Zic de dragoste şi zac de dor

Publicat în Dilema Veche nr. 496 din 15-21 august 2013
Zic de dragoste şi zac de dor jpeg

● Zic Zac, un spectacol de Andrea Gavriliu, „rezemată de Ştefan Lupu“. Cu: Andrea Gavriliu, Ştefan Lupu, Gabriel Costin. Scenografia: Andreea Săndulescu. Light design: Alexandru Bibere. Sunet: Alexandra Poiană 

Zic Zac a fost spectacolul-vedetă al Galei Absolvenţilor de Master în Artă Coregrafică ai UNATC, promoţia 2013. Nu numai că a fost desemnat Cel mai bun spectacol şi performerii şi-au adjudecat premiile de interpretare, dar despre show s-a vorbit mult, s-a creat o stare de „trebuie să vezi / vreau să văd“ astfel că a devenit, în scurt timp, un fel de „must see“ urban. Văzut la Godot Café într-o seară călduroasă de iulie, Zic Zac şi-a demonstrat calitatea de eveniment. În peisajul performativ (teatru şi dans) tern al Capitalei, spectacolul Andreei Gavriliu este reconfortant ca o gură de aer proaspăt. Poate e de „vină“ plăcerea vizibilă de a dansa, poate este vorba despre teatralitatea coregrafiată cu umor sau cheful de a reinventa un traseu nonconformist în eterna relaţie Ea – El, folosind aceeaşi structură universală (atracţie, apropiere, erotism, conflicte, temeri, depărtare, reapropriere...), cert este că Zic Zac este contaminant la nivel de energie şi entuziasm.  

Zic Zac este o alergare în triunghi, un cuplu în facere – desfacere – refacere şi un catalizator / DJ, a cărui muzică manipulează perechea şi care are rol de contrapunct grotesc. Coregrafia funcţionează pe o dramaturgie bine definită: tablouri construite fiecare pe cîte o etapă relaţională (inclusiv moţăiala casnică în faţa televizorului, care devine, la nivel oniric, un fel de laur-balaur), sparte de interludii teatrale sau muzicale (savurosul moment al cîntecului lăutăresc al lui Ştefan Lupu, interpretat pe masă, comentariu ironic al  boemiei de cartier). Muzica este cea care determină relaţiile, modifică sentimentele, generează sau anulează acţiune şi afecţiune, dar DJ-ul uriaş şi morocănos (un urs Baloo, în costum de mistreţ neprietenos, cu ţepi) la pupitrul său, scos parcă din Familia Flinstone, nu are autoritatea unei forţe implacabile, ci bonomia caraghioasă a unui personaj din comediile trash americane (apare într-o sclipitoare salopetă aurie, cu pantaloni scurţi, ceva între variantă eşuată de supererou şi adolescent tîmp din filmele cu petreceri de dezvirginare). Muzica lui este un mix aiuritor de electro, pop, clasic, muzică lăutărească, populară şi tot felul de sunete ambientale, amestecate cu umor. Oricum, în spatele cuplului, uneori pe lîngă el sau chiar în faţa lui, DJ-ul (Gabriel Costin) are lumea sa, una comic grotescă, dar muzica sa induce perechea principală într-un univers psihedelic. Dragostea este un narcotic care generează o transă, astfel că întregul parcurs al iubirii are realismul magic al unui trip (îndrăgostitul este supus ideii de iubire, iar „ideea“ este în acest spectacol tocmai neprietenosul DJ). În această realitate deformată, Andreea Gavriliu şi Ştefan Lupu execută cu frenezie o coregrafie cu elemente acrobatice şi fraze ingenioase de mişcare: dansul lui cu cravata prinsă de picior sau dansul salutului în diferite forme, însoţit de gestul specific – strîngerea mîinii – care sudează, la propriu, perechea şi duce la coregrafierea unei relaţii de la început la sfîrşit, de la „bună“ la „îmi pare rău“, cu două corpuri unite care îşi păstrează însă individualitatea, maladiile urbanităţii – fricile –, „dansate“ oral, într-un pas de deux verbalizat, ori „gîndurile“ ei pe umerii lui (o poziţie emoţionantă, în care El o ţine în spate). Dramaturgic, pornind de la dragoste, spectacolul Andreei Gavriliu ajunge la dependenţe şi îndepărtări, obstacolele iubirii – desigur, interioare. Dintre ele, frica are, probabil, cota cea mai ridicată: de la frica de afect şi de depresie, la cea de frica însăşi. Poate că show-ul este (şi) despre temeri, dar cu siguranţă el demonstrează plăcerea de a dansa, de a suci şi răsuci volumele corpurilor, de a găsi formule noi de îmbinare a trupurilor în aer, o febrilă căutare de spectaculoase grafici corporale. Venind din zona teatrului, cei doi perfomeri creează un scenariu coerent, aproape narativ, iar corpurile lor bine antrenate sînt expresive în performanţă, uneori chiar la nivel acrobatic, au o flexibilitate uimitoare şi un ludic instinctual. Ele sînt expresia corpului actant. Coregrafia Andreei Gavriliu se bazează, de altfel, pe ludic, pe fraze coregrafice dezvoltate intuitiv, construcţii logice de mişcare, dar şi de text, cu rezultate spectaculoase. De exemplu, cele două mese existente în scenă devin, la un moment dat, costume, performerii le „îmbracă“ şi „dansează“ cu ele, muzica este şi ea costum („Mă simt descoperit fără muzică“ – spune un personaj rămas în desuuri şi tăcere). Multe proverbe se croşetează, altoindu-se unele pe altele cu un comic absurd, într-un moment de coregrafie verbală sau se dansează avînd drept suport „muzical“ o emisiune radio în limba maghiară. Spectacolul are un ritm alert, aproape că nu te lasă să te bucuri sau să rîzi mai mult de un singur tablou, căci vine altul, la fel de viu ca propunere. Doar în mijloc sînt cîteva mici pasaje mai lente sau lungite, care ar putea fi eliminate (ar dinamiza show-ul).

Andreea Gavriliu a atras atenţia în spectacolul lui Radu Afrim, Herr Paul de Tankred Dorst, la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ. Juca acolo Anita, un personaj aproape nevorbitor, o fetiţă ciudată, un fel de Alice în Ţara Minunilor, singura care îl înţelege pe Herr Paul. Bătrîneţea şi copilăria se întîlnesc în uşurinţa cu care creează lumi fantastice. Anita era o păpuşă umană cu o inocenţă dezarmantă, vulnerabilă şi bizară în acelaşi timp, chiar un pic intimidantă. A fost remarcată de atunci plastica corporală a actriţei, a cărei expresivitate era susţinută de acurateţea mişcărilor. Ştefan Lupu vine tot din teatru. Joacă la Teatrul Mic şi la Teatrul Foarte Mic, unde a putut colabora, printre alţii, cu Arcadie Rusu la Crazy Stories in the City, spectacol de teatru-dans în care îşi dovedeşte şi natura ludică, şi aptitudinile de mişcare. Cea mai vizibilă prestaţie a sa este însă în Pretend We Make You Happy – coregrafia Andreea Novac –, spectacol în care, împreună cu István Téglás şi Alin State, creează trei tipologii în continuă schimbare, trecînd rapid de la teatralitate la dans cu elemente acrobatice.  

Zic Zac este întruchiparea entuziastă a plăcerii de a dansa, arătată cu naturaleţe, un chef de joacă şi de jocuri, de comic amestecat cu autoironie, de lucruri importante spuse cu umor, relaxarea de a nu te lua în serios, cu seriozitate. 

Oana Stoica este critic de teatru.

973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.
Online MarkLetteri jpg
Jazz post-modern - Mark Lettieri, The Baritone Sessions vol. 2, Leopard (6) Records, 2022 -
Mark Lettieri Group vor concerta în Clubul Control din București pe 7 noiembrie.

Adevarul.ro

Becali
Lucian Bode la Consiliul JAI FOTO Facebook Lucian Bode
Ce este Consiliul JAI, care decide dacă România poate sau nu să adere la Schengen
Consiliul JAI este format din miniștri de Interne, responsabili cu migrația, gestionarea frontierelor și cooperarea polițienească, însă nu toate statele membre UE au aceeași repartizare a sarcinilor între miniștri.
Maria Zaharova FOTO Profimedia
Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, atac la adresa Maiei Sandu: Ce a făcut cetățeana României pentru R. Moldova?
Maria Zaharova a lansat un atac dur la adresa preşedintei Republicii Moldova, fiind de părere că puterea de la Chișinău promovează rusofobia, chiar dacă Moscova a ajutat întotdeauna Chișinăul.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.