Artă la Muzeul Tehnicii - dialog cu artiştii Daniel KNORR şi Pavel BRĂILA

Publicat în Dilema Veche nr. 425 din 5-11 aprilie 2012
Artă la Muzeul Tehnicii   dialog cu artiştii Daniel KNORR şi Pavel BRĂILA jpeg

At your service. Art and Labour – acesta e titlul expoziţiei deschise recent la Technisches Museum din Viena în parteneriat cu Erste Stiftung. Printre artiştii invitaţi se numără Pavel Brăila, Daniel Knorr, Anna Jermolaewa, Ulrike Lienbacher şi Anne Tallentire. Fiecare dintre ei prezintă propria reflecţie asupra felului în care industria ne-a schimbat viaţa.

Ce este relevant pentru un artist vizual în acest subiect care ţine mai degrabă de domeniul social?

Daniel Knorr: Tata mi-a spus că vreau să mă fac artist ca să nu muncesc, ca să nu fiu nevoit să mă trezesc dis-de-dimineaţă. De fapt, muncesc mult. Orice lucrare de artă presupune un efort. De data asta m-a interesat mai mult o situaţie din afara societăţii. Acesta e motivul pentru care am vrut să contextualizez ideea cerşetorului.

Pavel Brăila: Eu, unul, am fost mai întîi inginer, şi de abia apoi artist. M-am confruntat cu viaţa de inginer – am înţeles repede că e dur. Acum, că sînt artist, tatăl meu îmi spune mereu: „tu cînd o să-ţi găseşti ceva de lucru?“. El crede că ar trebui să-mi găsesc un loc de muncă, un job cu program fix, de la 8 la 17, şi să-mi petrec sfîrşitul de săptămînă acasă. Ca artist, muncesc, într-adevăr, tot timpul.

Art and Labour – acesta e titlul expoziţiei de la Technisches Museum. Care e relaţia dintre cele două componente ale titlului?

Pavel Brăila: Ambele sînt, pentru mine, indispensabile. Şi nici nu le văd în opoziţie. Ambele merg împreună.

Care e perspectiva dvs. asupra subiectului? Ce aţi produs pentru această expoziţie?

Pavel Brăila: E un tribut adus maşinii de scris. Cînd am fost invitat pentru prima dată la muzeu, am făcut nişte cercetări. Am descoperit o colecţie enormă de maşini de scris. Mi-au plăcut foarte mult – mai ales estetic. Arată ca nişte sculpturi făcute de ingineri. Aşa că m-am gîndit să inventez ceva legat de aceste maşini de scris – n-am ştiut, din prima, ce voi face. Apoi, cînd am început să studiez istoria maşinii de scris, am descoperit lucruri noi şi interesante. De pildă, am aflat faptul că există o relaţie între maşina de scris şi industria militară. Primele maşini de scris construite la scară industrială au fost produse de o fabrică de puşti. Rămas, după război, fără obiect de activitate, directorul uzinei a cumpărat licenţa pentru acest obiect pe atunci necunoscut. Probabil că pentru el a fost un pariu riscant. Se pare că l-a cîştigat, de vreme ce maşinile de scris s-au răspîndit apoi foarte repede. Ce m-a fascinat cel mai tare în această istorie e că maşina de scris a fost un obiect important care le-a deschis femeilor poarta spre piaţa de muncă – mai ales spre munca de birou, calificată. Mi-a plăcut să mă joc cu această poveste, am făcut un film şi un performance.

Cum se integrează filmul şi colecţia de maşini de scris în expunerea permanentă a muzeului?

Pavel Brăila: Cred că arată foarte bine, mai ales avînd în vedere istoria amintită. E şi ceva ironic în această poveste, căci acum maşinile de scris au dispărut, a mai rămas doar tastatura... Industrie uşoară.

În sala din muzeu unde este expusă istoria transportului feroviar aţi prezentat un film despre trenurile care leagă România de Republica Moldova. Ce urmăriţi cu acest video?

Pavel Brăila: Probabil că prin părţile noastre se ştie că există două sisteme feroviare diferite, că există o diferenţă de ecartament. Aici, la Viena, e mai puţin cunoscut că trenurile care pleacă din Bucureşti şi se îndreaptă spre Chişinău se opresc la graniţă şi apoi sînt ridicate, cu pasageri cu tot, pe nişte macarale imense, pentru a li se schimba boghiurile. Am filmat într-o noapte aceste operaţiuni.

În sala dedicată industriei şi vieţii cotidiene este expus un robot-cerşetor. O altă lucrare, identică, a fost amplasată în spaţiul public, la Karlsplatz. Ce reprezintă acest robot?

Cerşetoria e probabil ultimul spaţiu social în care industria (încă) n-a intrat. Mi-am propus să reflectez asupra colonizării industriale a acestui spaţiu. Pe de altă parte, robotul chiar a devenit un personaj principal în zilele noastre, e omniprezent; aproape totul e automatizat. Noi înşine trăim cu tot felul de automatisme. Apoi, e faza asta, cu cerutul: mai mereu cerem cîte ceva. Cerem de mîncare, cerem de lucru, dvs. solicitaţi un interviu... Cam despre asta vorbeşte şi robotul meu.

Chiar şi denumirea obiectului – robot – vine de la un cuvînt care în limba rusă înseamnă „a munci“...

Daniel Knorr: Într-adevăr, scriitorul rus Isaac Asimov a scris acele legi ale roboticii. Prima sună cam aşa: Un robot nu are voie să pricinuiască vreun rău unei fiinţe umane, sau, prin neintervenţie, să permită ca unei fiinţe omeneşti să i se facă un rău; a doua spune că robotul trebuie să se supună ordinelor date de către o fiinţă umană (atîta vreme cît ordinul nu intră în contradicţie cu prima lege); în fine, a treia lege – şi aceasta m-a interesat în primul rînd pentru lucrarea mea – spune că un robot trebuie să-şi protejeze propria existenţă. De fapt, această lege a roboticii am vrut s-o comentez cu robotul cerşetor: există momente cînd chiar şi industria cerşeşte. Bineînţeles, lucrarea mea poate fi înţeleasă în multe alte feluri.

Rămîne întrebarea ce face un robot cu banii primiţi la cerşit. I-am întrebat pe cei de la Erste Stiftung – care sînt co-organizatori ai expoziţiei – dacă nu ar putea deschide un cont bancar pentru robot. Ar fi fost o experienţă interesantă – dar nu s-a putut. Robotul va „înghite“ banii de la trecători, el va avea deci o dublă valoare: cea a operei de artă şi cea a banilor dinăuntru.

Aţi produs doi roboţi – unul se află la muzeu, celălalt în spaţiul public. Cum credeţi că vor reacţiona trecătorii?

Daniel Knorr: S-au urcat pe el, îl încarcă cu tot soiul de obiecte... Dar e destul de rezistent. Manivela e de fier – e proiectată să reziste la 300 de kilograme. Sper să ţină.

Ce viaţă au aceste lucrări de artă în afara contextului muzeal?

Pavel Brăila: Multe lucrări au viaţă doar la mine în sertar. Uneori creez la cerere – aşa cum se întîmplă de data asta, la Technisches Museum. Însă am şi multe lucrări care sînt expuse prin galerii sau în colecţii particulare.

Se (mai) poate face doar artă pentru artă? Sau există mereu această presiune de a răspunde unei teme sociale?

Daniel Knorr: Orice lucrare are şi o componentă „artă pentru artă“, chiar dacă a fost concepută pentru a răspunde unei probleme sociale sau politice. Pentru mine e, într-adevăr, important să am o temă; favorizez arta în care conţinutul e legat de formă. 

a consemnat Matei Martin 

Foto: M. Martin

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Prețuri de infarct pe litoral. Cât a plătit un turist pentru o masă la autoservire în Mamaia: „Incredibil! 70 de lei kilogramul de cartofi” VIDEO
Cei care vor să-și petreacă concediul pe litoralul românesc vor fi nevoiți să bage mai adânc mâna în buzunar. Asta a trăit și un român care a decis să ia masa la un restaurant cu autoservire.
image
De ce i-au cerut Regele Charles și Regina Camilla Prințesei Catherine să își schimbe numele. „Prea mulți C”
Prințesa de Wales, cunoscută pe plan mondial ca Kate Middleton, a fost rugată să își schimbe modul de scriere a numelui de către regele Charles și regina Camilla, dezvăluie prințul Harry în cartea sa, „Spare”.
image
Ce a răspuns ÎPS Teodosie când a fost întrebat despre donațiile din banii câștigați la pariuri, loto sau păcănele VIDEO
Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, afirmă că cei care vor să doneze Bisericii sau celor nevoiaşi bani din sumele câştigate la pariuri sau la loto pot face acest lucru fără nici un fel de problemă.

HIstoria.ro

image
De ce mergeau bogătașii ruși la Nisa?
Citirea romanului Fum, de Turgheniev, dar și reluarea prozei mele despre Rușii de la Baden Baden, au făcut să mă întreb: De ce mergeau rușii din lumea înaltă în Occident în proporție de masă? De ce nu dădeau năvală occidentalii în Rusia țaristă?
image
România anului 1944, văzută din exil: „Sfârșitul lumii noastre”
Ajuns în Elveția, Constantin Argetoianu se miră de calmul și liniștea care domnesc în rândul localnicilor și imediat ia pulsul celor câțiva români aflați aici.
image
Un cărturar francez justifică argumentat Comunismul lui Sadoveanu
„Războiul rece bîntuia și printre intelectuali. În acest context, Sadoveanu, care făcuse deja alegerea în 1944, în timpul răsturnării de situație prosovietice acționînd convins potrivit conștiinței sale umaniste, este pus în situația să aibă luări de poziție fără echivoc în favoarea noului regim”.