Teatrul melancolic al lui Radu Afrim

Publicat în Dilema Veche nr. 630 din 17-23 martie 2016
Teatrul melancolic al lui Radu Afrim jpeg

Punctul orb de Yannis Mavritsakis; regia: Radu Afrim; decor: Adrian Damian; costume: Claudia Castrase. Cu: Ada Simionic─â, Ioan Coman, Clara Flores, Cristian Popa, Bogdan Farca┼č, Mihaela Popa, Karl Baker, Ionu┼č Vi┼čan, Andrei Ciopec, Gabriela Sandu, Eusebiu Tudoroiu, R─âzvan B─âlt─âre┼úu, Ionu┼ú Manea. Teatrul ÔÇ×Toma CaragiuÔÇť Ploie┼čti.

To┼úi avem un punct orb. Este un spa┼úiu mic din ochi care nu poate detecta lumina din cauza lipsei celulelor fotoreceptoare. Creierul este astfel obligat s─â completeze punctul orb cu imaginile captate din zona ├«nconjur─âtoare. Textul lui Yannis Mavritsakis metaforizeaz─â aceast─â realitate fizic─â la nivel psihologic. ├Än Punctul orb, o femeie ├«┼či pierde so┼úul ┼či se afund─â ├«n depresie. Ce nu poate Niki (ÔÇ×victorieÔÇť ├«n limba greac─â) s─â ├«n┼úeleag─â este de ce a suferit aceast─â ÔÇ×pierdereÔÇť. ├Än ├«ncercarea de a-i da un sens, ea traverseaz─â un abis ├«n care experimenteaz─â moartea (altora) ┼či ├«nva┼ú─â s─â accepte ÔÇ×p─âr─âsireaÔÇť, imagin├«nd diferite scenarii. Scriitura lui Yannis Mavritsakis se ├«nscrie ├«ntr-o direc┼úie contemporan─â, cu o succesiune de monoloage sau scene ├«n dou─â personaje (scurte ┼či abrazive) care construiesc o poetic─â intimist─â a traumei v─âzute din interior, cu un conflict disimulat ├«n lirism. Este o formul─â care a invadat dramaturgia, acordat─â la un anume ÔÇ×egoismÔÇť pe care ├«l cultiv─â arta ├«n zilele noastre, c├«nd devine tot mai personal─â. Niki g─âse┼čte tot timpul explica┼úii pentru starea de jum─âtatepierdut─â, dar lupta cu realitatea o doboar─â. Pierderea serviciului, apatia cronic─â, sexualitatea mecanic─â (cu un b─âtr├«n aproape vagabond ÔÇô Ioan Coman ÔÇô ┼či un m─âcelar impetuos ┼či oarecum idiot ÔÇô Bogdan Farca┼č) ┼či crima instinctiv─â o apropie de moarte ┼či, prin moarte, de dragostea pierdut─â.

Textul ├«i vine m─ânu┼č─â lui Radu Afrim, care face unul dintre spectacolele sale integral melancolice, str─âb─âtute de o anxietate grea, aproape palpabil─â. ├Än decorul generat de pictura lui Edward Hopper, Nighthawks, materializat de Adrian Damian (┼či citat direct pe zidul din fundal care ascunde ne┼čtiutul), personajele lui Mavritsakis, reimaginate de Afrim, r─ât─âcesc anevoie prin cea┼ú─â. O cea┼ú─â concret─â, rece, viscolit─â, care ├«nghea┼ú─â s├«ngele spectatorilor ├«n sal─â ┼či confuzeaz─â min┼úile personajelor pe scen─â, o cea┼ú─â care face via┼úa de netr─âit, moartea de nedorit ┼či imposibil de vie┼úuit ├«ntre acestea dou─â. Singur─âtatea urban─â, ap─âs─âtoare ┼či expus─â, insuportabil─â la Hopper, se conecteaz─â cu textul. Regizorul ÔÇ×anim─âÔÇť pictura lui Hopper, d├«ndu-i carnalitate.

Afrim ├«┼či construie┼čte de ani de zile universuri personale. Melancolia este una din direc┼úiile sale esen┼úiale, dar sim┼úul exacerbat al ridicolului ┼či refuzul victimiz─ârii pe care regizorul le cultiv─â constant fac ca el s─â construiasc─â ├«n jurul melancoliei o arhitectur─â bogat─â de semne, st─âri ┼či caractere, menit─â s─â o ascund─â ┼či s─â o reliefeze ├«n egal─â m─âsur─â. ├Än┬şt├«mpl─âtor sau nu, la Ploie┼čti, produc┼úiile sale au fost intens b├«ntuite de melancolie: Plastilina, Nevrozele sexuale ale p─ârin┼úilor no┼čtri, And Bj├Ârk of course, Miriam W, C├«nd ploaia se va opri. S├«nt spectacole construite eminamente pe explorarea afectului ┼či a psihicului ┼či pe crearea unui univers extrarealist care se coaguleaz─â ├«n jurul acestora. Punctul orb urmeaz─â aceast─â serie, cu viscolul s─âu ce┼úos, care trimite, nu chiar involuntar ÔÇô povestea femeii care vinde ┼červe┼úele (Clara Flores, cu for┼úa ei tragicomic─â) sus┼úine asta ÔÇô la Furtuna lui Shakespeare (naufragiul, fra┼úi desp─âr┼úi┼úi, incapacitatea de a detecta realitatea dintre multirealit─â┼úi), inclusiv auditiv (o variant─â jazzistic─â a ÔÇ×Riders on the stormÔÇť de la Doors este tema spectacolului, sus┼úinut─â de un univers sonor nelini┼čtitor). ├Äntr-un mod profund afrimian, una din replici d─â o defini┼úie a frumosului: ÔÇ×Exist─â ceva mai frumos dec├«t o femeie ├«n prag de depresie?ÔÇť La Afrim, frumuse┼úea rela┼úioneaz─â ├«ntotdeauna cu suferin┼úa ┼či viciul, cu alienarea ┼či violen┼úa (Niki devine o criminal─â ├«n serie ÔÇô Ada Simionic─â este foarte atent─â la poten┼úarea agresivit─â┼úii, juc├«nd o lini┼čte a violen┼úei, inhibant─â ┼či ├«nfrico┼č─âtoare deopotriv─â), balanseaz─â pe muchia sub┼úire ├«ntre estetic ┼či tragic, descoperit─â mereu ├«n extreme, nu ├«n zonele de mijloc, c─âldu┼úe.

Ar fi c├«teva elemente care transcend spectacolele regizorului, nu doar pe cele melancolice. ├Än primul r├«nd, travestitul elegant, ├«n rochie de sear─â, c├«nt├«nd. De data aceasta, rolul i-a revenit lui Cristi Popa, str─âlucitor ├«n rochia de catifea ro┼ču-s├«nge cu e┼čarf─â de pene, c├«nt├«nd senzual ÔÇ×Riders on the stormÔÇť, agresat de un grup de b─ârba┼úi. La Afrim, travestitul se suprapune cu un personaj din text (aici este directorul b─âncii), ├«l ├«ncorporeaz─â, dar este eminamente crea┼úia regizorului, c─âruia ├«i traverseaz─â spectacolele, nu numai ca obsesie fantomatic─â, ci ┼či ca un mesaj de afirmare a identit─â┼úii sexuale. Aici intervine un alt motiv afrimian: dou─â elemente aflate ├«n conflict, fragilul ┼či agresivul (pot fi grupuri, indivizi sau o formul─â mixt─â) c─âci Afrim are nevoie de o catalizare a frumuse┼úii prin contrapunct, astfel ├«nc├«t dezvolt─â o poetic─â a violen┼úei, uneori visceral─â, alteori subtil sugerat─â (antologic─â r─âm├«ne scena din Plastilina ├«n care Alin Tegla┼č m─ân├«nc─â un castron de carne tocat─â crud─â, o metafor─â a violului). Exist─â apoi un al treilea element, plu┼ča┼úii: personaje cu m─â┼čti imense ÔÇô capete de animale ÔÇô cu rol de ego primitiv, frust, onest, dar agresiv al personajelor, revel├«nd o altfel de vulnerabilitate,  o materializare a pornirilor ┼či fricilor ascunse (rolul lor ├«n spectacolele kinky ÔÇô alt tip de univers afrimian, tu┼čat doar de melancolie ÔÇô este ├«n zona comicului grotesc). ├Än Punctul orb, pentru prima dat─â, acest ego animalic apare sub forma unui c├«ine real, nu al unei m─â┼čti. Un c├«ine-lup ├«nso┼úe┼čte dou─â animatoare lascive care danseaz─â pe barul lui Hopper ÔÇô Damian. Este sterilizat─â astfel orice urm─â de comic, dar este accentuat─â frumuse┼úea frust─â.

Punctul orb continu─â o serie de spectacole de autor, conectate ├«ntre ele prin┬ştrÔÇĹun anume tip de  scriitur─â, dar mai ales, prin subordonarea textului unei regii cu personalitate puternic─â. Afrim exploreaz─â (in)voluntar un univers interior care ├«l b├«ntuie sistematic: melancolia suferin┼úei postdram─â.

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: R. Afrim

957 16 sus Pdac Romila jpg
Oameni și poze
Autoarea abordeaz─â voci narative surprinz─âtoare, de la intelectuali ╚Öi corporati╚Öti la gospodine cu blog de g─âtit, de la so╚Ťii ratate bovaric la scriitori c─âl─âtorind bezmetici pe ╚Öosele ├«ntre lans─âri de carte.
p 17 2 jpg
La mîna copiilor
Garrel a furat meserie de la ├«nainta╚Öii lui (Chaplin, bun─âoar─â) ╚Öi a ├«n╚Ťeles c─â hazul ar putea s─â ne duc─â ceva mai aproape de adev─ârul negru, ├«nv─âluindu-ne ca o protec╚Ťie ╚Öi-apoi abandon├«ndu-ne ├«n ghearele sale.
957 17 Biro1 jpg
Afrobeat & folktronica
Vara aceasta festivalurile de jazz cu tradi╚Ťie din zona Clujului (Jazz in the Park, Smida Jazz) pluseaz─â cu programe mai spectaculoase ╚Öi expansive.
957 23 InterviuTOMAGRAPH2 jpg
Despre obiecte, umbre ╚Öi imagini ÔÇô interviu cu artistul vizual Ana TOMA
ÔÇ×Recitesc cartea de c├«te ori e nevoie p├«n─â se contureaz─â o imagine mental─â care s─â surprind─â atmosfera volumului ├«n ansamblu.ÔÇŁ
956 15 Banu1 jpg
Ultima dat─â
Festivalurile sînt alcooluri tari. Intense, contagioase, dar și periculoase.
956 17 foto1 Ciprian Zinca jpg
ÔÇ×Proud LadiesÔÇŁ. O istorie dansat─â a rock-ului feminin
Rock, dans contemporan ╚Öi o tu╚Ö─â feminist─â ÔÇô a╚Öa s-ar putea descrie spectacolul lui Jean-Claude Gallotta.
p 21 jpg jpg
Victor Brauner ÔÇô ÔÇ×Num─ârÔÇŁ sau ÔÇ×Domnul 45ÔÇŁ
În opera brauneriană, simbioza semn-număr-cuvînt devine o constantă în elaborarea imaginilor.
955 16 sus Pdac BAS jpg
Fuga din Paradis
ÔÇ×ParadisÔÇŁ aduce la via╚Ť─â o lume extrem de complex─â, parte a unui continent aflat pe punctul de a trece prin schimb─âri care se fac abia sim╚Ťite, dar care urmeaz─â s─â-l zguduie ╚Öi s─â-l scufunde ├«n m├«lul istoriei secolului trecut.
955 16 jos Pdac Iamandi jpeg
Der Histria-Mann
Arheologul este curatorul prin excelen╚Ť─â al m─ârturiilor de alt─â epoc─â. Iar un elocvent exemplu ├«n acest sens este cartea de amintiri recent ap─ârut─â a lui Petre Alexandrescu.
p 17 jpg
La r─âscruce de vremuri
Frammartino lucreaz─â greu (ÔÇ×Il bucoÔÇŁ este doar al treilea lungmetraj al s─âu ├«n mai bine de cincisprezece ani), dar cu o statornicie a crezului artistic care nu e str─âin─â nici de rezultate str─âlucite, nici de orbiri ╚Öi manierisme.
955 17 Biro1 jpg
Post-metal feminist
Mi╚Öcarea #MeToo a avut interesante efecte colaterale, unul dintre acestea e valul de trupe dark-rock invoc├«nd condi╚Ťia magic-r─âzbun─âtoare a femeii.
33956276618 6e5b1b5348 k jpg
La plecarea lui Andrei ╚śora
Erai ceea ce mi s-a p─ârut a fi primul om cu adev─ârat liber pe care l-am cunoscut.
Volodimir Zelenski coperta1 jpg
Un portret al lui Volodimir Zelenski ÔÇô cea mai actual─â biografie a liderului ucrainean apare ├«n rom├ón─â
Un fragment, în exclusivitate, din prima biografie tradusă în limba română a liderului ucrainean
Valul negru1 jpg
Carte nou─â la Humanitas: ÔÇ×Valul negruÔÇŁ de Kim Ghattas
ÔÇ×Kim Ghattas poveste╚Öte ultimii 40 de ani de istorie ai Orientului Mijlociu folosind suspansul, documentele, observa╚Ťia direct─â, investiga╚Ťia jurnalistic─â.ÔÇŁ
954 16 Cop1 jpg
Rememor─âri fic╚Ťionale
Asist─âm ├«n ace╚Öti ani la resuscitarea, redefinirea unui gen literar controversat, considerat ├«ndeob╚Öte minor. Vorbim despre biografia roman╚Ťat─â.
p 17 2 jpg
Despre filmele c├«╚Ötig─âtoare la Vene╚Ťia ╚Öi Berlin
ÔÇ×EvenimentulÔÇŁ este un film realist, ╚Öi tocmai aceast─â op╚Ťiune a tonalit─â╚Ťii ├«l recomand─â drept un vehicul de n─âdejde pentru o nara╚Ťiune cu concluzie clar─â, dar care nu poate pretinde spre mai mult.
WhatsApp Image 2022 07 14 at 08 31 41 jpeg
Filmul documentar ÔÇ×Regele Mihai: Drumul c─âtre cas─âÔÇŁ va fi prezentat la sec╚Ťiunea ÔÇ×History and CinemaÔÇŁ din cadrul BIFF
Edi╚Ťia a XVIII-a se va desf─â╚Öura ├«n perioada 29 septembrie ÔÇô 9 octombrie 2022, sub ├Änaltul Patronaj al Alte╚Ťei sale Regale Principele Radu.
POSTER MR Op4 jpg
Musica Ricercata Festival Op. 4 ÔÇô ÔÇ×Ramific─âriÔÇŁ
Edi╚Ťia a patra a Musica Ricercata Festival, ÔÇ×Ramific─âriÔÇŁ, are la baz─â un concept dedicat p─âcii, provenit din descoperirea dirijorului Gabriel Bebe╚Öelea la Napoli, opera ÔÇ×La foresta dÔÇÖHermanstadÔÇŁ (ÔÇ×P─âdurea SibiuluiÔÇŁ).
Afis Barbu FormaDeva jpg
ÔÇ×Doctor Coloris CausaÔÇŁ ÔÇô expozi╚Ťie Ion Barbu la Deva
Ion Barbu e prezent cu expozi╚Ťia ÔÇ×Doctor Coloris CausaÔÇŁ, p├«n─â ├«n data de 5 august 2022, la Galeria Na╚Ťional─â de Art─â Forma din Deva.
953 16 SUS jpg
Din Caesarea, cu dragoste
Poet fiind, Dorin Tudoran cunoa╚Öte diferen╚Ťele dintre echivocul pur ╚Öi simplu (periculos, pentru c─â indecis ╚Öi flotant) ╚Öi acela care pune nuan╚Ťele la locul lor.
953 16 JOS jpg
Feminităţi ilicite
╚śaptesprezece scriitoare de v├«rste diferite (n─âscute ├«ntre 1933 ┼či 1979) au fost invitate s─â scrie despre experien┼úa lor, ca femei, ├«n comunism.
p 17 2 jpg
Despre dragoste ╚Öi al╚Ťi demoni
Alice Diop urm─âre╚Öte ├«n film patru b─ârba╚Ťi pe care ├«i ├«ntreab─â despre dragoste.
953 17 Biro1 jpg
In Djent We Trust
Albumele Meshuggah se folosesc de ritmuri sfredelitoare ╚Öi o voce metal l─âtrat─â pentru o pozi╚Ťionare comercial─â c├«t de c├«t coerent─â m─âcar pentru comunitatea metal, un ambalaj ce permite prezentarea live ╚Öi pentru cei mai pu╚Ťin interesa╚Ťi de identitatea chitaristico-matematic─â a lui Thordendal.
Calatorie pe urmele conflictelor de langa noi jpg
Carte nou─â la Humanitas: ÔÇ×C─âl─âtorie pe urmele conflictelor de l├«ng─â noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, ArmeniaÔÇŁ de Sabina Fati
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×C─âl─âtorie pe urmele conflictelor de l├«ng─â noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, ArmeniaÔÇŁ de Sabina Fati, carte ap─ârut─â de cur├«nd la Editura Humanitas, ├«n Colec╚Ťia Memorii/Jurnale. Volum cu fotografiile autoarei.

Adevarul.ro

image
Vacan┼úe de co┼čmar pentru zeci de mii de turi┼čti bloca┼úi ├«ntr-o sta┼úiune. O familie sus┼úine c─â trebuie s─â dea 26.000 de dolari pentru o s─âpt─âm├ón─â de cazare
Vacan┼úele ├«n ora┼čul turistic Sanya de pe insula tropical─â Hainan┬ádin China au devenit un co┼čmar ├«n acest weekend pentru zeci de mii de turi┼čti care au r─âmas bloca┼úi acolo brusc, dup─â ce autorit─â┼úile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV B─ârbatul cu probleme psihice care ┼či-a m─âcel─ârit familia, ├«n Arge┼č, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
B─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei ┼či avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de c─âtre o comisie de specialitate de acum 18 ani, legisla┼úia fiind una extrem de permisiv─â.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Arge┼č sufer─â de schizofrenie. Psihiatrul s─âu: ÔÇ×Avea rela┼úii strict cu familiaÔÇť
Viorel L., b─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care ┼či-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie ┼či urma un tratament medical. B─ârbatul nu avea un loc de munc─â ┼či st─âtea ├«n majoritatea timpului ├«n curtea casei, fiind o persoan─â izolat─â.

HIstoria.ro

image
Pacea de la Bucure╚Öti (10 august 1913): ÔÇ×Ne-am jucat de-a Congresul de la VienaÔÇŁ
O surs─â interesant─â despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezint─â ├«nsemn─ârile celor dou─â personalit─â╚Ťi ale Partidului Conservator ÔÇô Titu Maiorescu ╚Öi Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.