ÔÇ×Muzeul viitorului ├«ncurajeaz─â schimbarea de paradigm─âÔÇť ÔÇô interviu cu Gerfried STOCKER

Publicat în Dilema Veche nr. 789 din 4-10 aprilie 2019
ÔÇ×Muzeul viitorului ├«ncurajeaz─â schimbarea de paradigm─âÔÇť ÔÇô interviu cu Gerfried STOCKER jpeg

Ars Electronica e o institu╚Ťie cultural─â a ora╚Öului Linz care de 40 de ani urm─âre╚Öte contribu╚Ťia noilor tehnologii ├«n art─â ╚Öi societate. Aceast─â misiune e declinat─â ├«n mai multe direc╚Ťii: arhivare, promovare, cercetare ├«n domeniul artei ╚Öi tehnologiei. Iar muzeul ├«╚Öi propune s─â stabileasc─â pun╚Ťi ├«ntre art─â, tehnologie ╚Öi societate. Gerfried Stocker este directorul artistic al acestei institu╚Ťii unice ├«n lume. 

Ce înseamnă Ars Electronica?

Avem, din anii ÔÇÖ70, un mare festival dedicat artelor multimedia, organiz─âm, tot de vreo 40 de ani, o competi╚Ťie de art─â digital─â, avem un centru de formare ╚Öi de cercetare menit s─â-i aduc─â ├«mpreun─â pe arti╚Öti, pe designeri, pe ingineri, pe dezvoltatori de programe ca s─â realizeze proiecte artistice, dar ╚Öi s─â propun─â prototipuri sau diverse cercet─âri pentru domeniul industrial. ╚śi mai exist─â ╚Öi muzeul viitorului pe care ├«l g─âzduim.

Un ÔÇ×muzeu al viitoruluiÔÇť ÔÇô aceast─â denumire sun─â oarecum paradoxal, c─âci muzeele se refer─â la trecut ╚Öi, uneori, la prezent. Care e sensul acestui muzeu al viitorului?

Ne-a fost clar ├«nc─â de la ├«nceput c─â ne juc─âm cu o denumire provocatoare. Pentru noi, ideea e s─â vedem care ar fi misiunea institu╚Ťiilor muzeale ├«n acest viitor cu tehnologii digitale, cu Internet etc. Am lansat acest program ├«n 1996 ╚Öi, pe vremea aceea, chestiunea legat─â de viitorul muzeelor era arz─âtoare. Mul╚Ťi speciali╚Öti din domeniul muzeologiei aveau nevoie de aceast─â reflec╚Ťie despre natura profesiei lor, despre impactul noilor tehnologii asupra muzeelor ╚Öi asupra publicului. A╚Öa c─â Ars Electronica a devenit nu doar un ÔÇ×muzeu al viitoruluiÔÇť, ci mai ales o ╚Öcoal─â a viitorului. Asta pentru c─â mediile digitale, noile medii ofer─â posibilit─â╚Ťi nelimitate ├«n ceea ce prive╚Öte expunerea, arhivarea etc. Vede╚Ťi dumneavoastr─â, ├«n mentalul colectiv, muzeul e o institu╚Ťie pr─âfuit─â, ├«nvechit─â, ├«nchistat─â. Noile tehnologii ne pot ajuta s─â reinvent─âm institu╚Ťia muzeului ╚Öi s─â schimb─âm percep╚Ťia public─â. Totul depinde de cum folosim aceste tehnologii. Muzeul viitorului ├«ncurajeaz─â schimbarea de paradigm─â.

Cum arată, azi, viitorul muzeului? Azi, cînd noile medii înseamnă deja prezentul, nu viitorul.

Evident, s-au schimbat multe de la momentul lans─ârii acestui program. Noile tehnologii s├«nt acum actualitate. ╚śi s├«nt r─âsp├«ndite la scar─â global─â. Dar asta nu ├«nseamn─â c─â reflec╚Ťia ╚Öi-a pierdut actualitatea. Cred c─â acum avem nevoie de muzee care s─â ╚Ötie s─â ne asculte. De regul─â, muzeul e un loc care ne spune o poveste: muzeul ├«nseamn─â autoritate. V─â ar─ât─âm, v─â spunem o poveste. Ast─âzi trebuie s─â ├«nl─âtur─âm ierarhiile ╚Öi s─â-i facem pe oameni s─â participe ╚Öi ei la aceast─â poveste. ├Än acest sens, noile tehnologii chiar s├«nt de ajutor. De pild─â, muzeul nostru are posibilit─â╚Ťi de proiectare nu doar pe pere╚Ťi, ci ╚Öi pe podea. Dar nu proiect─âm filme sau simple prezent─âri, ci mereu e o persoan─â avizat─â care ├«i ├«ndrum─â pe vizitatori implic├«ndu-i ├«n discu╚Ťii. E un muzeu care ├«ncearc─â s─â pun─â ├«n dialog temele ╚Öi con╚Ťinuturile noastre cu interesele ╚Öi preocup─ârile publicului.

├Än ce m─âsuri pot fi exportate aceste idei? Poate fi ÔÇ×exportatÔÇť muzeul viitorului ╚Öi ├«n institu╚Ťii vechi, clasicizate, din mainstream?

├Äntre timp am ├«nfiin╚Ťat un departament care chiar a╚Öa se nume╚Öte: Ars Electronica Export. Pentru c─â exist─â ├«ntr-adev─âr un interes public important pentru expozi╚Ťiile noastre. Acest interes a ap─ârut tocmai pentru c─â ne ocup─âm de teme at├«t de actuale. ├Än ultimii ani a devenit evident c─â digitalizarea schimb─â jocul ├«n toate domeniile, inclusiv ├«n via╚Ťa cotidian─â. Nu mai e doar un slogan, ci o realitate cultural─â ╚Öi social─â. ├Äns─â nu doar expozi╚Ťiile de art─â, ci ╚Öi metodele noastre participative s├«nt foarte c─âutate. ├Än ultimii ani ne-am specializat ├«n a nu face aceste expozi╚Ťii doar ├«ntre zidurile unui muzeu, ci ╚Öi ├«n spa╚Ťii comerciale sau industriale. Asta nu pentru a ÔÇ×├«nfrumuse╚ŤaÔÇť produsele de la mall sau pentru a gira comer╚Ťul. Ci pentru a putea viza un public care poate altfel nu ar merge la muzeu. Cred c─â acest tip de deschidere, posibil─â doar prin noile tehnologii, prelunge╚Öte influen╚Ťa muzeului, ne ajut─â s─â ie╚Öim ├«n lume.

Există și un Prix Ars Electronica, cu un palmares foarte divers. Cum sînt atribuite aceste premii?

Premiul exist─â din 1987. Printre premian╚Ťi au fost Peter Gabriel, John LasseterÔÇŽ Dac─â ne uit─âm, retrospectiv, pe lista laurea╚Ťilor, avem ├«n fa╚Ťa ochilor o mic─â istorie a artei digitale. ├Äntre timp s au diversificat ╚Öi categoriile la acest premiu. Concursul e interna╚Ťional ╚Öi primim circa 3000 de ├«nscrieri ├«n fiecare an. Un juriu format din cinci exper╚Ťi interna╚Ťionali se ├«ntrune╚Öte o dat─â pe an, vreme de c├«teva zile, pentru a stabili premian╚Ťii. Ne intereseaz─â, bine├«n╚Ťeles, valoarea artistic─â a proiectelor, dar ├«ncerc─âm s─â descoperim direc╚Ťii interesante ╚Öi arti╚Öti care s─â deschid─â noi perspective.

Cum pot fi promovate creativitatea ╚Öi industriile creative ├«n state mai s─ârace, care nu au un buget public generos pentru cercetare, educa╚Ťie, cultur─â?

Important─â e colaborarea ├«ntre arti╚Öti cu oameni din domeniul tehnologiei, dar ╚Öi cu mediul universitar. Noi ├«ncerc─âm s─â g─âsim c─âi de cooperare ├«ntre art─â ╚Öi cercetare. Vrem s─â stimul─âm curiozitatea, s─â invent─âm lucruri noi. Nu ne mul╚Ťumim cu ce avem, trebuie s─â c─âut─âm mereu alte r─âspunsuri.

Parlamentul European tocmai a aprobat a╚Öa-numita ÔÇ×directiv─â copyrightÔÇť. Ce p─ârere ave╚Ťi despre aceast─â directiv─â care a st├«rnit deja numeroase controverse?

E o ini╚Ťiativ─â problematic─â. Pe de o parte, creatorii, de╚Ťin─âtorii drepturilor de autor chiar aveau nevoie de o legisla╚Ťie adaptat─â contextului de acum, care s─â le protejeze mai bine drepturile. Arta ╚Öi cultura au nevoie de aceast─â protec╚Ťie. Din p─âcate, aceste a╚Ötept─âri legitime au fost sus╚Ťinute ╚Öi promovate prin lobby de marile case de produc╚Ťie editorial─â astfel ├«nc├«t, ├«n forma final─â adoptat─â, directiva ├«╚Öi dep─â╚Öe╚Öte cu mult inten╚Ťia ini╚Ťial─â. Acum trebuie s─â urm─ârim cum anume va fi implementat─â. Reglementarea ├«n sine nu reprezint─â o mare amenin╚Ťare, c─âci formul─ârile s├«nt suficient de vagi ├«nc├«t s─â lase loc de manevr─â ╚Öi, ├«n plus, exist─â ╚Öi except─âri clar definite. Problema e cum se va stabili cadrul na╚Ťional. Riscul e ca ├«n acest proces s─â se piard─â din vedere tocmai interesele cet─â╚Ťenilor ├«n favoarea marilor produc─âtori de con╚Ťinut, ca ├«n aceast─â b─ât─âlie ├«ntre gigan╚Ťii Internet precum Google ╚Öi YouTube, pe de o parte, ╚Öi loby-ul din industria editorial─â, pe de alt─â parte, s─â fie uitate tocmai interesele celor care creeaz─â. E, de acum ├«nainte, misiunea societ─â╚Ťii civile din Europa s─â cear─â ├«ndreptarea unor reglement─âri altminteri necesare. C─âci, a╚Öa cum am spus, aceast─â furie a revolu╚Ťiei Internet, de tip Wild West, nu poate continua. Libertatea total─â inhib─â p├«n─â la urm─â crea╚Ťia. Dac─â vrem ca Internetul s─â contribuie ├«ntr-adev─âr la progresul social, avem nevoie de reguli ale jocului. Dar aceste reguli trebuie s─â fie interpretate ╚Öi adaptate ├«n permanen╚Ť─â, astfel ├«nc├«t s─â corecteze inechit─â╚Ťile, nu pentru a favoriza doar anumi╚Ťi juc─âtori.

Ce se schimb─â, de fapt, odat─â cu transpunerea acestei directive, ├«n rela╚Ťia dintre creator ╚Öi publicul s─âu?

Pentru arti╚Ötii conven╚Ťionali, pentru arti╚Ötii care expun ├«n galerii sau pentru muzicienii care v├«nd discuri ╚Öi c├«nt─â la concerte ori pentru scriitorii care public─â la edituri, nu se schimb─â mai nimic. Drepturile lor s├«nt oricum protejate ÔÇô odat─â cu transpunerea directivei, vor fi mai bine proteja╚Ťi ╚Öi pe Internet ╚Öi ar putea capitaliza aceste drepturi. Asta, desigur, dac─â se g─âsesc metode prin care banii s─â ajung─â direct la ei, eventual prin diverse structuri descentralizate ÔÇô Internetul ofer─â ╚Öi aceast─â posibilitate ÔÇô f─âr─â ca marile companii editoriale s─â r─âpeasc─â prea mult din venituri. ├Äns─â directiva risc─â s─â loveasc─â ├«n alt─â parte: ├«n cei care creeaz─â recicl├«nd, recontextualiz├«nd opere sau fragmente de art─â create de al╚Ťii. S─â nu uit─âm c─â Google face bani nu doar din con╚Ťinut publicat de marile case de produc╚Ťie, ci ╚Öi din ceea ce posteaz─â oamenii simpli, creatorii poate anonimi care nu ob╚Ťin niciodat─â nici o p─ârticic─â din veniturile astea colosale.

Ast─âzi, oricine are o camer─â foto, o camer─â de filmat, un reportofon. Democratizarea tehnologiei ofer─â o ÔÇ×p├«nz─âÔÇť pe care ╚Öi-o permite aproape oricine. Iar Internet ├«nseamn─â acces la un public planetar. Cum ar veni, oricine e artistÔÇŽ Cum mai putem face distinc╚Ťia ├«ntre arta adev─ârat─â ╚Öi mediocritate?

Ce mai ├«nseamn─â art─â valoroas─â? Ce ├«nseamn─â valoarea artei? Aceast─â revolu╚Ťie informa╚Ťional─â ne-a zdruncinat toate valorile. ÔÇ×Marea art─âÔÇť e mare pentru c─â se vinde pe bani foarte mul╚Ťi la licita╚Ťii? Un tablou e valoros pentru c─â e unicat? Const─â valoarea unei opere ├«n faptul c─â un specialist, o autoritate i-o depisteaz─â? Internetul a generat alt fel de a percepe arta. Vor exista ├«n continuare institu╚Ťiile oficiale, formale sau informale, care vor avea grij─â s─â sus╚Ťin─â ╚Öi s─â promoveze valoarea adev─ârat─â. Se construiesc ├«n continuare teatre, muzee, s─âli de concerteÔÇŽ Afluxul de crea╚Ťie a generat ╚Öi nevoia de a consolida aceste institu╚Ťii. Ele nu s├«nt dep─â╚Öite tocmai pentru c─â sim╚Ťim nevoia s─â ne orient─âm ├«n aceast─â abunden╚Ť─â de crea╚Ťii artistice de tot felul ÔÇô ╚Öi fix asta e treaba muzeelor. ├Äns─â nicic├«nd elementul uman al artei n-a avut at├«ta c─âutare ca acum. Digitalizarea, tehnologizarea aduc echilibrul. Art─â nu ├«nseamn─â doar cultur─â ├«nalt─â, ci ╚Öi cultur─â popular─â. Metodele s├«nt diferite. Nevoia e ├«ns─â aceea╚Öi.

a consemnat Matei MARTIN

Foto: Robert Bauernhansl

p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimu╚Ťe, muzic─â ╚Öi baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana ├«nt├«i, cu un narator de v├«rsta a treia, ce graviteaz─â ├«n jurul unor teme precum nostalgia tinere╚Ťii, muzica, erotismul, totul ├«nv─âluit ├«ntr-o folie de ÔÇ×unheimlichÔÇŁ care a devenit marca autorului nipon.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social. El a f─âcut o compara┼úie ÔÇ×cosmetizat─âÔÇŁ a costului vie┼úii ├«n paradisul din Bali, cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile acestul ÔÇ×clickbaitÔÇŁ elaborat au fost surprinz─âtoare: oamenii au ├«nghi┼úit ÔÇ×g─âlu┼čcaÔÇŁ ┼či au generat un trafic nebun post─ârii.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, ┼či a spus c─â mirosul ┼či m├óncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.