Ce n-a văzut Parisul - interviu cu Dragoş PĂTRAŞCU

Publicat în Dilema Veche nr. 386 din 7 - 13 iulie 2011
Ce n a văzut Parisul   interviu cu Dragoş PĂTRAŞCU jpeg

Salonul de Artă Erotică se mută la Bucureşti. Expoziţia, organizată anual la Iaşi de Galeria de artă „Dana“, se vrea un fel de sinteză a creaţiei artistice vizuale pe teme erotice.

Salonul naţional de artă erotică a ajuns la a şasea ediţie. Ce v-aţi propus acum cinci ani şi cum s-a dezvoltat conceptul? 

Totul a început în prima decadă a anilor ’90, atunci cînd, la Centrul „Georges Pompidou“ din Paris, am văzut o amplă expoziţie avînd ca subiect erotismul în arta secolului al XX-lea. Pentru un vizitator din estul Europei, chiar artist fiind, o asemenea expoziţie a reprezentat un adevărat şoc vizual, prin totala lipsă de prejudecăţi în abordarea unei teme importante din creaţia artiştilor moderni şi contemporani din Europa Occidentală şi din Statele Unite. Tot atunci am făcut cunoştinţă cu superbele desene, gravuri şi obiecte cu temă erotică ale artistului Hans Bellmer. În 1995, tot la Paris, la galeriile municipale de la Halles, s-a deschis expoziţia „Suprarealismul şi dragostea“. Alături de întreaga pleiadă a suprarealismului occidental, românul Victor Brauner ocupa un loc important în expoziţie, cu desene, pictură şi sculptură de o incredibilă forţă de expresie. Lînga Dalí şi Max Ernst, o surpriză de proporţii: Gellu Naum şi Gherasim Luca, doi importanţi poeţi români suprarealişti, prezenţi cu o serie de colaje lucrate în tandem, în anii ’40. Apoi, caietele erotice ale lui Lautrec, Rodin, Degas, Matisse, Picasso, Schiele, Klimt... Toate aceste lucruri s-au conjugat şi, în mai 1996, împreună cu cîţiva graficieni bucureşteni, am deschis o prima expoziţie cu temă erotică la Iaşi, în subsolul Galeriilor „Cupola“. Încă de la început mi-am propus „coagularea“ unui grup de profesionişti care abordau de mult în creaţia lor această temă, salonul „crescînd“ calitativ şi cantitativ de la o ediţie la alta. 

Cine sînt artiştii invitaţi anul acesta şi cum i-aţi ales? 

Anul acesta, ca de altfel şi la ediţia precedentă, am invitat de la studenţi în primul an la Academia de Artă şi pînă la decani de vîrstă, artişti cu un C.V. impresionant, vechi membri ai U.A.P. din România. Cred că această decizie reprezintă şi plusul ultimelor două ediţii, dinamica lor. Această ultimă ediţie este onorată de prezenţa pe simeze a unui desen în creion de Corneliu Baba, datat 1944. De asemenea, am avut ca invitaţi cîţiva artişti foarte cunoscuţi din Bucureşti şi din ţară, care au dat un plus de atractivitate şi interes salonului. La Iaşi, expoziţia a fost deschisă în patru spaţii generoase, avînd o participare de 120 de artişti. La Bucureşti, în spaţiul de la Căminul Artei am putut să aducem numai o parte dintre lucrările expuse la Iaşi şi în jur de 60 de artişti expozanţi, dintre care mai mult de jumătate sînt studenţi. 

E o discuţie veche, dar în care nu s-au dat răspunsuri tranşante, definitive. Ce înseamnă artă erotică, de unde începe pornografia? 

Nu cred că termenul de „artă erotică“ este adecvat. Nu poate fi vorba de un curent artistic, mai degrabă am putea aborda noţiunea tematicii, a predilecţiei, a unui anume univers ce ţine de alchimia intimităţii subiective, expresie sinceră şi explozivă din interior, precum poezia. Sau un anume gen de voyeurism, de libertate de a privi, uneori sălbatic, alteori ironic sau autoironic, de multe ori frust, direct. Sentimentele de iubire, senzualitatea, dragostea fizică, sexualitatea în toată complexitatea ei, iată cîmpurile principale de investigaţie ale erotismului în artă. „Depinde de fiecare (artist) felul în care îşi trăieşte istoria privirii, depinde de fiecare să redefinească sexualitatea, depinde de fiecare să reinventeze vertijul transgresiunii împotriva unei pornografii omniprezente şi a unei media condusă de trivialitate şi perversitate“, spunea Georges Bataille în L’Erotisme încă din 1957. Unde începe pornografia? Acolo unde obscenitatea, ca formă facilă şi nesublimată a sexualităţii, este prezentată drept mijloc de expresie. O regăsim şi în creaţia unor artişti contemporani de renume. Dar aceasta este o altă poveste... 

În istoria acestui eveniment aţi avut parte de reacţii negative? De spectatori ultragiaţi? 

La prima ediţie, ţin minte că am văzut cîteva gesturi, previzibile de altfel într-o ţară ieşită nu de multă vreme din caverne: scuipături în sîn, cruci mari. La următoarele ediţii, lucrurile pot spune că s-au aşezat, exuberanţa şi inventivitatea lucrărilor Salonului atrăgînd un public din ce în ce mai numeros. 

Ce mai înseamnă azi, într-o epocă în care camerele şi aparatele de fotografiat sînt omniprezente, o imagine tare? 

Şocul în artă, chiar dacă este riscant să afirmi că a fost epuizat, e departe de a mai produce reacţii similare celor din anii de glorie ai mijlocului secolului al XX-lea. „Ce n-a văzut Parisul?“ este o sintagmă care vorbeşte de la sine despre percepţia publicului faţă de arta contemporană. Culmea este că, deşi nu sîntem Parisul, această indiferenţă a publicului faţă de inovaţie, creativitate, experiment este omniprezentă şi la cel românesc. Se pare că Internetul şi televiziunile lucrează eficient asupra capacităţii de a mai face exerciţii de admiraţie în faţa operei de artă. Subiectiv vorbind, „imaginea tare“ este cea pe care o ţii minte, care îţi pătrunde în memoria afectivă, toate aceste reacţii variind în funcţie de pregătire, de interes, de mediul sociocultural din care provii, ţinînd de trăsăturile definitorii ale personalităţii. 

Există mode, tendinţe în arta erotică? Cît de racordaţi sînt artiştii selectaţi de dvs. în expoziţie la ce se întîmplă în restul lumii? 

Din ’96 am început o documentare temeinică în privinţa artelor contemporane, Centrul „Pompidou“ fiind un reper pentru mine în acest sens. Nu cred că trebuie să trăim la nesfîrşit complexul unei culturi mici. Boom-ul artei chineze contemporane este concludent. Dacă pînă în 1960 se putea vorbi de o cultură aproape feudală, tradiţionalistă, în cinci decenii au reuşit să ocupe un loc important pe scena artei internaţionale. Fascinaţia artei contemporane constă tocmai în marea ei diversitate, neexistînd o anume orientare care să predomine. Păstrînd proporţiile, acest lucru se poate vedea foarte clar şi în expoziţia de faţă. Sînt aici zone de investigaţie pe care le întîlnim şi la Bucureşti, şi la Paris, şi la Londra… 

Am observat, vizitînd expoziţia, că multe, foarte multe dintre operele expuse prezintă o formă sublimată sau voalată a sexului. Există chiar şi lucrări nonfigurative. E o evoluţie neaşteptată, căci, în ultima vreme, artiştii vizuali par să fi îmbrăţişat mai degrabă realismul… 

E un fel de neo-neorealism care bîntuie din nou lumea artei, şi nu numai, la noi. Se lucrează în forţă după fotografii, rezultatul fiind globalizator şi derutant: picturi (fotografii mărite) care pot purta una şi aceeaşi semnătură… Acest foto-realism, consumat de mai multe ori în zbuciumatul secol artistic XX, revine pe simeze de cîtva timp ca o noutate, în România, devenind chiar o modă. Se pare că abordarea explicită a temei nu mai este o constantă în viziunile tinerilor artişti şi nu numai, existînd riscul banalului, a stereotipiei. Aşa că modalităţi precum accesarea umorului subtil, a autoironiei, deturnarea de sensuri, glisări de semnificaţii, o figuraţie narativă, poetică, ludică fac din acestă expoziţie un spectacol vizual neplictisitor. 

Sexul vinde. Se vinde şi arta erotică? 

Nu am investigat piaţa artei cu subiect erotic. Important e că se mai vinde încă arta. Sigur că tema atrage, fiind prezentă aproape în opera fiecărui artist, indiferent de vizibilitatea acestuia. Erotismul este o constantă a vieţii şi, implicit, a artei. Fie că se vinde ori nu.

Dragoş Pătraşcu este artist şi curator al Salonului de Artă Erotică deschis la Căminul Artei pînă pe 16 iulie. 

a consemnat Matei Martin 

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Fost membru CNA, atac la adresa unui concurent de la Românii au talent. Ce răspunde mama băiețelului luat în vizor
Mama lui Rareș Prisacariu, băiețelul care a primit Golden Buzz-ul la emisiunea Românii au talent a răspuns la reacția dură pe care Radu Herjeu, fost membru CNA, a avut-o după emisiune.
image
Clujul depășește la PIB orașe similare din Estul Europei. „Percepția e una, realitatea e alta”
Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țări estice. Economistul Radu Nechita explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine.
image
Marius Manole, în șoc hipotermic pe scenă!
„Ce avem noi aici?”, o piesă de teatru scrisă și regizată de Lia Bugnar, jucată de Carmen Tănase, Maria Obretin și Marius Manole, a fost un succes deplin la Birmingham, unde spectatorii nici măcar n-au observat că Marius Manole a intrat șoc hipotermic.

HIstoria.ro

image
Caragiale: un client râvnit, dar un cârciumar prost VIDEO
Caragiale: un client râvnit, un cârciumar prost
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.
image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.