Viziuni crepusculare

Publicat în Dilema Veche nr. 441 din 26 iulie - 1 august 2012
Anul teatral 2012 jpeg

● Călătoriile lui Gulliver, după Jonathan Swift; coordonator: Silviu Purcărete; Teatrul Naţional „Radu Stanca“, Sibiu. 

Podeaua Catedralei Saint Patrick din Dublin este mozaicată, cu tonuri de verde şi ocru. O placă cenuşie marchează locul de veci lui Jonathan Swift, care a fost diacon la Saint Patrick între 1713 şi 1745, perioadă în care a scris Călătoriile lui Gulliver (Travels into Several Remote Nations of the World). O copie a podelei se regăseşte în spectacolul sibian după Călătorii... în care Silviu Purcărete construieşte, într-o formulă modulară, un tablou halucinant despre degradarea umanităţii.

Din păcate, podeaua este puţin vizibilă pentru spectatori (doar de la balcon şi numai în a doua parte a spectacolului, căci în prima este acoperită de fîn) şi, în lipsa unui caiet-program care să menţioneze legătura directă cu St. Patrick & Swift, rămîne un simplu element de decor (scenografia: Dragoş Buhagiar). În geometria spectacolului, podeaua reprezintă însă mai mult decît un detaliu estetic. Spiritul scriitorului de sub mozaicul-lespede de mormînt şi vocea regizorului citind sfătos din sumbrele panseuri swiftiene (Cartea a patra a Călătoriilor...) constituie axa nevizibilă a spectacolului, care întretaie o alta, formată din bătrînul Swift, pe jumătate decrepit, pe jumătate de o luciditate cinică, şi un copil care „călăreşte“ o bicicletă de lemn în formă de cal. Cu autorul – metaforic – sub picioare şi cu regizorul asimilîndu-i vocal identitatea, între imaginea lui Swift, tronînd în fundal nebun şi mizantrop, şi efigia candorii (copilul), spectacolul oferă o suită de meditaţii performative despre supliciul de a trăi, existenţa ca degradare certă, cruzimea necesară (şi, de ce nu, plăcută), voluptatea ororii. Personaje hilare, diforme bîntuie scena în delicate tablouri groteşti, o stilistică paradoxală ce aminteşte de seninătatea cu care The Tiger Lillies cîntă despre lumea coşmarescă a prostituatelor şi criminalilor. Infecţia purulentă a umanităţii, descrisă cu o detaşare resemnată ce frizează cinismul. Spectacolul lui Purcărete nu este despre aventurile imaginare ale lui Gulliver, ci despre un Swift dezamăgit de semenii săi, de strîmba alcătuire a lumii, de biserică şi de propria existenţă, în care singura lumină pare să fi fost Esther, soţia (doar iubita, după unii biografi) moartă prea devreme (de unde şi lunga lamentaţie a morţii care întîrzie, ţinînd omul prizonier în descompunere, într-o bătrîneţe dezgustătoare, aproape obscenă în neputinţa ei). Purcărete nu o aduce în scenă pe Esther ca atare – portretizată în roman ca Glumdalclitch, fetiţa fermierului din Brobdingnag, unul dintre puţinele personaje simpatizate de autor –, dar cum Swift a întîlnit-o în copilărie, puştiul cu bicicleta-cal pare să se identifice (şi) cu acest simbol al inocenţei generator de fericire, niciodată regăsit în altc(in)eva.

Spectacolul se dezvoltă dintr-o serie de exerciţii de improvizaţie care au avut ca surse mai multe texte ale lui Jonathan Swift: „Călătoriile lui Gulliver“ – Cartea a treia şi a patra, „O propunere modestă“ („A Modest Proposal for Preventing the Children of Poor People in Ireland from Being Burden to their Parents“), propriul epitaf („Verses on the Death of Dr. Swift“) şi poemul „The Lady’s Dressing Room“. Regizorul însuşi îl prezintă ca pe un summum de improvizaţii, preferînd să îşi spună „coordonator“ al exerciţiilor, refuzîndu-i astfel denumirea de spectacol şi prin asta subliniindu-i caracterul de eseu. Călătoriile... succed unor alte spectacole – improvizaţie ale lui Purcărete, precum Pilafuri şi parfum de măgar sau Cumnata lui Pantagruel, în care texte celebre, nedramatice (ca şi Călătoriile) devin suportul unor meditaţii performative despre umanitate, avînd ca element definitoriu umorul. În Călătorii..., tonul este mai grav. Internat într-un spital-ospiciu, Swift evadează într-un imaginar delirant: sexualitate, diformitate, violenţă, canibalism, o maladivitate a exceselor care implică şi un joc al perspectivelor. Sînt cîteva scene cu uriaşi şi pitici, dar legătura cu liliputanii şi brobdingnagii e firavă, imaginile crepusculare (personaje decupate din lumină şi proiectate pe fundal, în umbră) trimit tot la decăderea umanităţii (un uriaş filiform poartă într-o undiţă un omuleţ atîrnat de un picior). Decupajele sînt filmice, personaje sau acţiuni se potenţează reciproc. Un Houyhnhnn în carne şi oase – un armăsar real – se reflectă în căluţul de lemn şi confirmă plăcerea regizorului de a folosi animale vii pe scenă (măgar, raţe, peşti în Pilafuri..., un cîine în Faust). Umanoizii yahoo, desprinşi dintr-un imaginar fellinian, cu trupuri diforme şi figuri tîmpe, au ca reflexii păpuşile. Unele sînt de plastic, mînuite abil de un Dumnezeu „real“, mişcările lor reluate la scară mare de actori creează un efect cinematografic: trecerea de la detaliu la imaginea panoramică. Altele sînt aşa-numitele păpuşi – vii, formate din capul şi mîinile actorului „decupate“ de restul trupului şi manevrate de un alt actor (tehnica a fost văzută anul trecut tot la Sibiu, în Festivalul Internaţional de Teatru, în spectacolele lui Lu Pulici), pe care regizorul le foloseşte într-o secvenţă violentă cu prostituate. Este una dintre scenele în care tonul grav se disimulează în umor, fie el şi unul pervers. Revine corul ca element marcant al lui Purcărete, de data asta sub forma unor office-men robotizaţi, a căror inofensivă bătaie cu perne se transformă treptat într-o crîncenă luptă pe viaţă şi moarte, aluzie la corporaţii şi depersonalizare în societatea de consum. Şi iarăşi se joacă regizorul cu multiple interpretări: corul devine o divinitate colectivă care îşi permite momente de suavă îngăduinţă faţă de umanitate. Nemulţumirile lui Swift faţă de biserică (din Povestea unui butoi) se traduc aluziv în picturalitatea postmodernă a lui Purcărete.

După succesul din 2009 cu Faust (Ofelia Popii a obţinut Herald Angel Award pentru rolul Mefisto), Silviu Purcărete şi Teatrul Naţional „Radu Stanca“ din Sibiu revin la Edinburgh între 17 şi 20 august cu Gulliver’s Travels, spectacol comandat şi coprodus de Festivalul britanic. Cu alte cuvinte, Edinburgh a dat un cec în alb echipei sibiene, anunţînd spectacolul în selecţia oficială, înainte ca acesta să fi fost creat. E de urmărit reacţia britanicilor în faţa acestor fresce de umanitate sîngerîndă, parabole biblice întoarse pe dos, atrocităţi comise cu seninătate (Purcărete definea „A Modest Proposal...“ drept „o politicoasă invitaţie la canibalism“), tablouri terifiante ale existenţei ca tortură care contrazic prejudecata că Gulliver’s Travels ar fi o poveste pentru copii. Regizorul a declarat că mesajul spectacolul său este clar: citiţi-l pe Swift!

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: M. Marin

Afis 9 dec Sala Radio jpg
CHRISTIAN BADEA DIRIJEAZĂ SIMFONIA „DIN LUMEA NOUĂ” LA SALA RADIO
Vineri, 9 decembrie 2022 (de la 19.00), veți asculta lucrarea compozitorului ceh în interpretareaORCHESTREI NAŢIONALE RADIO.
973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.

Adevarul.ro

image
Andreea Antonescu, supărare mare înainte de naștere. Totul are legătură cu fiica sa: „E foarte greu pentru mine“ | adevarul.ro
Deși așteaptă cu nerăbdarea aducerea pe lume a celui de-al doilea copil, Andreea Antonescu are o amărăciune în suflet. Fiica ei a ales să locuiască în SUA, alături de tatăl său, după ce s-a pronuntat divorțul dintre părinții săi.
image
Halep jubilează: Victorie mare în cazul de dopaj. Explicațiile venite pe filiera TAS | adevarul.ro
Simona Halep (31 de ani) poate răsufla ușurată după mult timp.

HIstoria.ro

image
Katiușa, „orga lui Stalin“: O revoluție în materie de artilerie autopropulsată
Adevărata revoluție în materie de artilerie autopropulsată a venit de la ruși: teribilele lansatoare multiple de rachete Katiușa.
image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.