Dincolo şi dincoace de adevăr

Publicat în Dilema Veche nr. 706 din 31 august – 6 septembrie 2017
Dincolo şi dincoace de adevăr jpeg

● [S.ocietate cu R.ăspundere L.i­mi­tată], Fabrica de Pensule, Cluj, concept & regie: Florin Caracala, dramaturgie: Alexa Băcanu / Alexandra Chițu / Ana Cucu Popescu / Petro Ionescu, cu: Alexandra Caras / Cătălin Filip / Alina Mișoc / George Sfetcu / Andreea Spătaru / Doru Taloș, muzică originală: bodoki-halmen zsolt, asistent muzical: /ka., video: Andrei Cozlac / Marian-Mina Mihai, desen: Lucia Mărneanu, responsabil producție: Simina Corlat, lumini, sunet: Attila Almási, Producător: Asociația Colectiv A. Spectacolul face parte din programul de producții Fondul Colectiv de Creație derulat de Colectiv A şi este co-finanțat de AFCN. 

Revenită în atenţia publică în ultimii ani, piesa Vizita bătrînei doamne de Friedrich Dürrenmatt a fost prezentată în viziuni regizorale care, mai mult sau mai puţin, s-au axat pe latura socială: sărăcie, moralitate, conştiinţă publică, dreptate etc. O nouă producţie, care porneşte de la textul lui Dürrenmatt fără a se limita la el, [S.ocietate cu R.ăspundere L.imitată], a fost realizată la Fabrica de Pensule din Cluj de Florin Caracala. Procesul de lucru a implicat patru dramaturgi care au scris scenarii fragmentare (nonnarative) după piesa originală, pe care le-au dezvoltat în două direcţii: perspectiva socială şi explorarea adevărului. Un rol esenţial în acest demers performativ îl are publicul care votează în diferite momente, alegînd direcţia iniţială, dar şi modul în care spectacolul continuă în punctele-cheie, căci structura arborescentă a show-ului permite combinarea textelor în mai multe variante de spectacol.

Această formulă de pseudo-teatru-sport are mai multe funcţii. Pe de o parte, sunt radiografiate teme cu vaste implicaţii pe mai multe planuri. Pe de altă parte, implicarea publicului ca decident parţial în derularea spectacolului duce la o formă de responsabilizare a acestuia şi la exersarea democraţiei (spectatorul votează în cunoştinţă de cauză – sunt oferite indicii pentru fiecare direcţie care va fi votată, echivalente ca rol cu programele politice în campania electorală – şi majoritatea decide). În această formă a spectacolului stă însă şi vulnerabilitatea lui. Spectacolul-joc este un format cu o evoluţie oarecum previzibilă, potrivit mai degrabă pentru un conţinut facil, de divertisment, decît pentru unul problematizant, de unde şi senzaţia de relaxare a publicului. Pe măsură însă ce lucrurile îşi arată consistenţa pe scenă, şi forma poate căpăta noi sensuri (precum deja menţionata responsabilizare a spectatorului). În acelaşi timp, vizio­narea unei singure variante de spectacol duce la frustrarea publicului, văduvit de privirea de ansamblu şi de posibilitatea de a compara versiunile (dar aceasta este o consecinţă asumată din momentul în care publicul acceptă formula de spectacol).

[S.R.L.] pune problema perspectivei şi a alegerii, a responsabilităţii individuale într-un grup, a modului în care adevărul personal devine adevăr absolut. Într una din scene, un spectator este invitat să decidă ce vor vedea ceilalţi: el priveşte un documentar video cu ajutorul unor ochelari VR, iar perspectiva lui, proiectată pe un ecran, devine adevărul tuturor. Prin urmare, o realitate filmată – subiectivizată prin intermediul camerei – este explorată cu ajutorul tehnologiei Virtual Reality de către o persoană care o prezintă unui public din unghiul său subiectiv de vedere; prin urmare, este a doua oară subiectivizată. Celor două filtre li se adaugă un al treilea, faptul că documentarul, avînd ca subiect realizarea acestui spectacol, este o ficţiune cu inserţii de realitate. Percepţia publicului din sala de spectacol este că priveşte realitatea, dar aceasta a fost mistificată deja de trei ori pînă a ajuns la forma care i-a fost livrată. Chiar şi spectatorul cu ochelari VR se mişcă printr-o realitate decisă de altcineva. Inserţii de realitate apar şi în alte momente, de exemplu, în interviul filmat cu regizorul Florin Caracala, care îşi prezintă atît o personalitate alternativă (la cea reală), cît şi o biografie prefabricată. Ce vedem în interviu este un construct docu-ficţional prin care o persoană reală, creatoare a spectacolului, se insinuează în propria creaţie ca personaj semi-real. Toate aceste perspective asupra realităţii demontează mitul adevărului absolut.

srl foto nicolas freiss jpg jpeg

Perspectiva socială, prioritară în noile adaptări ale piesei lui Dürrenmatt, este ofertantă ca explorare, dar la reprezentaţia [S.R.L.] la care am asistat, majoritatea spectatorilor a votat pentru direcţia care explora adevărul. Însă datorită structurii arborescente şi a formatului, cele două direcţii ale spectacolului – socială şi despre adevăr – se intercalează, nefiind separate cu precizie (nici nu s-ar putea). În epoca post-adevărului şi a ­fake news, stabilirea realităţii obiective este utopică. Prima scenă a spectacolului arată imposibilitatea unei reporteriţe de a stabili nu doar adevărul – vinovăţii şi responsabilităţi – legat de crima comisă în numele/la cererea „bătrînei doamne“, ci şi un fir narativ al execuţiei asasinatului. Cum scena este plasată după încheierea acţiunii din piesa lui Dürrenmatt, ar fi trebuit ca ceea ce s-a întîmplat să aibă, măcar la nivelul faptelor, o succesiune clară. Dar asta nu există, căci fiecare personaj are viziunea sa asupra poveştii, cu vinovaţi şi victime. Este interesantă aici panoramarea comunităţii, căci dinamica de grup se schimbă postfactum: solidaritatea (motivată de cîştig) antefactum se dizolvă şi lasă locul denunţurilor.

Finalul accentuează faptul că realitatea este un construct, căci personajele umane aflate pe scenă sunt poziţionate diferit în poveste în funcţie de un context „desenat“ de Lucia Mărneanu, „luminat“ de Attila Almási sau coregrafiat sonor de bodoki-halmen zsolt. De altfel, sound-ul suprapus – o frază este repetată şi dezvoltată de fiecare actor, fiecare rostire are propria dinamică şi este redată audio repetitiv la un anume interval de timp astfel încît fiecare nouă rostire se adaugă celor deja existente pînă cînd textul devine neinteligibil – este cea mai bună metaforă a adevărului: o perspectivă personală asupra altor perspective personale.

Spectacolul lui Florin Caracala este un experiment. Şi ca orice experiment, îşi asumă riscuri. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Nicolas Freiss

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Cum a slăbit Damian Drăghici aproape 70 de kilograme. „Am avut zile când puteam să trăiesc doar din zahăr” VIDEO
Artistul, care a dezvăluit cum s-a transformat din punct de vedere fizic și mental, povestit că cea mai mare luptă pe care a dus-o a fost cea cu zahărul, și nu cea cu kilogramele.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.