Timp şi timpuri

Publicat în Dilema Veche nr. 736 din 29 martie – 4 aprilie 2018
Timp şi timpuri jpeg

● Showkeys, 9-14 martie. Compania „Tompa Miklós“, Teatrul Naţional Tîrgu Mureş. 

În microstagiunea sa anuală, Compania „Tompa Miklós“ a Teatrului Naţional Tîrgu Mureş a prezentat opt producţii, printre care premiera Beţie, un text de Ivan Vîrîpaev în regia lui Radu Afrim. La a patra lor colaborare, regizorul cultivă buna relaţie cu actorii maghiari mureşeni în care şi-a găsit partenerii potriviţi pentru lungile călătorii artistice în universuri care îl interesează sau care îi aparţin (precum cel din Pasărea retro se loveşte de bloc şi cade pe asfaltul fierbinte). Spectacolele sale au o doză de intimitate care ţine de faptul că, indiferent de text (piesă de teatru, adaptare după roman, scenariu personal), ele sînt rezultatul direct al imaginarului, senzorialului şi mentalului afrimian. Radu Afrim este un autor de teatru în sensul de creator de universuri performative profund personale, pe care trupa de la Mureş îl înţelege bine, oferindu-i astfel un confort creativ care se transpune (şi) în durata spectacolelor sale de aici (trei-patru ore).

Beţie este unul dintre textele în care Ivan Vîrîpaev apelează la dialoguri, spre deosebire cele mai multe dintre scrierile sale, exclusiv monologate. Tema se configurează, la modul general, în jurul nevoii oamenilor de a găsi un sens propriei existenţe, singurătăţii umane în univers şi misterului divin. Scriitura este profund metaforizată, oarecum diluată şi absconsă şi se încheagă, mai greu decît în alte piese ale lui Vîrîpaev, abia spre final. Regizorul păstrează lungimile scenelor, ba chiar le alungeşte, găseşte soluţii profund personale pentru poveştile din text (dramaturgia e fragmentară, cu naraţiuni care se întretaie) şi foloseşte, cu efect de cezură, muzica live, cu ajutorul unei fascinante interprete de folclor maghiar care cîntă, acompaniată de un band, un singur cîntec popular, cu versuri şi orchestraţii diferite (varianta cu „Riders On The Storm“ de la The Doors este antologică). Afrim a reprezentat la propriu beţia (de unde şi titlul, în original el se traduce Beţi sau Îmbătaţi), indusă sub supravegherea unui Bacchus-„faun“, ca o stare la limita dintre real şi imaginar/senzorial, de semiconştienţă, cînd se deschid lumi nebănuite, inaccesibile cotidianului. Se regăsesc în spectacol personajele tipice ale regizorului (bărbatul-divă, îmbrăcat aici într-o rochie de catifea neagră, cîntă la harpa care e, de fapt, un grătar de frigider – o aluzie la nimfele care manipulează realitatea), procedee (împărţirea scenografică în spaţiu real şi spaţiu imaginar, care este aici separată în timp: primul act are o concreteţe prin interioare domestice suprapuse, aglomerate, al doilea act este intens metaforic, aproape tarkovskian – un spaţiu gol, oniric, cu pămînt pe jos şi o vitrină în fundal din care apar, fantomatic, personajele) şi preocupări specifice (în fiecare spectacol afrimian există speranţa unei salvări, de unde şi acele universuri imaginare vindecătoare, către care accesul este misterios şi profund intim). Sînt două lucruri de observat la traseul regizorului în timp: demersul de a-şi construi un univers teatral personal (care pare să l ţină prizonier uneori), recognoscibil dincolo de texte şi nevoia de explorare nelimitată (de timp, spaţiu sau orice altceva) a acestui univers. Este interesant de urmărit cum va evolua în timp stilistica afrimiană.


– foto: A. Bulboacă

736 19 rosencrantz foto a bulboaca jpg jpeg

Un alt spectacol, Frumos de Jon Fosse, în regia lui Adi Iclezan, ridică şi el problema duratei: cel puţin în montările autohtone, timpul din piesele lui Fosse – acel timp teatral care acoperă refuzul verbalizării gîndurilor şi sentimentelor – este deseori reprezentat la scara 1:1. Timpul teatral nu este însă niciodată timp real, durata în teatru este jucată, intermediată de instrumente teatrale. Este aceeaşi situaţie ca în cazul „firescului“ ca stil de joc, care nu poate fi civil, ci trebuie interpretat, asumat ludic. Revenind la Fosse, aceasta este una dintre capcanele dramaturgiei sale în care spectacolul mureşean cade, fiind resimţit ca prea lung şi prea monoton. Altfel, Frumos este un spectacol excelent jucat, în special de Orsolya Moldován, András Korpos şi Miklós Levente Ördög, care au cele mai dificile partituri, în care evoluează cinematografic, cu maximă fineţe a mijloacelor de interpretare.

Spectacolul lui Theodor Cristian Popescu, Ia uite cine s-a întors, o adaptare după romanul omonim al lui Timur Vermes, care imaginează reîntoarcerea lui Hitler în Germania anului 2011, aduce o anume concreteţe a contemporanului printre tematicile spectacolelor mureşene din Showkeys. Textul studiază mecanismul prin care se produc derapajele social-politice precum ultranaţionalismul, rasismul, dictatura. Premisele care i-au servit lui Hitler în ascensiunea la putere nu sînt identic reproduse în societatea actuală, dar variaţiile acestora, bazate tot pe acumularea de ură etnică (în 2011, aceasta era îndreptată împotriva minorităţii turce din Germania, astăzi se adaugă refugiaţii sirieni şi de alte naţionalităţi), refac condiţiile radicalizării populaţiei şi apariţiei unor mişcări extremiste. Premise similare, efecte similare. De altfel, în spectacol, buncărul monocolor al lui Hitler – comic şi înfricoşător în acest rol, Bíró József concentrează toată atenţia în spectacol, celelalte partituri actoriceşti fiind create pentru a-l susţine – este „întors pe dos“ în efervescenţa coloristică a societăţii de consum, plină de reclame, iar discursurile lui sînt transmise la televizor (rolul media în propagarea extremismului este major, detaşarea de istorie şi obsesia audienţei duc la promovarea „inconştientă“ de către televiziuni a unor discursuri toxice). Aici intervine o altă paradigmă: ceea ce a fost cîndva oroare este acum comedie. Acest Hitler, contemporanul nostru, ridicol şi agresiv, face un soi de stand-up care îi oripilează pe unii şi îi fascinează pe alţii. Pînă la o tragedie de proporţii nu e o cale aşa de lungă, dar spectacolul se opreşte aici, restul putînd fi dezvoltat după imaginaţia şi raţiunea fiecărui spectator. În realitatea cotidiană, clone epigonice ale dictatorilor est-europeni au început să apară prin fostele ţări comuniste, semn că situaţiile istorice se pot repeta. Depinde (şi) de noi dacă le permitem să aibă acelaşi deznodămînt. 

Oana Stoica este critic de teatru.

973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.
Online MarkLetteri jpg
Jazz post-modern - Mark Lettieri, The Baritone Sessions vol. 2, Leopard (6) Records, 2022 -
Mark Lettieri Group vor concerta în Clubul Control din București pe 7 noiembrie.

Adevarul.ro

petrovaprez jpg
De ce se sinucideau femeile în Primul Război Mondial. Studiul făcut de un profesor în Maramureș
O statistică a morților din Primul Război Mondial din satul Petrova din Maramureș indică faptul că un mare număr de femei se sinucideau, în timpul Primului Război Mondial. Cifrele însă nu arată cu precizie câte dintre decese erau sinucideri, fiind notate sintagme mult mai „blânde”
Nemtoaica jpg
Mondialul „păcătoșilor“: Cât costă să savurezi meciurile cu alcool și femei în bikini, la Doha VIDEO REPORTAJ
Totul are un preț pe această lume, inclusiv „driblarea“ restricțiilor religioase într-o țară islamică.
Culori curcubeu FOTO Shutterstock jpg
Pantone a anunțat culoarea anului 2023. Cum arată nuanța „curajoasă și vibrantă”
Viva Magenta, o culoare în care se îmbină rozul fucsia cu roșu închis și albastru a fost desemnată de Institutul Pantone ca fiind culoare anului viitor. Potrivit reprezentanților institutului, culoarea este „curajoasă și vibrantă” și inspiră optimism.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.