Teatrul comunităţii

Publicat în Dilema Veche nr. 446 din 30 august - 5 septembrie 2012
Teatrul comunităţii jpeg

O pu┼čtoaic─â devine con┼čtient─â de apartenen┼úa ei la etnia rom─â. C├«teva femei ├«ncearc─â s─â opreasc─â dispari┼úia Centrului cultural din cartierul lor. O doamn─â ├«n v├«rst─â vorbe┼čte despre iubirea t├«rzie a tat─âlui ei imediat dup─â Al Doilea R─âzboi Mondial. O unguroaic─â din T├«rgu-Mure┼č ├«┼či s─ârb─âtore┼čte ziua de na┼čtere cu prieteni din Budapesta ┼či se treze┼čte cu musafiri rom├óni la u┼č─â. Dorin Tudoran este interogat de Securitate. Pentru so┼úia unui miner din Valea Jiului, utopia este c─â ar putea s─â se mute la Deva. O feti┼ú─â este b─âtut─â de colegii de clas─â pentru c─â a┼ča a f─âcut ┼či ÔÇ×doamnaÔÇť. O femeie vrea s─â recupereze casa ├«n care a copil─ârit, confiscat─â de stat. Un b─âtr├«n ├«ncearc─â s─â ├«┼či salveze locuin┼úa care a fost retrocedat─â. Un t├«n─âr cu deficien┼úe de auz ├«┼či dore┼čte s─â devin─â dansator.

Aparent, personajele nu au nici o leg─âtur─â unele cu altele. ├Än esen┼ú─â, a┼ča ┼či este. Ceea ce le face s─â apar┼úin─â aceluia┼či grup este calitatea de exponent al unei inflama┼úii sociale. Un simptom de boal─â civic─â. Nu s├«nt pove┼čtile unor oameni, ci ale unor comunit─â┼úi. Minerii, b─âtr├«nii, surzii, romii, locuitorii din cartierul Rahova (Bucure┼čti), ora┼čele multietnice, chiria┼čii ┼či proprietarii caselor na┼úionalizate. S├«nt ┼či simptome ale unor probleme la nivel na┼úional, precum sistemul de ├«nv─â┼ú─âm├«nt sau lustra┼úia. De c├«┼úiva ani, mai mul┼úi arti┼čti tineri deschid ochii din ce ├«n ce mai mari spre realitatea social─â ┼či ├«i identific─â hibele. Apropierea de zona social─â, ini┼úial timid─â, a devenit una dintre direc┼úiile clare ale teatrului rom├ónesc contemporan. Asta ├«n ciuda faptului c─â UNITER-ul continu─â s─â o ignore, p─âstr├«nd premiile de specialitate ├«n aria sigur─â a teatrului ÔÇ×oficialÔÇť. Teatrul comunit─â┼úii se dezvolt─â, de regul─â, ├«n spa┼úii independente, cu finan┼ú─âri de la AFCN sau sponsori (pu┼úini), cu arti┼čti tineri, ├«n estetici austere care seam─ân─â cu documentarul. Exist─â diverse formule de spectacol, teatru-document sau interven┼úie cultural─â.

├Än Moses Stories ┼či V├«rsta obiectelor, grupul tangaProject ÔÇô Mihaela Michailov, Katia Pascariu, Paul Dunca, Alice Monica Marinescu, David Schwartz ÔÇô a ales un format explicit de teatru-document. Reziden┼úii C─âminului de b─âtr├«ni ÔÇ×Moses RosenÔÇť ┼či-au scris pove┼čtile personale ├«n urma unui atelier de dramaturgie. Textele au fost citite de autori, a┼čeza┼úi pe scaune, f─âr─â vreun artificiu dramatic. Lipsa de teatralitate a permis ├«ns─â explozia emo┼úional─â ├«n varianta cea mai sincer─â. Pove┼čtile unor oameni care au traversat anii de cump─ân─â ai istoriei recente ÔÇô Al Doilea R─âzboi Mondial, comunismul ┼či democra┼úia original─â ÔÇô se constituie ├«ntr-o confesiune cutremur─âtoare. Unii se vindec─â vorbind, al┼úii ÔÇô ascult├«nd. Dincolo de emo┼úie, se recupereaz─â astfel istoria vie, povestit─â direct de martori.

Tot o formul─â de personaj care joac─â ├«n propria poveste abordeaz─â ┼či Bogdan Georgescu ├«n F─âr─â sprijin, un spectacol-m─ârturie despre dispari┼úia sediului laBomba ÔÇô Centrul Comunitar pentru Educa┼úie ┼či Art─â Activ─â din cartierul bucure┼čtean Rahova. Trei dintre personaje au fost mutate din via┼ú─â pe scen─â, unde joac─â ├«ntr-un scenariu care recreeaz─â realitatea. Exist─â deci o teatralitate care func┼úioneaz─â ├«n rela┼úie cu un document video ce red─â momentul evacu─ârii sediului laBomba. Teatrul intermediaz─â realitatea f─âr─â a o fic┼úionaliza.

O alt─â form─â de teatru al comunit─â┼úii presupune documentarea de tip investiga┼úie jurnalistic─â (interviuri, cercetare) din care se creeaz─â apoi un scenariu, mai mult sau mai pu┼úin teatral. ├Än subP─âm├«nt, via┼úa minerilor din Valea Jiului a constituit subiect de ÔÇ×observa┼úie cotidian─â ┼či analiz─â critic─âÔÇť pentru regizorul David Schwartz, dramaturgul Mihaela Michailov ┼či fotograful Vlad Petri. Spectacolul rezultat se construie┼čte din monoloagele unor personaje reale (unele rezult─â din mai multe persoane) ale c─âror pove┼čti s├«nt dramatizate f─âr─â a fi alterate. Personajele s├«nt puse ├«ntr-o scenografie creat─â ad-hoc din elemente de recuzit─â (o tabl─â pe care este scris numele ┼či un detaliu de spa┼úiu) ┼či sunete brute rezultate din lovirea obiectelor din scen─â (un mod de a face muzic─â pe care regizorul David Schwartz l-a folosit ┼či ├«n spectacolul s─âu de debut Rom├ónia, te pup! pe textul lui Bogdan Georgescu). Rezult─â un show care con┼úine o teatralitate ┼úinut─â ├«n les─â, ca ┼či cum teatrul ar fi permanent tras de urechi de realitatea de la care a pornit. Aproximativ aceea┼či formul─â apare ┼či ├«n Declar pe propria r─âspundere, unde actri┼úa Alina ┼×erban este ┼či autoarea textului (un jurnal personal). Personajul real se joac─â pe sine, folosind ├«ns─â mijloace de expresie teatral─â. Regizoarea Gianina C─ârbunariu merge mai departe cu teatralizarea realit─â┼úii ┼či fic┼úionalizeaz─â documentarea unui subiect ├«ntr-un scenariu. ├Än 20/20, personajele s├«nt tipologii extrase din interviurile realizate cu martorii conflictului rom├óno-maghiar de la T├«rgu-Mure┼č (martie 1990). Scheletul personajelor este documentat, dar carnea lor este fic┼úiune. X kilometri din Y milimetri ofer─â variante de evolu┼úie a personajelor plec├«nd de la un ÔÇ×scenariuÔÇť adev─ârat: stenograma interog─ârii scriitorului Dorin Tudoran ├«n ziua de 25 martie 1985. Textul ofer─â multiple interpret─âri, dar fiecare variant─â fic┼úionalizeaz─â realitatea. Concluzia este c─â nu po┼úi reconstrui istoria ca pe un adev─âr absolut, ci ca pe o multitudine de adev─âruri individuale. Cele dou─â spectacole rezult─â din investigarea realit─â┼úii ┼či servesc ca pretext pentru discu┼úii cu publicul, dar se sus┼úin ┼či ca show-uri independente de partea documentar─â.

De┼či se porne┼čte de la documentare ÔÇô situa┼úia caselor na┼úionalizate ÔÇô, ├«n Face┼úi loc! se discut─â dependen┼úa, ├«n primul r├«nd psihic─â, a omului de obiecte, ├«n special de cas─â. Problema chiria┼čilor ┼či a proprietarilor r─âm├«ne ├«n plan secund, accentul se mut─â pe obi┼čnuin┼úa de a ne defini ca personalitate prin ceea ce posed─âm. ├Än Copii r─âi sau Zero decibeli, punctul de plecare este o problem─â a societ─â┼úii ÔÇô degradarea sistemului de educa┼úie sau marginalizarea persoanelor cu deficien┼úe de auz ÔÇô, dar textele s├«nt integral fic┼úiune. Nu mai e vorba de teatru-document, ci de scenarii pe teme sociale.

ÔÇ×MantauaÔÇť din care a ap─ârut acest teatru interogativ este un spectacol care nu viza direct zona social─â. Stop the tempo! al Gianinei C─ârbunariu de la Teatrul Luni de la Green Hours (2003) a fost un show inovator la vremea lui, inclusiv estetic (scenografia era format─â din trei lanterne care constituiau singura surs─â de lumin─â). Tema ÔÇô tineri care taie curentul ├«n cluburi, decupl├«nd oamenii de la o realitate artificial─â ÔÇô aducea a un Chuck Palahniuk mai bl├«nd (Fight Club), de┼či nu pe deplin pa┼čnic. Stop the tempo! a fost o ars dramatica ce a anun┼úat noua dramaturgie.

Oana Stoica este critic de teatru.

p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimu╚Ťe, muzic─â ╚Öi baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana ├«nt├«i, cu un narator de v├«rsta a treia, ce graviteaz─â ├«n jurul unor teme precum nostalgia tinere╚Ťii, muzica, erotismul, totul ├«nv─âluit ├«ntr-o folie de ÔÇ×unheimlichÔÇŁ care a devenit marca autorului nipon.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social. El a f─âcut o compara┼úie ÔÇ×cosmetizat─âÔÇŁ a costului vie┼úii ├«n paradisul din Bali, cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile acestul ÔÇ×clickbaitÔÇŁ elaborat au fost surprinz─âtoare: oamenii au ├«nghi┼úit ÔÇ×g─âlu┼čcaÔÇŁ ┼či au generat un trafic nebun post─ârii.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, ┼či a spus c─â mirosul ┼či m├óncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.