Artă la Muzeul Tehnicii - dialog cu artiştii Daniel KNORR şi Pavel BRĂILA

Publicat în Dilema Veche nr. 425 din 5-11 aprilie 2012
Artă la Muzeul Tehnicii   dialog cu artiştii Daniel KNORR şi Pavel BRĂILA jpeg

At your service. Art and Labour – acesta e titlul expoziţiei deschise recent la Technisches Museum din Viena în parteneriat cu Erste Stiftung. Printre artiştii invitaţi se numără Pavel Brăila, Daniel Knorr, Anna Jermolaewa, Ulrike Lienbacher şi Anne Tallentire. Fiecare dintre ei prezintă propria reflecţie asupra felului în care industria ne-a schimbat viaţa.

Ce este relevant pentru un artist vizual în acest subiect care ţine mai degrabă de domeniul social?

Daniel Knorr: Tata mi-a spus că vreau să mă fac artist ca să nu muncesc, ca să nu fiu nevoit să mă trezesc dis-de-dimineaţă. De fapt, muncesc mult. Orice lucrare de artă presupune un efort. De data asta m-a interesat mai mult o situaţie din afara societăţii. Acesta e motivul pentru care am vrut să contextualizez ideea cerşetorului.

Pavel Brăila: Eu, unul, am fost mai întîi inginer, şi de abia apoi artist. M-am confruntat cu viaţa de inginer – am înţeles repede că e dur. Acum, că sînt artist, tatăl meu îmi spune mereu: „tu cînd o să-ţi găseşti ceva de lucru?“. El crede că ar trebui să-mi găsesc un loc de muncă, un job cu program fix, de la 8 la 17, şi să-mi petrec sfîrşitul de săptămînă acasă. Ca artist, muncesc, într-adevăr, tot timpul.

Art and Labour – acesta e titlul expoziţiei de la Technisches Museum. Care e relaţia dintre cele două componente ale titlului?

Pavel Brăila: Ambele sînt, pentru mine, indispensabile. Şi nici nu le văd în opoziţie. Ambele merg împreună.

Care e perspectiva dvs. asupra subiectului? Ce aţi produs pentru această expoziţie?

Pavel Brăila: E un tribut adus maşinii de scris. Cînd am fost invitat pentru prima dată la muzeu, am făcut nişte cercetări. Am descoperit o colecţie enormă de maşini de scris. Mi-au plăcut foarte mult – mai ales estetic. Arată ca nişte sculpturi făcute de ingineri. Aşa că m-am gîndit să inventez ceva legat de aceste maşini de scris – n-am ştiut, din prima, ce voi face. Apoi, cînd am început să studiez istoria maşinii de scris, am descoperit lucruri noi şi interesante. De pildă, am aflat faptul că există o relaţie între maşina de scris şi industria militară. Primele maşini de scris construite la scară industrială au fost produse de o fabrică de puşti. Rămas, după război, fără obiect de activitate, directorul uzinei a cumpărat licenţa pentru acest obiect pe atunci necunoscut. Probabil că pentru el a fost un pariu riscant. Se pare că l-a cîştigat, de vreme ce maşinile de scris s-au răspîndit apoi foarte repede. Ce m-a fascinat cel mai tare în această istorie e că maşina de scris a fost un obiect important care le-a deschis femeilor poarta spre piaţa de muncă – mai ales spre munca de birou, calificată. Mi-a plăcut să mă joc cu această poveste, am făcut un film şi un performance.

Cum se integrează filmul şi colecţia de maşini de scris în expunerea permanentă a muzeului?

Pavel Brăila: Cred că arată foarte bine, mai ales avînd în vedere istoria amintită. E şi ceva ironic în această poveste, căci acum maşinile de scris au dispărut, a mai rămas doar tastatura... Industrie uşoară.

În sala din muzeu unde este expusă istoria transportului feroviar aţi prezentat un film despre trenurile care leagă România de Republica Moldova. Ce urmăriţi cu acest video?

Pavel Brăila: Probabil că prin părţile noastre se ştie că există două sisteme feroviare diferite, că există o diferenţă de ecartament. Aici, la Viena, e mai puţin cunoscut că trenurile care pleacă din Bucureşti şi se îndreaptă spre Chişinău se opresc la graniţă şi apoi sînt ridicate, cu pasageri cu tot, pe nişte macarale imense, pentru a li se schimba boghiurile. Am filmat într-o noapte aceste operaţiuni.

În sala dedicată industriei şi vieţii cotidiene este expus un robot-cerşetor. O altă lucrare, identică, a fost amplasată în spaţiul public, la Karlsplatz. Ce reprezintă acest robot?

Cerşetoria e probabil ultimul spaţiu social în care industria (încă) n-a intrat. Mi-am propus să reflectez asupra colonizării industriale a acestui spaţiu. Pe de altă parte, robotul chiar a devenit un personaj principal în zilele noastre, e omniprezent; aproape totul e automatizat. Noi înşine trăim cu tot felul de automatisme. Apoi, e faza asta, cu cerutul: mai mereu cerem cîte ceva. Cerem de mîncare, cerem de lucru, dvs. solicitaţi un interviu... Cam despre asta vorbeşte şi robotul meu.

Chiar şi denumirea obiectului – robot – vine de la un cuvînt care în limba rusă înseamnă „a munci“...

Daniel Knorr: Într-adevăr, scriitorul rus Isaac Asimov a scris acele legi ale roboticii. Prima sună cam aşa: Un robot nu are voie să pricinuiască vreun rău unei fiinţe umane, sau, prin neintervenţie, să permită ca unei fiinţe omeneşti să i se facă un rău; a doua spune că robotul trebuie să se supună ordinelor date de către o fiinţă umană (atîta vreme cît ordinul nu intră în contradicţie cu prima lege); în fine, a treia lege – şi aceasta m-a interesat în primul rînd pentru lucrarea mea – spune că un robot trebuie să-şi protejeze propria existenţă. De fapt, această lege a roboticii am vrut s-o comentez cu robotul cerşetor: există momente cînd chiar şi industria cerşeşte. Bineînţeles, lucrarea mea poate fi înţeleasă în multe alte feluri.

Rămîne întrebarea ce face un robot cu banii primiţi la cerşit. I-am întrebat pe cei de la Erste Stiftung – care sînt co-organizatori ai expoziţiei – dacă nu ar putea deschide un cont bancar pentru robot. Ar fi fost o experienţă interesantă – dar nu s-a putut. Robotul va „înghite“ banii de la trecători, el va avea deci o dublă valoare: cea a operei de artă şi cea a banilor dinăuntru.

Aţi produs doi roboţi – unul se află la muzeu, celălalt în spaţiul public. Cum credeţi că vor reacţiona trecătorii?

Daniel Knorr: S-au urcat pe el, îl încarcă cu tot soiul de obiecte... Dar e destul de rezistent. Manivela e de fier – e proiectată să reziste la 300 de kilograme. Sper să ţină.

Ce viaţă au aceste lucrări de artă în afara contextului muzeal?

Pavel Brăila: Multe lucrări au viaţă doar la mine în sertar. Uneori creez la cerere – aşa cum se întîmplă de data asta, la Technisches Museum. Însă am şi multe lucrări care sînt expuse prin galerii sau în colecţii particulare.

Se (mai) poate face doar artă pentru artă? Sau există mereu această presiune de a răspunde unei teme sociale?

Daniel Knorr: Orice lucrare are şi o componentă „artă pentru artă“, chiar dacă a fost concepută pentru a răspunde unei probleme sociale sau politice. Pentru mine e, într-adevăr, important să am o temă; favorizez arta în care conţinutul e legat de formă. 

a consemnat Matei Martin 

Foto: M. Martin

afis conferintele dilema iasi 6-8 octombrie 2022
Conferințele Dilema veche la Iași. Despre Război și pace 6-8 octombrie 2022, Sala Henri Coandă a Palatului Culturii
Între 6 și 8 octombrie, de joi pînă sîmbătă, Conferințele Dilema veche ajung pentru prima dată la Iași. E o ediție la care conferențiarii invitați vor aborda o temă foarte actuală: „Război și pace”.
963 16 Pdac Romila jpg
Hibridizări
Aplicate preponderent pe Craii de Curtea-Veche, „investigațiile” lui Ion Vianu sfîrșesc prin a da un portret de adîncime al lui Mateiu Caragiale.
p 17 2 jpg
Melancolie pariziană
Ambreiajul ficțiunilor lui Hers este doliul: moartea unui apropiat (în magnificul Ce sentiment de l’été și Amanda), ruptura amoroasă și adolescența (care tot un fel de doliu – al absenței grijilor – se cheamă că e) în Les Passagers de la nuit.
963 17 Breazu jpg
Vremea schimbării
Dezbrăcat de pompa, efervescența și galvanitatea primelor opere discografice ale The Mars Volta, noul album poate fi o ecuație cu prea multe necunoscute pentru vechii fani, dar are caracter și culoare.
Ultimul interviu jpg
Ultimul interviu (roman) - Eshkol Nevo
„Eshkol Nevo scrie cu talent, cu umor și cu inteligență… Prietenie, invidie, iubire, nefericire, puterea de a merge mai departe – nimic nu-i scapă.“
962 16 coperta BAS1 jpg
De la mistic la psihedelic
Viciu ascuns pastișează delicios genul noir, oferind un personaj central care rulează printre tripuri și realități halucinante, în încercarea de a dezlega enigma dispariției amantului căsătorit al unei foste iubite.
p 17 jpg
Frustrare
Om cîine arată din capul locului ca un film ajuns într-o gară din care trenul (succesului de public, al aprecierii critice, dar mai ales al originalității pur și simplu) a plecat de mult.
962 17 Biro cover01 jpg
Estetici synth
Am crescut cu minciuna persistentă că ultimele inovații muzicale s-ar fi realizat în anii ’70.
p 21 coperta jpg
O poveste din Nord, cu voluptate și multă tristețe...
Publicat în cursul acestei veri la Editura Polirom, ultimul roman tradus al lui Stefánsson este, cu siguranță, o piesă importantă în portofoliul colecției de literatură străină al Poliromului.
p 23 jpg
O arhitectură de excepție și o propunere: expoziția permanentă ”Brâncuși în lume”
Cu cîteva zile înainte de inaugurarea acestui Centru, programată pentru 15 septembrie 2022, am organizat o discuție care a pornit de la arhitectura edificiului și a ajuns, firesc cumva, la modul în care, pe de o parte, cultura română de azi îl metabolizează pe Brâncuși.
The John Madejski Garden at the V&A (c) Victoria and Albert Museum, London (1) jpg
Opere de artă rare din patrimoniul Marii Britanii vor fi expuse în această toamnă în București, la Art Safari
81 de opere extrem de valoroase semnate de John Constable (1776-1837), dar și de Rembrandt, Albrecht Dürer, Claude Lorrain și alte nume mari din colecția muzeului londonez sînt împrumutate către Art Safari
p 17 1 jpg jpg
Scandalizare
Ce s-ar fi schimbat în Balaur dacă relația fizică de intimitate ar fi avut loc nu între elev (Sergiu Smerea) și profesoara de religie, ci între elev și profesoara de limba engleză, de pildă? Nu prea multe.
961 17 Breazu jpg
Prezentul ca o buclă temporară într-un cîntec pop retro
Reset, albumul creat de Panda Bear și Sonic Boom, a fost lansat pe 12 august de casa de discuri britanică Domino.
copertă Pozitia a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine jpg
Cătălin Mihuleac - Poziția a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine
Care va să zică, pentru a pluti ca o lebădă în apele noilor timpuri, omul înțelept are nevoie de un patriotism bicefal, care să se adreseze atât României, cât și Uniunii Sovietice!
960 15 Banu jpg
Cu sau fără de cale
Colecționarul se încrede în ce e unitar, amatorul în ce e disparat. Primul în calea bine trasată, pe care celălalt o refuză, preferînd să avanseze imprevizibil. Două posturi contrarii.
960 17 afis jpg
Un spectacol ubicuu
Actorii sînt ghizi printre povești în care protagoniști sînt șapte adolescenți care participă virtual la spectacol.
p 21 Amintire de calatorie, 1957 jpg
Victor Brauner, Robert Rius și „arta universală“
Poetul Robert Rius, pe care Victor Brauner îl vizitează la Perpignan în anul 1940, este unul dintre cei pasionați de scrierile misticului catalan Ramon Llull, al cărui nume figurează în lista „străbunilor suprarealismului“ redactată de Breton odată cu publicarea primului manifest suprarealist
Cj fb post 2000x1500 info afis jpg
Conferințele Dilema veche la UBB. Despre Bogați și săraci 14-16 septembrie, Sala Jean Monet a Facultății de Studii Europene
O ediție specială a Conferințelor ”Dilema veche” în care am invitat cele mai competente voci din disciplinele care, în opinia noastră, sînt obligatoriu de convocat dacă vrem să înțelegem cu adevărat chestiunea complicată și nevindecabilă a rupturii dintre bogați și săraci.
959 16jos Iamandi jpeg
România și meritocrația
Cum s-a raportat spațiul românesc la toate aceste sinuozități? Normal, lui Wooldridge nu i-a trecut prin cap o asemenea întrebare, dar cred că un răspuns destul de potrivit ar fi „cu multă detașare”.
p 17 jpg
Canadian Beauty
Dintre subgenurile născute în epoca post-#metoo și influențate decisiv de aceasta, satira corozivă, cu trăsături îngroșate pînă la caricatură, are astăzi vînt din pupă.
959 17 Biro jpg
Reformări
Tears for Fears, celebri pentru răsunătorul succes „Shout” al epocii Thatcher, dar și pentru chica optzecistă pe care o promovau la vremea respectivă, ar părea că se relansează a doua oară după 18 ani de absență, însă reformarea propriu-zisă a avut loc cu ocazia albumului precedent, din 2004.
event seara de film 28 August Bucuresti 02 jpg
ZILELE SOFIA NĂDEJDE 2022 - SCURTMETRAJE REALIZATE DE FEMEI Proiecție la București – 28 august ora 19.00 MNLR
Duminică, 28 august, în cadrul evenimentului Zilele Sofia Nădejde – ediția a V-a, în Sala Iosif Naghiu a MNLR (Calea Griviței 64), va avea loc o proiecție de scurtmetraje românești regizate de femei.
958 16 Avanpremiera jpg
Librarul din Florența
Vespasiano n-a făcut el toate cele 200 de manuscrise pentru biblioteca abației din Fiesole, așa cum avea să susțină. Cosimo a cumpărat 20 dintre ele printr-un alt librar florentin, Zanobi di Mariano.
p 17 jpg
O dispariție
Însă această fetiță nu reprezintă, în film, doar tropul copilașului gingaș care e de ajuns să respire pentru a emoționa durabil.

Adevarul.ro

amalia puflea sol gimnastica jpeg
Mama gimnastei Amalia Puflea, acuzații grave la adresa antrenorilor: „Fata amenință cu sinuciderea!”
Amalia Puflea, o gimnastă de 15 ani din Bârlad, ar fi amenințat cu sinuciderea în cantonamentul din Deva, declarând că este terorizată de comportamentul agresiv, atât verbal, cât și fizic, al antrenorilor.
skynews ledger stone windsor castle 5909638 jpg
Mormântul reginei Elisabeta a II-a. Prima fotografie cu piatra funerară prezentată de Palatul Buckingham
Palatul Buckingham a publicat prima imagine a noii pietre de registru care marchează locul final de odihnă al Reginei Elisabeta a II-a, relatează Sky News.
reghe
Reghecampf, contrazis de imagini: „Niciodată nu am dat în Ana!” VIDEO
Laurențiu Reghecampf a negat că ar fi lovit-o pe Anamaria Prodan, în ciuda imaginilor care arată clar că a folosit violența împotriva ei.

HIstoria.ro

image
Moștenirea legendară a lui Grigore „Nababul” Cantacuzino
Prinţul Gheorghe Grigore Cantacuzino (1832-1913), su- pranumit „Nababul“, a fost unul dintre cei mai mari proprietari de pământuri din România, dar și o personalitate politică marcantă (de două ori primar al Bucureștiului, și tot de două ori prim-ministru).
image
Sfârșitul tragic al copiilor lui Alexandru Ioan Cuza
Domnitorul Alexandru Ioan Cuza nu a avut copii cu soţia sa, Elena Cuza. A avut în schimb doi fii cu amanta Maria Obrenovici, pe Alexandru şi Dimitrie. Copiii au fost înfiaţi de soţia oficială a domnitorului, dar amândoi au avut parte de un destin tragic. Unul a murit bolnav, iar celălalt s-a sinucis
image
Air France, o companie înființată cu o semnificativă contribuție românească
Câți dintre noi știm că la originea și la baza Air France (înființată la 30 august 1933) stă și o semnificativă contribuție românească?