Teatru politic în aer liber

Publicat în Dilema Veche nr. 901 din 15 – 21 iulie 2021
Teatru politic în aer liber jpeg

● București, livrator, scenariul și regia: David Schwartz, scenografia: Irina Gâdiuță, design grafic & obiect: Maria Mandea, mișcare scenică: Mihai Mihalcea, muzica și versurile: Maria Sgârcitu. Cu: Alina Crăiță, Alex Cruceru, Petru Marginean, Valentin Mihalache, Cristina Panait, Anamaria Pîslaru, Teatrul Masca.

Teatrul post-pandemic (nu sînt sigură că „post” e corect în condițiile în care virusul nu pare hotărît să ne părăsească) ar trebui să fie diferit de cel de dinaintea crizei sanitare. Lumea s-a schimbat, pandemia ne-a afectat viețile personale, profesionale, sociale, iar teatrul, conectat la realitate, cetate și individ, trebuie să reflecte această schimbare, cu toate dilemele ei. În Europa, premierele anunțate, dar și proiecte adiacente (artă digitală, instalații, conferințe, dezbateri) par să fie legate de realitatea post-pandemică, atît prin lărgirea ariei tehnologice, inclusiv prin folosirea unor canale digitale de comunicare, cît și prin regîndirea conținutului artistic, a temelor și perspectivelor asupra acestora. Aș zice că sînt trei mari direcții urmărite care vizează impactul pandemiei asupra psihicului uman, economiei/relațiilor de muncă și asupra artei.

În România, teatrul are o inerție (sper că nu o rezistență) mai mare la actualizarea formatelor și a conținutului artistic, prin urmare puține dintre producțiile, și ele reduse numeric, prezentate de la deschiderea instituțiilor în luna mai au vizat o investigare a noii realități. Atent la lumea în care trăiește și lucrează, regizorul David Schwartz este unul dintre cei care au chestionat viața în vremea crizei sanitare, în toamna trecută cu Capete înfierbîntate 2, un spectacol despre sistemul sanitar, distrugerea, falimentul și inechitățile acestuia, și cu recenta premieră București, livrator, un performance despre curierii care livrează mîncare.

Creat la Masca, un teatru de cartier (se află în Militari, pe bulevardul Uverturii nr. 14) orientat spre spectacole care valorizează corpul („singurul teatru de gest, pantomimă și expresie corporală din România”) și spre acțiuni performative în aer liber, București, livrator abordează modul în care condițiile de muncă s-au înăsprit în pandemie și face un studiu de caz pentru curierii care aduc mîncarea la domiciliu. Cum comerțul online a explodat în timpul carantinei și a devenit o componentă obișnuită a vieții cotidiene, și posturile de curier s-au înmulțit și au fost atractive, mai ales că mulți (inclusiv artiști) și-au pierdut serviciul sau veniturile și au fost forțați să își găsească alte slujbe. Livratorul de mîncare este un curier special – livrarea cumpărăturilor alimentare și de primă necesitate acasă s-a dezvoltat odată cu impunerea carantinei și s-a păstrat, deși restricțiile de mișcare sînt ridicate. Livratorul nu este de regulă angajat, ci este un prestator de servicii, plătit în funcție de cît lucrează, iar asta decide singur. Aparent, lucrurile ar fi bune, în practică însă lucrătorul este extrem de vulnerabil. David Schwartz inventariază viciile acestei slujbe într-un proces de dezvrăjire și conștientizare a condițiilor de muncă: lipsa asigurărilor sociale, dependența de o aplicație susceptibilă de erori, o muncă grea care presupune transportul unor greutăți (cunoscutele genți colorate, purtate de mulți lucrători în spate) pe bicicletă (mijlocul de transport dominant, puțini livratori au mașină), un mediu de lucru predispus la conflicte, relaționarea dificilă cu unii clienți etc. Mi-a plăcut întotdeauna la spectacolele lui Schwartz componenta informală care ajută publicul să înțeleagă o problemă în complexitatea sa, dincolo de cunoștințele generale. Aici este vorba despre analiza lucidă a acestui tip de serviciu, diferența dintre ce oferă el aparent pozitiv (autonomie, de exemplu) și realitate. Spectacolul reprezintă o formă de educație nu doar a (potențialilor) livratori, ci și a publicului general care poate conștientiza propriul comportament abuziv, fie și neintenționat, față de curieri.

901 17 foto nicu lazur jpg jpeg

Am citit pe rețele sociale despre experiența unui tînăr, a cărui comandă de 30 de sticle (60 de litri) de apă plată a fost repartizată unei livratoare. Clientul era indignat că femeia ar fi urmat să îi care sticlele pînă la ușă și s-a oferit să le aducă singur din fața blocului. Nu s-a gîndit și că ar fi putut să nu comande o cantitate atît de mare (este vorba de serviciul care „îți face cumpărăturile ca tu să nu ieși din casă” și ți le trimite prin livratori). Regizorul demontează și clișeul „comanda mea îți dă de lucru”, care denotă atitudinea superioară a clientului. Într-o lume echitabilă, nimeni nu e stăpînul nimănui.

David Schwartz își reevaluează instrumentele de lucru și estetica, așa că a ieșit din formatul său consacrat de teatru social-politic minimalist, documentar și de interior. Documentarea s-a păstrat, dar este ficționalizată. Realismul militant este sublimat în teatru de gest ce amintește pe alocuri de cartoons – de exemplu, ploaia este „mînuită” ritmic din niște sticle/stropitori de către un actor asupra personajului principal, Angela (foarte bună Alina Crăiță), aflată pe pe bicicletă. Desigur, bicicleta este fixă, ceea ce se mișcă (într-o altă scenă) este orașul de hîrtie – apare astfel privirea inversată, subiectivă, din perspectiva personajului principal. Angela e blocată în acest job (e „lipită” de bicicletă), pe cînd orașul pare liber, dar și apăsător. Este explorat jocul în aer liber, cu o pronunțată componentă de mișcare (scenele de agresiune sînt dinamice, au o coregrafie picturală) și sunet (cu rol major în narativitate și în caracterizarea orașului). Gențile specifice livratorilor devin decor mobil și permit crearea unor spații ale unui imaginar urban, uneori cu potențial violent. Finalul este exploziv muzical.

București, livrator este o îmbinare reușită de teatru social cu performance coregrafic și sonor și cu un discurs care dă de gîndit despre viața noastră în post-pandemie.

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Nicu Lazur

p 17 2 jpg
Singurătate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e convingător pentru că, înainte de a ne ameți cu panseuri spirituale, se impune în calitatea sa de corp fără rușine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai tîrziu, devenind un fel de dioramă a felului în care a putut naviga o fabuloasă formație uitată a anilor ’80 prin soundscape-ul începutului deceniului următor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Veneția
Ediția din acest an nu e, din fericire, grandioasă și nici sentimentul de parc de distracție nu mai e la dispoziția ta, ca pînă acum.
TIFF anunță Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anunță prima ediție SUNSCREEN, un nou festival de film la Constanța
Între 8 și 11 septembrie, spectatorii din Constanța vor putea urmări pe marele ecran zeci de filme de succes și se vor bucura de întîlniri cu invitați speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombardării) Berlinului
În goana după supravieţuire nu mai e timp de reforme şi revoltă.
p 17 2 jpg
Pe holurile facultății
Dragoș Hanciu îl filmează aici pe Gheorghe Blondă (zis și „nea Jorj”), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului în pragul pensionării.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am lămurit încă dacă există un gen muzical LGBT, ori dacă ideea de gen mai are vreo noimă în general, însă sesizăm o propagare a sexualității alternative în zone muzicale conservator-tradiționaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu viața lipsită de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
Începînd cu anii 1939-1940, creația pictorului este influențată de literatura romantică și de ezoterism, îndreptîndu-se cu deosebire către scrierile lui Novalis în care artistul consideră a fi găsit ecoul propriei sensibilităţi.
Piața Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii sînt așteptați la un eveniment impresionant, care ia startul în Piața Unirii din Cluj-Napoca
Pînă pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din România va aduce în orașul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiecții.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dacă veniți la cea de-a 21-a ediție de TIFF exclusiv pentru filme, iată 21 de titluri care s-ar putea să vă placă.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru visători & imigranți.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu „radiografiază” decît prin ricoșeu fragmentele de real care s-au nimerit în cadru, fiindcă adevăratul lor subiect, universal și incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu cîntă „Anotimpurile” lui Vivaldi
„Anotimpurile” lui Vivaldi sînt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, în concertul ce închide stagiunea Orchestrei de Cameră Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate bucătării ale lumii și poveștile oamenilor care îndrăznesc să testeze limitele convenționalului se întorc în secțiunea Film Food la Festivalul Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicată cinefililor pasionați de experiențe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioară, scrinul femeilor
Femeile au constituit adevărate constelații de socialitate. Dacă nu dispuneau de puterea economică sau politică, ele și-au exercitat, în schimb, geniul animînd viața capitalei pe fond de „plăcere” a spiritului comun împărtășită.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre viața lui Nichita Stănescu a scris Bogdan Crețu, ci una despre un mare poet și moartea lui apropiată.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vieții, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imaginația din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o funcție integrativă a realității, tot așa cum visul (structura visului) potențează atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul minții și palatul de păpuși
Rosencrantz și Guilderstern sînt „jucați” de Hamlet care, în „nebunia” lui, inventează o scenetă.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, veți avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Cameră Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lansează opționalul de educație cinematografică pentru elevi
Programul EducaTIFF continuă să se dezvolte la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimuțe, muzică și baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana întîi, cu un narator de vîrsta a treia, ce gravitează în jurul unor teme precum nostalgia tinereții, muzica, erotismul, totul învăluit într-o folie de „unheimlich” care a devenit marca autorului nipon.

Adevarul.ro

image
Reacţia neaşteptată a doi şoferi ucraineni în faţa unui român. „Mi s-a făcut pielea de găină, n-am ştiut ce să răspund“
Un şofer român a povestit cum a decurs întâlnirea neaşteptată cu doi ucraineni la Berlin, într-o parcare. Cei doi au avut o reacţie emoţionantă atunci când au aflat că au în faţă un român.
image
Experienţa unui turist în Cluj: „Nu pare din România. Arată într-un fel... “
Un turist a relatat impresiile sale după ce a vizitat Clujul şi spune că oraşul arată diferit de alte localităţi din România. Turistul a făcut mai multe remarci şi a explicat ce l-a impresionat.
image
Staţiunea balneară construită de la zero într-un oraş din Ardeal. Când vor sosi primii turişti FOTO
Autorităţile din Alba au mai făcut un pas în procesul de finalizare a unei investiţii în valoare de circa 35 de milioane de lei privind construcţia staţiunii de băi sărate din oraşul Ocna Mureş.

HIstoria.ro

image
România, alianțele militare și Războaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
„Greva regală” și răspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II – călăul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a iniţiat seria de reforme ce urma să modernizeze îmbătrânitul Imperiu Otoman şi să îl ridice la nivelul puterilor occidentale. Urcând pe tron în contextul luptelor dintre reformatori şi conservatori, Mahmud a înţeles mai bine decât vărul său, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul întregului imperiu.