Un timp, două perspective

Publicat în Dilema Veche nr. 777 din 10-16 ianuarie 2019
Un timp, două perspective jpeg

O perioadă aproape deloc abordată în spectacolele de teatru de pînă acum, anii 1946-1955, apare ca temă în două spectacole create toamna trecută. Cultul personalităţii (text şi regie Mihai Lukács), spectacol independent realizat la Macaz Teatru Bar Coop. în Bucureşti, şi Experimentul P (text Radu Dragomirescu, regie Alexander Hausvater), creat la Teatrul „Alexandru Davila“ din Piteşti, investighează două realităţi ale acelor vreumuri. Primul se concentrează pe lupta pentru putere de la vîrful Partidului Muncitoresc Român (numit aşa în perioada 1947-1965, ulterior devenit Partidul Comunist Român), pe intrigile, alianţele de conjunctură şi trădările fruntaşilor comunişti, sub influenţa epurărilor staliniste. Cum „lumina venea de la Răsărit“, şi politica eliminării disidenţilor şi a îndepărtării posibililor pretendenţi la putere, pe care o ducea Stalin în Uniunea Sovietică, era rapid preluată în statele-satelit. Fiecare membru al conducerii PMR îşi păzea bine poziţia, căci din elita de partid se putea ajunge direct la închisoare sau chiar mai rău (Lucreţiu Pătrăşcanu, membru în conducerea PMR, este executat în 1954).

Cultul personalităţii se concentrează pe trei personaje din epocă: Ana Pauker, mîna de fier a partidului, Gheorghe Gheorghiu-Dej, liderul populist, dar care nu ezita să îşi elimine adversarii, şi Nicolae Ceauşescu, care, la vremea respectivă, făcea parte din elita comunistă. Spectacolul imaginează o întîlnire post-mortem a celor trei, într-o emisiune de varietăţi politice, prezentată de Ceauşescu şi numită Cultul personalităţii, un format TV de tip dezbatere-divertisment, în care invitaţii sînt persoane publice. Scenariul este scris pe baza stenogramelor şedinţelor din Biroul Permanent al PMR, acolo unde lupta politică lua forma atacurile la persoană, presărate cu detalii picante, devenea intimă şi periculoasă prin succesiunea surprinzătoare a alianţelor şi trădărilor. Personajele sînt vii şi viabile, fără a imita mimetic persoanele reale. Elementele de caracter ale celor trei lideri politici sînt înşurubate în constructe identitare ficţionalizate, jucate magistral de actori. Lui Ceauşescu, Raj Alexandru Udrea îi dă o tentă gay, pe care personajul real nu a avut-o, dar şi fanfaronada cunoscută, şi ego-ul mai mare decît intelectul, şi umilinţa (recognoscibilă de la sinistrul proces din 1989). Este Ceauşescu de dinainte de a fi preşedinte, ameţit deja de accesul la putere, dar încă obedient faţă de liderii momentului. Dej al lui Andrei Şerban este gregar, chiar grobian, descoperind binefacerile populismului şi exploatîn-du le într-un incipient cult al personalităţii, pe care Ceauşescu îl va duce, mai tîrziu, la cote paroxistice. Dej are un înşelător aer bonom care îi maschează agresivitatea, dar cea cu adevărat periculoasă este Ana Pauker, căreia Oana Rusu îi dă inteligenţă, forţă, stil, o siguranţă de sine dezarmantă şi o inflexibilitate fără scrupule. Pauker apare în spectacol ca o feministă, avînd un parcurs mereu chestionat de bărbaţii din partid: a trebuit să se lupte cu misoginismul şi antisemitismul latente ale comuniştilor, existente dincolo de lozincile egalitariste fluturate în public. Chestionate din perspectiva luptei pentru putere din interiorul partidului, personajele sînt demitizate şi puse să relaţioneze cu propria legendă. Construite pe elemente autentice, textul şi personajele generează un documentar ficţionalizat în care conţinutul, real în esenţă, este reimaginat într-o ramă fictivă. Aceeaşi paradigmă este valabilă şi pentru muzică, căci hit-urile epocii sînt reorchestrate live. Realitatea istorică este patinată prin tuşe contemporane.

experimentul p credit foto teatrul al davila pitesti jpg jpeg

Experimentul P prezintă o altă latură a anilor ’50: închisorile politice. În paralel cu lupta internă pentru putere, PMR ducea şi o luptă de convingere cu forţa a populaţiei despre binefacerile noului regim şi de eliminare a „elementelor duşmănoase“. Noţiunea de „duşman al poporului“ avea un caracter generos şi în închisori intrau de-a valma intelectuali, oameni de afaceri, chiaburi (ţărani care aveau pămînt şi mijloace de lucru), legionari, opozanţi etc. Unii au supravieţuit detenţiei, alţii nu. Apare (tot de inspiraţie sovietică) fenomenul Piteşti, o formă de tortură practicată la penitenciarul din Piteşti între 1949 şi 1951, unde deţinuţii politici erau supuşi unui regim extrem de dur. Unii dintre ei, fie pentru a se salva, fie din cauză că au fost şantajaţi, au fost forţaţi să devină torţio-narii colegilor de celulă. După 1951, au fost transferaţi în alte închisori (Gherla, Tîrgu Ocna, Canal), pentru a aplica aceeaşi metodă. Nu s-au salvat, ba chiar unii dintre ei au fost executaţi pentru această „activitate“ (perversitatea epurărilor: regimul crea instrumente umane de tortură, pe care apoi le elimina). Spectacolul este o ficţiune a detenţiei din perspectiva unui personaj-simbol (interpretat expresiv de Gogu Preda), care trece prin etapele violente ale reeducării, însoţit de un cor cu funcţii multiple (narator, bocitor, acuzator). Însă ce funcţiona în Cultul personalităţii, aici nu mai funcţionează. În primul rînd, dramaturgia este problematică. Motivul arestării este expediat în derizoriu: tinerii dansează rock and roll, (probabil) o metaforă a interesului pentru valorile occidentale (sancţionabilă în epocă), dar una simplistă, care eludează esenţa epocii (există o varietate complexă de motive/pretexte pentru care oamenii au făcut închisoare politică). Apoi corul şi muzica (compoziţie originală de Gabriel Basarabescu, de tip șlagăr, aminteşte de brigăzile artistice) teatralizează superficial şi artificial spectacolul, anulîndu-i dramatismul. Faptul că ambele spectacole sînt semimuzicale este provocator ca teatralitate (teme grave, format aparent frivol), dar reuşita ţine de modul în care relaţionează formatul muzical cu subiectul (dacă îl potenţează, ca în Cultul personalităţii, sau îl îngroapă, ca în Experimentul P). La fel funcţionează prezenţa documentării în spectacol şi felul cum este chestionată epoca (informaţii şi perpective valide asupra acelei perioade versus ficţiune trăiristă). Anii ’50 au fost convulsivi, cu schimbări politice drastice, marcaţi de teroare şi gargară ideologică. O privire lucidă asupra lor, care să surprindă nuanţele şi să ofere informaţii, ar fi utilă. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Andreea Leu (sus), Teatrul Al. Davila, Pitești (jos)

982 16 sus coperta jpg
O bere cu Dave Grohl
Pe mulți dintre noi izolarea din timpul pandemiei ne-a făcut să ne aplecăm spre tot soiul de hobby-uri mai mult sau mai puțin bizare (și de multe ori nu neapărat utile).
p 17 jpg
Teatru de război
Narvik e despre acest cuplu – ea, „soție și mamă”; el, soldat chiar pe frontul din fața casei – care trebuie să le facă față nemților, „separat, dar împreună”.
982 17 coperta1 jpg
Familia Wakeman
Nu doar Steven Wilson a avut un an intens, ci și celălalt Wilson esențial al prog-rock-ului britanic, Damian Wilson.
George Banu jpg
George Banu – un portret pur subiectiv
Biţă folosea des expresia entre‐deux, inclusiv în Povestirile lui Horatio, una dintre ultimele lui cărți.
landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.

Adevarul.ro

image
Ger de crapă pietrele în România: temperaturile de coșmar care se anunță. Cât ține episodul de vreme rea
Vremea rea pune stăpânire pe aproape toate regiunile. Va continua să ningă la munte, iar temperaturile vor scădea accentuat. Gerul ne va chinui toată săptămâna viitoare.
image
Închisoare pe viață pentru un român care a ucis o femeie pentru a-i lua averea. Cum s-a filmat în casa victimei
Mohammed El-Abboud, cetățean român în vârstă de 28 de ani, și Kusai Al-Jundi, cetățean sirian, în vârstă de 25 de ani, au păcălit-o pe Louise Kam, să semneze documente de împuternicire care, credeau ei, le-ar fi permis să controleze averea de milioane de euro a acesteia.
image
„Mirciulică“, filmul cu Mircea Bravo, locul 1 pe Netflix. Cât profit a făcut în cinema. „A trebuit să folosim înjurături“ VIDEO
La doar o zi de la lansarea pe platforma de streaming, comedia este deja preferata telespectatorilor din România.

HIstoria.ro

image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.
image
Originea familiei Caragiale. Recuperarea unei istorii autentice
„Ce tot spui, măi? Străbunicul tău a fost bucătar arnăut, plăcintar! Purta tava pe cap. De-aia sunt eu turtit în creștet!”, astfel îl apostrofa marele Caragiale pe fiul său Mateiu, încercând să-i tempereze fumurile aristocratice și obsesiile fantasmagoric-nobiliare de care acesta era bântuit.
image
Detalii din viața a 3 mari actori cu origini românești / VIDEO
Detalii din viața a 3 mari actori cu origini românești