Şase bienale

Publicat în Dilema Veche nr. 500 din 12-18 septembrie 2013
Diplomaţia pentru toţi jpeg

Pe la începutul secolului XX, cînd a fost inventată această „instituţie“, bienala îşi propunea să fie un soi de expoziţie universală, un loc în care să se arate cele mai reprezentative tendinţe în artă. Pe vremea aceea nu existau încă centre de artă contemporană, galerii de public etc., iar muzeele se ocupau de conservarea trecutului, nu de promovarea creaţiei. Bienalele au dat un ritm (re)vizitării artelor contemporane şi au generat personajul-cheie care le guvernează, curatorul sau selecţionerul.  

În ultimele două decenii, numărul bienalelor de artă a crescut vertiginos. Sînt tot mai multe asemenea evenimente – şi sînt tot mai multe care vor să conteze. Aproape fiecare oraş şi-a dorit una. Un astfel de eveniment, susţinut periodic, oferă un profil cultural, stîrneşte curiozitatea mediatică, ba chiar aduce şi profit, uneori. Proliferarea bienalelor (uneori sînt trienale) a generat competiţia pentru artişti, curatori şi public. În prezent există în jur de 150 de bienale de artă, multe în Asia. Bine că nu-s toate simultane!

Explozia bienalelor de artă corespunde unei faze accelerate a postmodernismului: căderea Zidului Berlinului şi descoperirea, de către occidentali, a restului lumii, a teritoriilor încă neintegrate în artele occidentale – scrie Thierry Raspail, directorul bienalei de la Lyon, citat de Le Monde. Aceste ţări emergente n-au fost încă invitate să participe la modernitatea noastră. „Artiştii din aceste zone se hrănesc din referinţele despre arta occidentală, conservînd însă tradiţiile locale.“

Ziarul Le Monde întîmpină Bienala de la Lyon cu un articol în care analizează rosturile bienalelor şi uniformizarea (uneori mediocritatea) acestor evenimente. Numai în septembrie se deschid şase bienale dintre cele mari: Lyon, Istanbul, Moscova, Salonic, Porto Alegre, Texas. 

E concurenţă pentru a atrage artiştii cei mai cotaţi, dar şi pentru a angaja cei mai reputaţi curatori. Directorii artistici sînt „vînaţi“ şi angajaţi pe sume... fotbalistice – şi, aproape de fiecare dată, repetă formulele pe care deja le-au testat la o altă bienală, din alt colţ al lumii. Încă o sursă a uniformizării...  

Anul trecut, oraşul Hanovra a intrat în competiţie cu Berlin şi Kassel. Expoziţia de artă Made in Germany Zwei de la Hanovra a atacat celelalte două evenimente majore dedicate artelor vizuale: Berlin Biennale şi Documenta 13. Cu ce efect? De ani buni, Germania este, alături de Marea Britanie, una dintre principalele scene care promovează artele contemporane. Documenta, apoi Berlin Biennale au reuşit să anticipeze cele mai interesante tendinţe din Germania şi din lume, concentrîndu-se pe ideile inovatoare, pe autorii emergenţi, pe curente de nişă, pe noile tehnologii. La Kassel, mai mult decît la orice altă bienală europeană, se „canonizează“ artiştii. Clasic-contemporanul s-a distilat în laboratoarele de la Kassel şi de la Berlin. Mai era nevoie de (încă) un eveniment periodic major pentru artele vizuale? Modelul curatorial de la Hanovra nu a reuşit să se definească prin diferenţă. Ceea ce şi-a propus iniţial curatorul René Zechlin – adică un eveniment mic, dar cu pretenţii mari şi cu artişti aleşi pe sprînceană – nu prea a ieşit. Nevoia de a ieşi în faţă, de a se evidenţia, l-a făcut să invite la Hanovra o mulţime de artişti deja expuşi peste tot – deci cu cotă şi succes de public verificat.

Întrebarea care rămîne fără răspuns e dacă nu cumva această competiţie între marii organizatori ai bienalelor lasă neacoperite tocmai zonele cele mai vii şi mai interesante ale artelor vizuale. La începuturile lor, bienalele erau o zonă rezervată aproape exclusiv artiştilor confirmaţi. Încetul cu încetul, au început să se deschidă şi spre artişti mai tineri sau mai altfel, oferindu-le un bilet de intrare în mainstream. Astăzi, bienalele sînt atît de numeroase că au aplatizat deja această departajare. Imperativul comercial, obsesia pentru excentricitate şi exotic, complexul nişei au dus la aplatizarea gusturilor.  

Afis 9 dec Sala Radio jpg
CHRISTIAN BADEA DIRIJEAZĂ SIMFONIA „DIN LUMEA NOUĂ” LA SALA RADIO
Vineri, 9 decembrie 2022 (de la 19.00), veți asculta lucrarea compozitorului ceh în interpretareaORCHESTREI NAŢIONALE RADIO.
973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.

Adevarul.ro

image
Scandalul Dorian Popa versus restaurantul care l-a refuzat pe Cheluțu. „Ne criticați fără să ne cunoașteți” | adevarul.ro
Personalul restaurantului din Turda despre care vloggerul Dorian Popa a spus că nu l-a primit în incintă pe Cheluțu, câinele său, le-a dat replica artistului și fanilor săi.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.