Un proces în trei acte şi nici un vinovat

Publicat în Dilema Veche nr. 494 din 1-7 august 2013
Un proces în trei acte şi nici un vinovat jpeg

●Aggressive mediocrity, un debate-performance de Catinca Drăgănescu; cu: George Albert Costea, Cristina Drăghici, Ionuţ Oprea, Sorina Ştefănescu, Vlad Udrescu. Teatrul Luni de la Green Hours.

Lotul olimpic al României a obţinut cinci medalii la Olimpiada Internaţională de Fizică de la Copenhaga, două de aur şi trei de argint, rezultate care au plasat România pe primul loc în Europa şi pe locul 5 în lume. Medaliile de aur au fost obţinute de Cristian Frunză (clasa a X-a) şi de Cristian Andronic (clasa a XI-a). Toţi cei cinci medaliaţi români sînt elevi ai Liceului Internaţional de Informatică din Bucureşti.

Ştirea de mai sus a apărut la jumătatea lunii iulie. O pură întîmplare face ca la Teatrul Luni de la Green Hours să fi avut premiera un spectacol despre situaţia copiilor supradotaţi, cu aplicare la cazul ficţionalizat al unui olimpic internaţional la fizică. Aggressive mediocrity pune în discuţie hibele sistemului de educaţie, vizibile (şi) prin lipsa de grijă pentru copiii supradotaţi. Formula este de teatru-forum, iar povestea are la bază mai multe cazuri reale. Anul trecut, Ştefania Sterpu (15 ani), olimpică în lotul de juniori la astronomie, s-a aruncat de pe bloc. În 2011, un alt olimpic naţional la matematică s-a spînzurat. Unii psihiatri asociază copiii supradotaţi cu riscul ridicat de boală psihică. Cauzele sînt cumulative: obsesia pentru perfecţiune, percepţia – a lui şi a celorlalţi – că e diferit, izolarea, interiorizarea. În România, nici profesorii, nici părinţii nu sînt pregătiţi să identifice nevoile unui copil supradotat. Spectacolul Catincăi Drăgănescu porneşte de la această necunoaştere (ignorare?) a situaţiei şi ajunge cumva tot aici. Dar să o luăm pas cu pas.

Prima parte a performance-ului este bazată pe o dramaturgie fragmentară, cu scene scurte şi personaje tipologice. Mama – o femeie independentă, din high-class, preocupată de carieră, un pic frivolă. Tatăl – pragmatic, îşi manifestă afecţiunea pentru fiul său, prin oportunităţi de afaceri. Ambii părinţi sînt mîndri de nivelul lor financiar şi aplică sintagma „totul se poate cumpăra“. Profesoara – rigidă, îşi face din rezultatele la olimpiadele internaţionale principala plăcere în viaţă. Prietenul – un jurnalist de 35 de ani, în luptă cu obişnuinţele senzaţionaliste ale presei „de consum“. Şi „eroul“ – olimpicul internaţional la fizică, a cărui absenţă marchează nu numai dispariţia sa, ci şi faptul că nu i se dă niciodată cuvîntul, ceilalţi îl ignoră sau vorbesc în numele lui, i se substituie (ştiu ei mai bine ce vrea/simte adolescentul). Creatorii spectacolului au declarat că vor să discute despre situaţia adolescentului obişnuit, nu numai despre cea a celui extraordinar. Viciul comun pe care îl are societatea – şcoala şi familia – în raport cu adolescentul (valabil şi la vîrste mai mici) pare a fi lipsa de atenţie. Copilul sau tînărul nu este ascultat, de aici apare şi mult acuzata fractură de comunicare dintre generaţii. Revenind la Aggressive mediocrity, cele patru personaje prezente desenează situaţia clar, prin tuşe groase, cu scene scurte, care se succed rapid, ca un rechizitoriu (întregul spectacol este văzut ca un proces, spectatorii sînt juraţi, există un MC – procuror, interogatorii şi pledoarii, un verdict etc.). Personajele sînt conturate din cîteva trăsături esenţiale, la limita clişeului, nu comunică direct, ci demonstrativ, către public. Lipsa de comunicare viciază şi aici situaţia, amplifică sincopele sistemului. Partea de teatru se termină cu moartea adolescentului, o sinucidere inexplicabilă. Miezul spectacolului este un joc pentru care spectatorii au primit cartonaşe colorate, cu care votează ce personaj ar putea fi responsabil şi, în urma pledoariei acestuia şi a interogării sale de către celelalte personaje, decid vinovăţia sau nevinovăţia acestuia. Prin eliminare, în scenă va rămîne un vinovat. Unicul. Şi aici intervine a treia parte a show-ului, una discursivă, în care spectatorul este provocat să îşi expună opiniile, după ce MC-ul creează îndoiala rezonabilă: este acel personaj singurul responsabil pentru moartea tînărului? Mai mult, este el vinovat (poate fi un factor agravant, dar nu vinovat, întrucît este vorba de un act deliberat – sinucidere – al unei persoane cu discernămînt – minor peste 16 ani)?

Aggressive mediocrity este un spectacol care identifică un sistem educaţional depăşit, ale cărui lacune afectează direct viaţa copiilor. De exemplu, lipsa unui psiholog pentru elevi. Teoretic, există unul în fiecare şcoală, nu ştiu dacă asta se verifică şi practic. În plus, munca lui este oarecum formală, nu există acel sistem de urmărire a evoluţiei elevilor (nici nu ar putea, dacă un singur psiholog are în grijă sute de elevi). Carenţele din sistemul educaţional sînt multe şi merită dezbătute, dar Aggressive mediocrity reuşeşte doar pe jumătate acest lucru. Problema este la construcţia spectacolului. Jocul vinovaţilor – sau al vinovăţiilor – începe de la o premisă greşită, aceea că publicul ar alege un singur responsabil al tragediei. În mod cert, nu există un vinovat unic, este nevoie de o responsabilizare pe multiple planuri, există o vină sistemică, un summum de carenţe sociale (şcoala părinţilor, înţeleasă ca o minimă pregătire individuală pentru acest „rol“, nu există). Astfel, jocul găsirii unui vinovat parcurge un traseu lung, pentru a ajunge într-un punct în care spectatorul se afla deja de la început. Cu alte cuvinte, demonstrează ceea ce ştim: că nu poţi fi responsabil (cu atît mai mult unic) pentru sinuciderea cuiva şi că nu există o procedură de atenţie pentru copii excepţionali (povestea se poate extinde, de exemplu, la sportivi).

Fractura de comunicare între generaţii, problemele sistemului de învăţămînt, tarele sociale – temele identificate de creatorii Aggressive mediocrity arată disfuncţiile societăţii. Minusul spectacolului este că se păstrează într-o zonă demonstrativă: asta e situaţia, nu e aşa că nu e aşa? Dezbaterea ar fi trebuit să pornească din punctul asupra căruia sîntem cu toţii de acord: că există o problemă generată de un summum de factori. De aici încolo ar trebui să înceapă discuţia, lucru care se întîmplă prea tîrziu în economia spectacolului.

Văzut de două ori – la avanpremieră, cînd publicul a sancţionat premisa jocului, refuzînd convenţia, căci a alege un singur vinovat înseamnă a accepta o convenţie, şi după premieră, cu public-ţintă invitat (liceeni şi profesori), care a intrat în joc –, spectacolul pare sustenabil doar dacă spectatorul respectă convenţia. Asta fragilizează intenţia scenică. Dincolo de acest aspect, Aggressive mediocrity rămîne un exerciţiu bun de chestionare a problemelor societăţii contemporane.

Oana Stoica este critic de teatru.

973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.
Online MarkLetteri jpg
Jazz post-modern - Mark Lettieri, The Baritone Sessions vol. 2, Leopard (6) Records, 2022 -
Mark Lettieri Group vor concerta în Clubul Control din București pe 7 noiembrie.

Adevarul.ro

Horoscop - zodii - zodiac FOTO Shutterstock
Horoscopul zilei, 3 decembrie. O zodie se va confrunta cu probleme mari
Horoscopul zilei pentru ziua de sâmbătă, 3 decembrie, este realizat de astrologul Click, Lorina, și vine cu predicții complete pentru toate zodiile.
Becali
Lucian Bode la Consiliul JAI FOTO Facebook Lucian Bode
Ce este Consiliul JAI, care decide dacă România poate sau nu să adere la Schengen
Consiliul JAI este format din miniștri de Interne, responsabili cu migrația, gestionarea frontierelor și cooperarea polițienească, însă nu toate statele membre UE au aceeași repartizare a sarcinilor între miniștri.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.