Traumele corpului (im)perfect

Publicat în Dilema Veche nr. 811 din 5-11 septembrie 2019
Traumele corpului (im)perfect jpeg

ÔŚĆ Dulce-acri┼čor. Texte de: Corina Butnaru, Adriana Creang─â, Gabriela Harabagiu, Claudia Machedon, Anca Munteanu ╚Öi Denisa Velicu. Regie: Claudia Machedon. Dramaturgie: Adriana Creang─â. Scenografie ╚Öi instala╚Ťie video: Denisa Velicu. Cu: Corina Butnaru, Gabriela Harabagiu, Anca Munteanu. Spectacol realizat ├«n cadrul ╚ścolii de teatru politic 2019, proiect cultural ini╚Ťiat de Asocia╚Ťia ADO ╚Öi Macaz Teatru Coop, co-finan╚Ťat de AFCN. 

├Än mai toate spectacolele despre copii ┼či adolescen┼úi, indiferent de subiectul abordat, se reg─âse┼čte o acuz─â la adresa ┼čcolii ┼či a familiei: minimalizarea sau ignorarea unor probleme cu care cei mici se confrunt─â zilnic. ┼×coala ┼či familia se ┼úin ├«nc─â departe de universul cotidian al copilului, refuz├«nd s─â discute despre situa┼úii ┼či nevoi concrete, sus┼úin├«nd ideea nes─ân─âtoas─â c─â despre ce nu se vorbe┼čte nu exist─â. E vorba aici nu doar despre educa┼úia sexual─â, deficitar─â ├«n prezent, ceea ce genereaz─â efecte negative (de la inciden┼úa mare a sarcinilor la mame minore la tot felul de abuzuri, inclusiv revenge porn), ci ┼či de alte probleme (bullying, migra┼úia economic─â ┼či consecin┼úele ei asupra copiilor, abandonul ┼čcolar ├«n mediul rural etc.). Educa┼úia sexual─â face parte dintr-o tem─â vast─â care vizeaz─â corpul ┼či include tiparul corpului dezirabil social, intens promovat ├«n media, la pachet cu avalan┼ča de ÔÇ×remedii ┼či solu┼úiiÔÇť miraculoase pentru ob┼úinerea acestuia, sexualizarea ┼či obiectificarea corpului feminin, stigmatizarea persoanelor supraponderale etc. Mai multe spectacole au abordat aceast─â tem─â ├«n ultimii ani ÔÇô a┼č aminti aici doar pe cele dou─â din Cluj, Eat me (regia Adina Laz─âr, produc─âtor Create. Act. Enjoy, trateaz─â rela┼úia dintre corp ┼či ÔÇ×modaÔÇť culinar─â) ┼či Body of Defiance (regia Raul Coldea, produc─âtor Reactor de Crea┼úie ┼či Experiment, vorbe┼čte despre asumarea corpului anormativ). Un spectacol creat ├«n cadrul ╚ścolii de teatru politic 2019 ÔÇô program de ateliere, derulat de de Asocia┼úia ADO ┼či Macaz Teatru Coop, prin care arti┼čtii tineri ├«nva┼ú─â s─â exploreze subiectele din perspectiva dinamicilor sociale ÔÇô reia subiectul, concentr├«ndu-se pe efectele presiunii sociale de a avea un corp ÔÇ×idealÔÇť asupra adolescen┼úilor ┼či adul┼úilor tineri.

Spectacol-confesiune, cu o alternan┼ú─â dinamic─â de monoloage ┼či scene ├«n dou─â-trei personaje, Dulce acri┼čor surprinde momente (gimnaziu, liceu, facultate) din via┼úa a trei fete care, odat─â cu dezvoltarea corpului, ├«┼či dezvolt─â ┼či obsesiile ┼či frustr─ârile legate de el. Bianca (Corina Butnaru), care m─ân├«nc─â doar o ro┼čie pe zi, Elena (Anca Munteanu), c─âreia i se spune ÔÇ×gras─â ┼či frumoas─âÔÇť, ┼či C─ât─âlina (Gabriela Harabagiu), care ┼úine diete ┼či vomit─â tot, s├«nt personaje semific┼úionale: compilate din detalii biografice ale artistelor din echipa de crea┼úie, ele s├«nt caractere compozite, reprezentative pentru genera┼úia t├«n─âr─â. Pe m─âsur─â ce corpul este con┼čtientizat de adolescent, el devine obiect de interes ┼či pentru cei din jurul acestuia, ├«n special colegii de ┼čcoal─â. A┼ča apar h─âr┼úuirea, umilirea, agresiunea verbal─â sau fizic─â pentru corpurile atractive sexual, dar ┼či pentru cele care nu se dezvolt─â conform normei. Bullying-ul la ┼čcoal─â, imaginea omniprezent─â a trupurilor ÔÇ×perfecteÔÇť, lipsa ├«ncrederii ├«n sine ┼či a sprijinului pentru a-┼či ├«n┼úelege ┼či accepta propriul corp s├«nt parte din presiunea care viciaz─â rela┼úia tinerilor cu propria imagine. ├Än acest context, ├«ncepe o serie de reac┼úii negative pe care adolescen┼úii le au fa┼ú─â de sine ┼či care se traduc ├«n dezordine alimentar─â (de la m├«ncat compulsiv la refuzul hranei), uneori cu component─â maladiv─â (anorexie, bulimie), anxietate ┼či depresie, recluziune social─â etc. Cum timpul cre─ârii spectacolului a fost scurt, artistele au decis s─â prezinte o latur─â a problemei pe care o experimentaser─â direct: traseul sinuos al accept─ârii propriului corp ┼či urmele pe care acesta le las─â ├«n sufletul, mintea ┼či pe trupul adolescentului. Tinerii internalizeaz─â discursul public nociv privind idealul de frumuse┼úe ┼či ├«l metabolizeaz─â ca pe o toxin─â: orice abatere personal─â, real─â sau imaginar─â, de la modelul dezirabil scade stima de sine.

19 foto nicu lazur jpg jpeg

Este interesant─â conexiunea dintre aceste traume psihice ale corpurilor fizice cu instituirea tipologiilor ├«n teatru. Unuia dintre personaje, student─â la Actorie, av├«nd o statur─â impozant─â, i se spune c─â este destinat─â s─â fie ÔÇ×actri┼ú─â de scen─â mareÔÇť (i se dau roluri de mame ┼či e asigurat─â c─â nu va juca niciodat─â ÔÇ×feti┼úa cu chibrituriÔÇť). Aceea┼či acuz─â subtil─â adus─â teatrului de stat ÔÇô c─â folose┼čte stereotipuri fizice ÔÇô apare ┼či ├«n COMING of stAge, spectacolul creat de Radu Apostol ┼či Peca ┼×tefan la T├«rgu Mure┼č cu masteranzii Universit─â┼úii de Arte, prin personajul lui Carmen Ghiurco, c─âreia i se spune c─â ÔÇ×nu are picioare de (teatru) na┼úionalÔÇť (actri┼úa este minion─â). Este aici ideea uniformiz─ârii, a reproducerii nes─ân─âtoase a unor modele fizice (stereotipuri) de actori, care poate depersonaliza arta teatrului.

Echipa de crea┼úie de la Dulce-acri┼čor este integral feminin─â, lucru important ├«n economia spectacolului, c─âci corpul feminin este cel cu prec─âdere stereotipizat, judecat, obiectificat. Perspectiva feminin─â/feminist─â asupra subiectului este discret con┼úinut─â ├«n text (dramaturgie Adriana Creang─â) ┼či explorat─â de regizoare (Claudia Machedon), f─âr─â a transforma spectacolul ├«ntr-unul explicit militant. Accentul cade pe intimitatea confesiunilor ┼či pe explorarea experien┼úelor negative generate de conflictul mental ┼či emo┼úional cu propria imagine neconform─â cu norma. Veridicitatea biografiilor, fie ┼či par┼úial fic┼úionalizate, ┼či st─âp├«┬şnirea instrumentelor actorice┼čti, o regie curat─â, eficient─â, un spa┼úiu gol func┼úional (prin lumini ┼či c├«teva cuburi negre) fac din Dulce-acri┼čor o reu┼čit─â performativ─â. Dar miza lui nu se rezum─â la asta. Turneul din aceast─â toamn─â al spectacolului, la Cluj, Ia┼či ┼či Sibiu, va oferi posibilitatea tinerilor din aceste ora┼če s─â ├«┼či confrunte frustr─ârile ┼či anxiet─â┼úile legate de corp ┼či s─â ├«n┼úeleag─â c─â nu trec singuri prin aceste angoase. Atunci c├«nd ┼čcoala ┼či familia tac, poate vorbi teatrul. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Nicu Lazur

comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.