Expoziţia "World Press Photo 2013" la Bucureşti
„Întotdeauna am spus că o imagine ar trebui să captiveze capul, inima şi stomacul“ – a spus Santiago Lyon, vicepreşedinte şi director de fotografie al Associated Press şi preşedintele juriului din 2013 al „World Press Photo“ – considerată una dintre cele mai importante competiţii de fotografie de presă din lume.
Fundaţia „World Press Photo“ a fost fondată în 1955, în Olanda, cu scopul de a „inspira înţelegerea lumii prin intermediul fotojurnalismului de calitate“. La prima ediţie a concursului, care a debutat în acelaşi an, 42 de fotografi din 11 ţări au înscris 301 imagini. Spre comparaţie, anul acesta, 5666 de fotografi din 124 de ţări au înscris 103.481 de fotografii. Dintre aceştia, cei 19 membri ai juriului au ales 54 de fotografi drept cîştigători, în cele 9 categorii tematice: Spot News (Actualitate), General News (Ştiri generaliste), Sports Action (Sporturi), Sports Feature (Reportaj sportiv), Contemporary Issues (Subiecte contemporane), Daily Life (Viaţă cotidiană), Observed Portraits (Portrete), Staged Portraits (Portrete regizate) şi Nature (Natură).
În urma selectării fotografiilor premiate, are loc expoziţia anuală „World Press Photo“, care ajunge în peste 45 de ţări, fiind vizitată de aproximativ 3,5 milioane de oameni, la fiecare ediţie. Începînd cu anul trecut, după 17 ani de absenţă în ţara noastră, expoziţia a fost readusă la Bucureşti de către Fundaţia EIDOS, organizaţie înfiinţată în urmă cu cinci ani, de către fotojurnalistul Cristian Movilă.
Erik de Kruijf – unul dintre managerii de proiect ai expoziţiilor „World Press Photo“ – este implicat de aproape şapte ani în organizarea lor, călătorind în toată lumea pentru a le împărtăşi oamenilor fotografiile cîştigătoare. La începutul lunii mai, el s-a aflat la Bucureşti pentru a vernisa cea de-a doua expoziţie „World Press Photo“ din 2013, după deschiderea oficială din Amsterdam. „Aceste fotografii au potenţialul de a declanşa ceva în noi, de a ne face conştienţi de anumite realităţi. Alegerile sînt făcute de un juriu format din personalităţi internaţionale din domeniu, iar expoziţia reprezintă un mijloc de a aduce în atenţia oamenilor fotografia de presă“ – a spus el.
În vremuri în care sîntem invadaţi de informaţie, în toate formele sale (audio, video, foto, text), transformîndu-ne, la rîndul nostru, în creatori de informaţie, a păstra şi a consolida credibilitatea şi valoarea jurnaliştilor profesionişti – indiferent de instrumentele de comunicare pe care le folosesc – este esenţial. Aşa cum din ce în ce mai mulţi oameni au impresia că ştiu să scrie, există şi multe persoane care consideră că este suficient să deţii un aparat foto pentru a te numi fotograf sau fotoreporter. Aceştia devin, deseori, competitori neloiali ai profesioniştilor din fotografia documentară şi de presă.
Întrebîndu-l despre numărul în creştere al fotografilor amatori, Erik mi-a răspuns zîmbind: „Pentru mine, marea diferenţă între aceştia şi profesionişti constă în faptul că cei din urmă au, în principiu, nişte limite morale, o anumită etică, un cod de onoare pe care îl urmează. Lor le pasă de oamenii pe care îi fotografiază şi îşi asumă responsabilitatea fotografiilor făcute. În plus, existenţa fotografiei de amator îi va obliga pe profesionişti să fie mai pregătiţi, mai atenţi, mai demni de încredere şi îi va determina să găsească noi modalităţi de exprimare.“
Folosirea unui aparat de fotografiat pentru a prinde realitatea într-o imagine presupune – pe lîngă abilităţile tehnice şi umane ale fotografului potrivit, aflat la momentul potrivit – o combinaţie echilibrată între deciziile legate de felul în care încadrezi, unghiul ales, setări etc., stabilirea corectă şi veridică a contextului, fracţiunea de secundă în care apeşi butonul şi modificările ulterioare aduse imaginii. „În general, fotojurnaliştilor nu prea le place postprocesarea. Mai mult, juriul «World Press Photo» este, încă, destul de conservator. Acum ne aflăm într-o perioadă de tranziţie, dar ce se va întîmpla în 20 de ani, cînd va exista o generaţie cu totul nouă, care nu a lucrat niciodată pe aparate foto analogice?... Cred că, la momentul respectiv, etica acestei meserii se va schimba. E foarte posibil ca lucruri pe care acum le considerăm inacceptabile, atunci să devină obişnuite“ – a continuat Erik.
Pînă vom ajunge, însă, în acel timp viitor, care acum ni se arată neclar, iniţiative precum „World Press Photo“ sînt extrem de necesare pentru susţinerea creativităţii, a muncii şi a seriozităţii fotojurnaliştilor din toate colţurile lumii.
Expoziţia „World Press Photo“ din Bucureşti va fi deschisă pînă pe 26 mai, în Piaţa Universităţii, între orele 11 şi 21.
Mai multe detalii pe www.worldpressphoto.org
© Foto: Victor Gheorghiţă
