„Fotografia, pretext pentru dialog“ – interviu cu Ileana BÎRSAN și Ionuț TRANDAFIRESCU
A patra ediție a Festivalului de fotografie Bucharest Photofest se desfășoară între 1 și 12 octombrie, în mai multe locuri din București (Cărturești Carusel, Modul Cărturești, Muzeul Țăranului Român, POINT, Galeria de stări și obiecte, Stucatura, Victoria Hub, 80east, Club Control, Club Expirat). I-am întrebat pe Ionuț Trandafirescu, fondatorul „Bucharest Photofest“, și pe Ileana Bîrsan, directorul artistic al festivalului, cu ce expoziții și evenimente vine această ediție.
Ce se va întîmpla la a patra ediție „Bucharest Photofest“ de anul acesta?
Ileana BÎRSAN: „Bucharest Photofest“ le propune bucureștenilor un concept bine articulat încă de la prima ediție; fotografia este pretext pentru dialog și discutarea unor subiecte relevante pentru actualitatea socio-politică și cultural-umană. Totodată, fotografia devine și un instrument de educație vizuală, tocmai pentru că festivalul și-a propus misiunea de a intermedia accesul publicului larg la unele dintre cele mai importante, actuale și relevante repere din fotografia autohtonă și internațională.
Tema centrală a celei de-a patra ediții este Conservarea/Preserving, în sensul larg al cuvîntului, acesta incluzînd Natura, Cultura, Umanitatea. Sînt trei expoziții colective, fiecare grupată în jurul temei centrale a acestei ediții și cu specificitatea temei secundare (Preserving. Nature/Preserving. Culture/Preserving. Humanity), care reunesc o serie de peste douăzeci de artiști recunoscuți internațional, români și străini.
Astfel, expozițiile vor face pași mici sau uriași dintr-un anotimp în altul, de pe un continent pe altul, într-o încercare de a face aproape palpabilă necesitatea protejării naturii, cuprinzînd cu privirea și cu interesul și un sat românesc foarte familiar, dar și comunități indigene aflate pe partea cealaltă a Pămîntului, în care societăți mai puțin cunoscute ni se descoperă cu apropierile și distanțele culturale sau în spații care au nevoie de un martor care să le consemneze dispariția.
De la natură la cultură via intențiile, realizările, eșecurile și speranțele omului, cele trei dimensiuni compun astfel un program mai amplu de educație prin cunoaștere, de responsabilizare prin punerea în context și de semnalare civic-culturală a problemelor.
Pe de altă parte, ne folosim de pretextul împlinirii a 30 de ani de la Revoluția din decembrie 1989 pentru a propune o expoziție și o proiecție de film care să funcționeze ca ocazie de reflecție la un moment de răscruce în istoria recentă a României. Fotografii Andrei Bîrsan, Andrei Pandele și Viorel Simionescu au documentat în vremea Republicii Socialiste România viața de zi cu zi și fiecare dintre cei trei va expune 15 lucrări despre cotidianul în anii comunismului.
În lumea aceasta digitală, fotografia „documentară“ e ea recontextualizată? Își recapătă puterea?
Ionuț TRANDAFIRESCU: Fotografia, ca stil și ca abordare, este extrem de complexă și e foarte important de amintit tocmai că aceste stiluri diferă foarte mult între ele, căci documentarea prin fotografie nu se rezumă doar la imortalizarea unor momente, în sensul larg al expresiei. Cu atît mai mult cu cît în ziua de astăzi, în lumea digitală, este nevoie și de o anumită educație sau de o anumită, să-i spunem, responsabilitate. Fotografia documentară se referă de obicei la o formă populară de fotografie folosită pentru a face cronica unor evenimente sau medii relevante pentru istorie, precum și pentru viața cotidiană. Chiar dacă valoarea artistică vizuală este un avantaj, totuși, în cazul fotografiei documentare primează mesajul. De obicei, fotografia documentară presupune o serie de imagini și nu un singur cadru.
Care sînt evenimentele de neratat?
I.T.: Dincolo de întîlnirea bucurește-nilor cu fotografia, invitația noastră e de a-i cunoaște inclusiv pe autorii acestor lucrări. Anul acesta, invitați speciali, speaker-i și artiști, nume cu rezonanță internațională, vor ajunge la București sau vor expune în cadrul ediției în curs: Michael Carroll (SUA), Miguel Angel Sanchez (Spania), Sebastian Suki Belaustegui (Argentina), Emanuil Treyman (Bulgaria), Jeanette Hägglund (Suedia), Nicholas JR White (Marea Britanie) și Iago Corazza (Italia).
Sînt ocazii rare pentru specialiști, dar mai ales pentru amatorii și consumatorii de fotografie să-i întîlnească pe acești fotografi cu care să aprofundeze dialogul inițiat odată cu privirea fotografiilor.
E o toamnă plină, cu multe festivaluri. Ce aduce „Bucharest Photofest“ în peisajul Bucureștiului?
I.B.: „Bucharest Photofest“ nu se oprește doar la expunerea fotografiilor, ci articulează un program cu foarte multe evenimente care gravitează în jurul temelor amintite mai sus, e vorba despre un program cu peste 30 de evenimente – expoziții, proiecții de film, ateliere, masterclass și prezentări de portofoliu.
Nu în ultimul rînd, festivalul nostru are o atenție particulară asupra orașului București, pe de-o parte prin alegerea mai multor locuri sau spații din Capitală, relevante pentru piața culturală, de la galerii de artă pînă la locuri neconvenționale, cît și prin implicarea mai multor instituții și entități ale căror priorități sînt accesul imediat al unui public numeros și eterogen la produsele vizuale relevante.
a consemnat Ana Maria SANDU
