Viaţa ca o furie

Publicat în Dilema Veche nr. 499 din 5-11 septembrie 2013
Viaţa ca o furie jpeg

● LSD theatre SHOW, de Christopher Durang, regia: Horia Suru, scenografia: Marian Vasii, cu: Isabela Neamţu, Matei Chioariu. O producţie Doctor’s Studio. Godot Café teatru. 

Dramaturgii americani (dar nu numai) dezbat de ani buni una dintre problemele omenirii contemporane: alienarea urbană. Metropola ca sursă de boală, cu efecte dezastruoase asupra psihicului uman: însingurare, depresie, isterie, dependenţe, consumul excesiv ca soluţie pentru umplerea golului identitar. Omul urban trăieşte dezarmonic, şi asta îi afectează grav mentalul şi îi pulverizează identitatea. Scrisă în 1987 (ceea ce face ca anumite referinţe să fie depăşite, de exemplu, cea la Maica Tereza), piesa lui Christopher Durang, Laughing Wild (cu titlul schimbat în spectacolul de la Godot – LSD theatre SHOW, iniţialele marchează cele trei părţi ale textului, „Laughing Wild“, „Seeking Wild“, „Dreaming Wild“) urmăreşte derapajul psihic al unei femei isterizate de uniformizarea prin consum şi al unui bărbat care nu-şi poate stăpîni furia, în ciuda practicilor gîndirii pozitive pe care le aplică. Instabilitatea lor este în mai mare măsură emoţională decît psihică, mecanismul urban le fragilizează afectele pînă devin un pachet de nervi. Textul jonglează cu monoloage şi scene în doi, cu viziuni subiective asupra realităţii şi obsesii care se prelungesc în oniric, însă scriitura este frustă, ironică, replicile sînt ascuţite şi au umor, vizează mai degrabă grotescul decît lirismul.

O dispută la supermarket – Femeia îl loveşte pe Bărbat din cauză că i-a obstrucţionat drumul spre mult dorita conservă de ton – declanşează o serie de incidente (taxiul pierdut „la mustaţă“ sau agresivitatea şoferului de taxi, probleme cotidiene recognoscibile în orice peisaj urban, inclusiv în România) şi pusee isterice care conduc spre un dezastru inevitabil. Femeia acuză pierderea sensului vieţii. Bărbatul este şi el în derivă, prins între furia indusă de societate şi zen-ul autoproclamat. Frustrările zilnice percepute hiperbolic angoasează personajele, care reacţionează într-un crescendo agresiv. Simbolurile consumismului – de tot felul – se transformă în fixaţii. Supermarket-ul, industria media cu eterna Oprah, rigiditatea Bisericii în problema SIDA şi a sexualităţii, pozitivismul şi practicile de autocontrol sînt factori de presiune care sufocă identitatea şi izolează individul. Pe măsură ce reperele existenţei devin vandabile pe scară mare, omul se depersonalizează. Christopher Durang previziona în acest text apariţia omului-marfă, pe care dramaturgia actuală (de la Rodrigo García şi al său Ronald, clovnul de la McDonald’s încoace) îl are ca personaj principal.

Spectacolul lui Horia Suru îmbracă maladia metropolitană în forma cea mai vizibilă a consumului – media. Expunerea în show-urile de televiziune a anxietăţilor, a falselor miracole, valorificarea senzaţionalului fabricat sînt parodiate exploziv, pînă la absurd. Demenţa urbană este exhibată purulent, prin toate mijloacele media. Ostentativitatea depresiei şi a obsesiilor are legătură cu nocivitatea societăţii de consum, dar şi cu pierderea intimităţii şi corolarul său, imposibilitatea de a te individualiza în jungla urbană. Cele două personaje-entertaineri îşi expun anxietăţile într-un show cu un public real. Nebunia vinde, omul dezaxat este clovnul modern. Regizorul italian Pippo Delbono foloseşte infirmităţile fizice sau retardul actorilor săi, în spectacole, dar o face pentru a demonta ipocrizia socială. La nivel de masă, televiziunea exploatează suferinţa ca marfă, pentru profit. Christopher Durang se referă la a doua variantă. Parodierea talk-show-urilor – cu agresivitate şi absurd – permite crearea unor supape pentru frustrările personajelor. Uciderea, măcar imaginară, a modelelor contemporane (Oprah), care concentrează atît afecţiunea, cît şi ura publică, are efectul unul antidepresiv puternic. Otrava răzbunării şi celebritatea de 15 minute (via Andy Warhol) sînt sublimate în acelaşi „medicament“.

Spectacolul de la Godot este zgomotos şi dinamic ca un show TV „adevărat“. Panourile luminate din fundal orbesc mai mult decît expun, şi asta este în spiritul consumului media, generat de strălucire, nu de substanţă. Isabela Neamţu creează o femeie nevrotică – poate un pic prea isterică încă de la început –, care îşi trăieşte cu voluptate şi dramele, şi frustrările şi, mai ales, gloria şi răzbunările imaginare. Există o plăcere a nefericirii, pe care personajul nu o afişează explicit, dar care se resimte printre crizele de nervi. Actriţa a mai jucat acest rol într-un spectacol al Teatrului Tineretului din Piatra Neamţ (cu un titlu apropiat de cel original, Rîs nervos), în regia lui Szabo K. Istvan, avîndu-l partener pe Cezar Antal. Personajele din cele două spectacole sînt diferite, cel de la Piatra Neamţ era mai introvertit, povestea sa era mai mult dramatică decît comică, avea o gradaţie a demenţei care se acumula în timp. La Godot, personajul este exteriorizat, frustrările explodează zgomotos, toate odată, ca şi cum nu ar mai fi putut fi reţinute nici o clipă. Partenerul ei, Matei Chioariu, funcţionează în contrapunct. Bărbatul (interpretat de autorul însuşi, în SUA, în buna tradiţie a actorilor-dramaturgi care încearcă personajul pe propria piele) este un tip calm. Aparent calm. Discursul lui începe liniştit şi sfîrşeşte în spume, iar şi iar, la nesfîrşit, deşi recită în minte (voce din off), cu falsă credulitate, litaniile tîmpe ale teoriilor despre gîndirea pozitivă şi autosugestie, în timp ce cîntă pasaje calmante de muzică clasică. Furia lui comică este imaginea reverberată a unui eşec. Societatea îl scoate din minţi şi el ratează reprimarea aversiunii faţă de... toată lumea. Masca este una a toleranţei, dar de sub ea ţîşneşte revolta faţă de infirmăţile societăţii. Actorii se folosesc de toate posibilităţile unui show: cîntă, dansează, sparg convenţia de spaţiu, implică publicul în spectacol. Desigur, este un mod de captatio benevolentiae pentru un public care vine la café-teatru, cu posibila aşteptare de a fi „întreţinut“, dar conceptul de spectacol, ca show (TV, dar nu neapărat) susţine plauzibil această formulă. De altfel, autorii declară public: „LSD Theatre Show nu este teatru. Este spectacol.“

Ca orice poveste americană, piesa lui Christopher Durang are un final aparent optimist, doar că cei doi nu au trăit fericiţi pînă la adînci bătrîneţi, ci au venit, separat, să-şi găsească sensul vieţii la Harmonic Convergence în Central Park. Ironia dramaturgului este acidă. Ca orice altceva, în societatea de consum, sensul vieţii este o marfă. Ea se poate dobîndi prin cîteva meditaţii. Pînă la primul acces de furie. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: A. Andries, D. Muscalu

972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.
Online MarkLetteri jpg
Jazz post-modern - Mark Lettieri, The Baritone Sessions vol. 2, Leopard (6) Records, 2022 -
Mark Lettieri Group vor concerta în Clubul Control din București pe 7 noiembrie.
969 15 Banu1 jpg
„Eu, eu, eu… ce plictis” (Cioran)
Eul e pernicios cînd se constituie în focar prioritar al artei, dar el nu intervine monoton, căci manifestările îi sînt multiple și ele reclamă evaluări diverse.
969 16 sus coperta Romila jpg
Bacovia, prima „viață”
Cîteva lucruri evită să facă autorul cu subiectul său și cred că ele sînt esențiale pentru o reușită a genului.
969 16 jos coperta Marius jpg
Riscul de a citi
Citind Lolita în Teheran rămîne prima carte care dezvăluia riscurile de a citi literatură occidentală într-o țară fundamental islamică.
p 17 jpg
Dubla doi
Regizorul Michel Hazanavicius și-a făcut o reputație (pompată, trebuie spus) din voluptatea cu care pastișează mituri ale cinema-ului.
969 17 Breazu jpg
Forme și fonduri
Foarte probabil că acesta este motivul pentru care Stumpwork poate fi tot ceea ce a fost anul trecut New Long Leg, dar este încărcat, pe fond, cu mai multă autonomie, cu mai mult spațiu, cu mai multă atmosferă.
p 23 Intilnirea golului plin cu plinul gol, 1959 jpg
„Arca lui Noe“ și bestiarul braunerian
De la începuturile creației lui Victor Brauner pînă la ultima serie de lucrări consacrată Mitologiilor și Sărbătorii Mamelorîn anul 1965, opera sa este traversată de reprezentări ale păsărilor și animalelor.
Afiș spectacol „Interior Exterior” png
„Interior/Exterior” – Un spectacol al zidurilor pe care le-am ridicat în noi
O radiografie a spaimei, dar și o fotografie a speranței. Un spectacol al zidurilor pe care le-am ridicat în noi, dar pe care le putem ocoli oricînd în pași de dans. Dar cine ne învață să dansăm?

Adevarul.ro

Volodimir Zelensky FOTO Profimedia
The Economist: Încercările armatei ucrainiene de a ocupa Crimeea ar putea duce la disensiuni serioase între Zelensky și liderii occidentali
Revista britanică a relatat că Occidentul se teme de o escaladare a conflictului în cazul unei ofensive a Forțelor Armate ale Ucrainei în Crimeea și de posibila utilizare a armelor nucleare de către Federația Rusă, ca răspuns.
vaccin covid foto Pixabay
COVID-19. Unde putem face vaccinul bivalent în România
La finalul săptămânii trecute a sosit în România vaccinul anti-COVID bivalent, care în statele din Vest se administrează încă din septembrie.
Zimbru Romsilva jpg
Un zimbru impunător, filmat la masă într-o pădure din Parcul Natural Vânători Neamț VIDEO
Cel mai mare mamifer terestru din Europa, zimbrul, are în Parcul Natural Vânători Neamț toate condițiile de hrană și adăpost. Este „la el acasă”, după ce specia a fost reintrodusă în urmă cu câteva decenii.

HIstoria.ro

image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.
image
Cucerirea Vidinului, cea mai puternică fortăreaţă otomană de pe Dunăre
La începutul lunii mai 1877, Armata Română s-a concentrat în Oltenia pentru a împiedica manevrele otomane și a ține sub control cetatea Vidin, cea mai puternică fortăreață turcească de pe Dunăre.
image
Războiul Fotbalului: Meciul care a declanșat conflictul armat dintre El Salvador și Honduras / VIDEO
În istorie sunt consemnate tot felul de conflicte, pornind de la motive mai mult sau mai puțin întemeiate: pentru teritorii, pentru bogății, pentru glorie, pentru onoare, pentru amor... Iată însă că atunci când două națiuni sud-americane, Salvador și Honduras, au ajuns să se războiască, printre motivele conflictului s-au regăsit și niște partide de... fotbal.