oper─â braunerian─â, ansamblul lucr─ârilor expuse la ├«nceputul anului 1966 la Galeria Alexandre Iolas din Paris asociaz─â autobiografia artistului ╚Öi numeroasele sale ├«nt├«lniri cu alchimia, gnoza ╚Öi cabala, psihanaliza ╚Öi filozofia, miturile, vechi ╚Öi noi, al─âturate cotidianului ╚Öi fantasticului. Pictorul se stinge din via╚Ť─â la Paris ├«n ziua de 12 martie 1966, an ├«n care urma s─â reprezinte Fran╚Ťa la Bienala de la Vene╚Ťia. Considerat unul dintre reprezentan╚Ťii de seam─â ai artei secolului XX, Victor Brauner este omagiat ├«n acest an ├«ntr-o ampl─â retrospectiv─â organizat─â de Muzeul de Art─â Modern─â din Paris (24 aprilie ÔÇô 16 august 2020).

Mihaela Petrov este istoric de art─â. A ├«ncheiat studiile doctorale cu teza ÔÇ×Victor Brauner, cuv├«ntul scris ╚Öi opera plastic─â, 1934ÔÇĹ1965. Caiete ╚Öi carnete, Dona╚Ťia Jacqueline Victor Brauner, Centrul Georges Pompidou, ParisÔÇť, UNArte, 2011. C─âr╚Ťi publicate: Victor Brauner, cuv├«ntul scris ╚Öi opera plastic─â, 1934-1965 (2012); Victor Brauner, pictopoet. Desene ╚Öi acuarele (2013); Victor Brauner, vizionar al timpurilor moderne (2014); Victor Brauner, 1903-1966 (2016).

Ilustra╚Ťie: Victor Brauner, Semn, 1942-1945

956 15 Banu1 jpg
Ultima dat─â
Festivalurile sînt alcooluri tari. Intense, contagioase, dar și periculoase.
956 17 foto1 Ciprian Zinca jpg
ÔÇ×Proud LadiesÔÇŁ. O istorie dansat─â a rock-ului feminin
Rock, dans contemporan ╚Öi o tu╚Ö─â feminist─â ÔÇô a╚Öa s-ar putea descrie spectacolul lui Jean-Claude Gallotta.
p 21 jpg jpg
Victor Brauner ÔÇô ÔÇ×Num─ârÔÇŁ sau ÔÇ×Domnul 45ÔÇŁ
În opera brauneriană, simbioza semn-număr-cuvînt devine o constantă în elaborarea imaginilor.
955 16 sus Pdac BAS jpg
Fuga din Paradis
ÔÇ×ParadisÔÇŁ aduce la via╚Ť─â o lume extrem de complex─â, parte a unui continent aflat pe punctul de a trece prin schimb─âri care se fac abia sim╚Ťite, dar care urmeaz─â s─â-l zguduie ╚Öi s─â-l scufunde ├«n m├«lul istoriei secolului trecut.
955 16 jos Pdac Iamandi jpeg
Der Histria-Mann
Arheologul este curatorul prin excelen╚Ť─â al m─ârturiilor de alt─â epoc─â. Iar un elocvent exemplu ├«n acest sens este cartea de amintiri recent ap─ârut─â a lui Petre Alexandrescu.
p 17 jpg
La r─âscruce de vremuri
Frammartino lucreaz─â greu (ÔÇ×Il bucoÔÇŁ este doar al treilea lungmetraj al s─âu ├«n mai bine de cincisprezece ani), dar cu o statornicie a crezului artistic care nu e str─âin─â nici de rezultate str─âlucite, nici de orbiri ╚Öi manierisme.
955 17 Biro1 jpg
Post-metal feminist
Mi╚Öcarea #MeToo a avut interesante efecte colaterale, unul dintre acestea e valul de trupe dark-rock invoc├«nd condi╚Ťia magic-r─âzbun─âtoare a femeii.
33956276618 6e5b1b5348 k jpg
La plecarea lui Andrei ╚śora
Erai ceea ce mi s-a p─ârut a fi primul om cu adev─ârat liber pe care l-am cunoscut.
Volodimir Zelenski coperta1 jpg
Un portret al lui Volodimir Zelenski ÔÇô cea mai actual─â biografie a liderului ucrainean apare ├«n rom├ón─â
Un fragment, în exclusivitate, din prima biografie tradusă în limba română a liderului ucrainean
Valul negru1 jpg
Carte nou─â la Humanitas: ÔÇ×Valul negruÔÇŁ de Kim Ghattas
ÔÇ×Kim Ghattas poveste╚Öte ultimii 40 de ani de istorie ai Orientului Mijlociu folosind suspansul, documentele, observa╚Ťia direct─â, investiga╚Ťia jurnalistic─â.ÔÇŁ
954 16 Cop1 jpg
Rememor─âri fic╚Ťionale
Asist─âm ├«n ace╚Öti ani la resuscitarea, redefinirea unui gen literar controversat, considerat ├«ndeob╚Öte minor. Vorbim despre biografia roman╚Ťat─â.
p 17 2 jpg
Despre filmele c├«╚Ötig─âtoare la Vene╚Ťia ╚Öi Berlin
ÔÇ×EvenimentulÔÇŁ este un film realist, ╚Öi tocmai aceast─â op╚Ťiune a tonalit─â╚Ťii ├«l recomand─â drept un vehicul de n─âdejde pentru o nara╚Ťiune cu concluzie clar─â, dar care nu poate pretinde spre mai mult.
WhatsApp Image 2022 07 14 at 08 31 41 jpeg
Filmul documentar ÔÇ×Regele Mihai: Drumul c─âtre cas─âÔÇŁ va fi prezentat la sec╚Ťiunea ÔÇ×History and CinemaÔÇŁ din cadrul BIFF
Edi╚Ťia a XVIII-a se va desf─â╚Öura ├«n perioada 29 septembrie ÔÇô 9 octombrie 2022, sub ├Änaltul Patronaj al Alte╚Ťei sale Regale Principele Radu.
POSTER MR Op4 jpg
Musica Ricercata Festival Op. 4 ÔÇô ÔÇ×Ramific─âriÔÇŁ
Edi╚Ťia a patra a Musica Ricercata Festival, ÔÇ×Ramific─âriÔÇŁ, are la baz─â un concept dedicat p─âcii, provenit din descoperirea dirijorului Gabriel Bebe╚Öelea la Napoli, opera ÔÇ×La foresta dÔÇÖHermanstadÔÇŁ (ÔÇ×P─âdurea SibiuluiÔÇŁ).
Afis Barbu FormaDeva jpg
ÔÇ×Doctor Coloris CausaÔÇŁ ÔÇô expozi╚Ťie Ion Barbu la Deva
Ion Barbu e prezent cu expozi╚Ťia ÔÇ×Doctor Coloris CausaÔÇŁ, p├«n─â ├«n data de 5 august 2022, la Galeria Na╚Ťional─â de Art─â Forma din Deva.
953 16 SUS jpg
Din Caesarea, cu dragoste
Poet fiind, Dorin Tudoran cunoa╚Öte diferen╚Ťele dintre echivocul pur ╚Öi simplu (periculos, pentru c─â indecis ╚Öi flotant) ╚Öi acela care pune nuan╚Ťele la locul lor.
953 16 JOS jpg
Feminităţi ilicite
╚śaptesprezece scriitoare de v├«rste diferite (n─âscute ├«ntre 1933 ┼či 1979) au fost invitate s─â scrie despre experien┼úa lor, ca femei, ├«n comunism.
p 17 2 jpg
Despre dragoste ╚Öi al╚Ťi demoni
Alice Diop urm─âre╚Öte ├«n film patru b─ârba╚Ťi pe care ├«i ├«ntreab─â despre dragoste.
953 17 Biro1 jpg
In Djent We Trust
Albumele Meshuggah se folosesc de ritmuri sfredelitoare ╚Öi o voce metal l─âtrat─â pentru o pozi╚Ťionare comercial─â c├«t de c├«t coerent─â m─âcar pentru comunitatea metal, un ambalaj ce permite prezentarea live ╚Öi pentru cei mai pu╚Ťin interesa╚Ťi de identitatea chitaristico-matematic─â a lui Thordendal.
Calatorie pe urmele conflictelor de langa noi jpg
Carte nou─â la Humanitas: ÔÇ×C─âl─âtorie pe urmele conflictelor de l├«ng─â noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, ArmeniaÔÇŁ de Sabina Fati
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×C─âl─âtorie pe urmele conflictelor de l├«ng─â noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, ArmeniaÔÇŁ de Sabina Fati, carte ap─ârut─â de cur├«nd la Editura Humanitas, ├«n Colec╚Ťia Memorii/Jurnale. Volum cu fotografiile autoarei.
Cover 1624 x 924 jpg
Filme ucrainene pentru publicul tînăr, la Cinema Muzeul Țăranului
├Än fiecare joi din luna iulie, de la ora 18:30, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Open Museums Open HeartsÔÇŁ, publicul t├«n─âr este a╚Öteptat s─â descopere dou─â filme ├«n limba ucrainean─â (cu traducere ├«n limba rom├ón─â) la Cinema Muzeul ╚Ü─âranului. Intrarea este gratuit─â.
952 15 1 jpeg
T─âcerea capodoperei ╚Öi fo╚Önetul vie╚Ťii
Teribila absen╚Ť─â a emo╚Ťiei, am ├«n╚Ťeles, ├«╚Öi avea sursa ├«n faptul c─â aceste monumente exemplare le port ├«n mine, c─â ele s-au cristalizat ca diamante intangibile.
952 16 Pdac jpg
Cartea-jungl─â
Mozaicul referen╚Ťial al c─âr╚Ťii lui Alexandru N. Stermin poate p─ârea deconcertant, dac─â n-ar fi subsumat unei idei centrale: aceea c─â s├«ntem efectiv ÔÇ×c─âzu╚Ťi din jungl─âÔÇŁ ╚Öi c─â dinamica biologic─â ╚Öi social─â a junglei poate da seama de ceea ce am fost ╚Öi de ceea ce am devenit, ├«n prezent.
952 17 foto Oana Monica Nae jpg
C├«nt─â, zei╚Ť─â, m├«nia ce-aprinse pe Venus Actri╚Ťa
ÔÇ×FurÔÇŁ este un spectacol despre rela╚Ťia de putere dintre b─ârba╚Ťi ╚Öi femei ├«n mediul artistic ╚Öi are la baz─â un roman, ÔÇ×Venus im PelzÔÇŁ (1870), al scriitorului austriac Leopold Ritter von Sacher-Masoch,

Adevarul.ro

image
Vacan┼úe de co┼čmar pentru zeci de mii de turi┼čti bloca┼úi ├«ntr-o sta┼úiune. O familie sus┼úine c─â trebuie s─â dea 26.000 de dolari pentru o s─âpt─âm├ón─â de cazare
Vacan┼úele ├«n ora┼čul turistic Sanya de pe insula tropical─â Hainan┬ádin China au devenit un co┼čmar ├«n acest weekend pentru zeci de mii de turi┼čti care au r─âmas bloca┼úi acolo brusc, dup─â ce autorit─â┼úile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV B─ârbatul cu probleme psihice care ┼či-a m─âcel─ârit familia, ├«n Arge┼č, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
B─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei ┼či avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de c─âtre o comisie de specialitate de acum 18 ani, legisla┼úia fiind una extrem de permisiv─â.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Arge┼č sufer─â de schizofrenie. Psihiatrul s─âu: ÔÇ×Avea rela┼úii strict cu familiaÔÇť
Viorel L., b─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care ┼či-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie ┼či urma un tratament medical. B─ârbatul nu avea un loc de munc─â ┼či st─âtea ├«n majoritatea timpului ├«n curtea casei, fiind o persoan─â izolat─â.

HIstoria.ro

image
Pacea de la Bucure╚Öti (10 august 1913): ÔÇ×Ne-am jucat de-a Congresul de la VienaÔÇŁ
O surs─â interesant─â despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezint─â ├«nsemn─ârile celor dou─â personalit─â╚Ťi ale Partidului Conservator ÔÇô Titu Maiorescu ╚Öi Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.