Teatru de Piatră

Publicat în Dilema Veche nr. 1016 din 28 septembrie – 4 octombrie 2023
© Marius Sumlea, 7 de chibrituri sau Viata furata
© Marius Sumlea, 7 de chibrituri sau Viata furata

„Zona de siguranță este un spațiu al solidarității, nu al polarizării. (...) În zona de siguranță, accesul este permis tuturor, nu doar elitelor (intelectuale, economice sau politice).” Acestea sînt două afirmații ale directoarei Teatrului Tineretului, regizoarea dramaturgă Gianina Cărbunariu, care explică deviza celei de-a 34-a ediții a Festivalului de Teatru de la Piatra Neamț (8-21 septembrie 2023). După ce anul trecut tema festivalului a fost 146 km, adică distanța dintre Piatra Neamț și granița cu Ucraina, marcînd astfel spațiul nostru sigur, pînă la marginea războiului, anul acesta conceptul de siguranță a fost pus în prim-plan într-o perioadă tot mai convulsivă și, prin urmare, nesigură pe mai multe planuri – politic și geopolitic, economic, artistic și care influențează, prin ricoșeu, aria personală a fiecăruia dintre noi. „A nu se confunda zona de siguranță cu zona de confort”, mai spune Gianina Cărbunariu. Și asta pentru că festivalul a creat un spațiu sigur pentru exprimarea tuturor ideilor, chiar inconfortabile, a tuturor opiniilor, pentru discuții și dezbateri, pentru gusturi și concepte artistice diferite. Un spațiu incluziv, non-elitist, eterogen ca public, eclectic artistic, dar mereu provocator, în care sînt chestionate lucruri, unele delicate sau tabu, uneori din perspective surprinzătoare. 

Dacă spațiul metaforic creat de festival trece de perspectivele convenționale, spațiul fizic depășește orașul, așa cum a făcut-o și în anii trecuți în orașele Roman și Tîrgu Neamț, cărora din acest an li s-au adăugat zone rurale – Pîngărați, Ruseni, Țibucani. Desigur, asta ține de misiunile unui teatru de provincie, unic în județ, care trebuie să fie accesibil, măcar cîteodată, întregii comunități, dincolo de municipiul în care se află clădirea instituției. „Teatrul nu e o clădire” e o expresie folosită de multe ori în a susține arta non-instituțională. Însă uneori teatrul este (și) o clădire care, pe lîngă multiplele beneficii și probleme pe care le creează, poate avea uneori și efecte negative prin circumscrierea rigidă a teatrului într-un spațiu limitat. Se creează, astfel, granițe invizibile între zona culturală și cea a vieții cotidiene. Ceea ce se întîmplă la Piatra Neamț face din clădirea teatrului o platformă de expresie și dezbateri și nu o închisoare elitistă pentru cultură. Și cred că ediția din acest an a festivalului, încă în derulare cînd scriu articolul, arată că această evadare dintr-un spațiu concentraționar funcționează.

Festivalul are o secțiune națională cu multe spectacole, producții independente și de stat, variate estetic, dar mai mereu cu o miză social-politică. I se alătură o secțiune internațională cu spectacole create de regizoare din estul și centrul Europei, inclusiv din Ucraina, și o alta, cu producțiile Teatrului Tineretului, și o serie de evenimente conexe, de la lansări de carte la vernisaje de expoziții. Un juriu de adolescenți va alege un spectacol cîștigător, un demers în care „miza nu este competiţia între creatori, ci implicarea tinerilor spectatori în experienţe formatoare, precum confruntarea de idei, bucuria de a trăi împreună momente de revelaţie, formularea unor criterii de valoare, asumarea şi argumentarea unei alegeri”. Curatoriat de Gianina Cărbunariu, Daniel Chirilă (regizor și dramaturg) și Raluca Naclad (consultant artistic), festivalul oferă teatru pentru copii, adolescenți și adulți, dans, performance, instalații, cărți și devine un prilej de autochestionare a locului, lumii și timpului. 

© Marius Sumlea, Rinocerii
© Marius Sumlea, Rinocerii

Cîteva dintre spectacolele prezentate în cele cinci zile cît am stat la Piatra Neamț, inclusiv unul din străinătate, pot fi văzute în continuare în țară. Rinocerii, producția Teatrului Tineretului în regia lui Radu Iacoban, arată că textul lui Eugen Ionescu este teribil de actual și o face prin crearea unui mecanism narativ care eludează absurdul textului și printr-un vizual luxuriant, în care măștile fac ca „rinocerii” să arate ca niște extratereștri. Spectacolul oferă partituri generoase actorilor care se descurcă foarte bine, cu un plus pentru cameleonicul Florin Hrițcu. O altă producție TT, Apocalipsa gospodinelor, creație colectivă sub conducerea Nicoletei Esinencu și cu contribuția Dorianei Tălmăzan (Teatru-Spălătorie, Chișinău), este un manifest feminist care analizează impactul patriarhatului într-o societate conservatoare. Construit din istorii personale ale artistelor și poeme create de Nicoleta Esinencu, spectacolul se bazează pe energia și dinamismul actrițelor – Lucreția Mandric, Corina Grigoraș, Ruxandra Maniu, Iulia-Paula Niculescu și Daria Tămăslăcaru (16 ani), o tînără performeră non-binară. Tot în zona feministă, Băgău de la Teatrul Național Craiova, în regia tinerei Cristina Giurgea, o adaptare după romanul Ioanei Bradea, vorbește despre idealuri (și) feminine strivite de realitatea economică, despre singurătăți care nu se întîlnesc niciodată, dar se alină pentru scurt timp printr-o linie erotică. Aici o performanță remarcabilă face actrița Iulia Colan. Instalația performativă produsă de Compania de teatru Amalgam din Cluj despre violența domestică, Unele rufe se spală în public, presupune ca cele trei performere să creeze o legătură unu la unu cu cîte un spectator, după ce aceștia au vizitat o expoziție de tricouri pe care sînt scrise mărturii reale privind abuzul fizic în cuplu. În funcție de biografia fiecărui spectator, se creează (sau nu) conexiuni performer-public. În 37 de chibrituri sau Viață furată, un colectiv bulgaro-german conectează povestea mitologică despre infern, unde cîinele lui Hades, Cerber, lasă să intre sufletele morților, cu cea a unei femei din Bulgaria care lucrează ca îngrijitoare în Germania. Lăsîndu-și în urmă familia, căreia îi trimite bani, ea se află între două lumi, cea de acasă, unde nu mai este dorită, și cea de la muncă, unde este exploatată. Este aici o metaforică poveste despre relația Est-Vest la nivel european, marcată de colonialism și precaritate. Spectacolul poate fi văzut și la Timișoara, pe 29 septembrie, în cadrul Festivalului Eurothalia. Într-o altă cheie, comic-cinică, Întoarcerea lui Karl May, producție a Quendro Multimedia din Kosovo, investighează aceeași relație Est-Vest prin prisma culturii, mai ales a rasismului și colonialismului care transpar din cultura vestică în raporturile sale cu Estul european.

Oana Stoica este critic de teatru.

image png
O călătorie narativă ajunsă la final: Asociația Heart a încheiat cu succes proiectul „Povești de familie”
Asociația Hearth are plăcerea de a anunța încheierea cu succes a proiectului cultural “Povești de familie” – o inițiativă recuperatoare și artistică
1024 16 cop1 png
Anxietatea lucrurilor definitive
Cele două cărți discutate în această pagină au în comun o anumită anxietate (aparentă sau nu) a definitivului.
1024 17 Am avut o livada foto Sabina Costinel jpg
Livezile noastre de vișini
Într-un fel sau altul, noile perspective asupra Livezii de vișini explorează răsturnarea vremurilor de care tot avem parte în ultimii ani.
Doru Covrig Doua maini,model cu roșu și negru, polimer, 17x25x18cm, 1995 jpg
Expoziție personală DORU COVRIG - sculptură mică și desene - la un an de la dispariția artistului
Doru Covrig este pentru arta contemporană un reper al sculpturii conceptuale
Poster orizontal 23 11 2023 Gianni Gagliardi Nomadic Nature jpg
„NOMADIC NATURE”: jazz cu saxofonistul spaniol GIANNI GAGLIARDI, la Sala Radio
A înregistrat peste 40 de albume, dintre care 5 ca solist, albume ce au primit aprecieri foarte bune din partea presei internaționale.
1023 16 antologia palatina cartea a v a produs galerie mare jpg
p 17 2 jpg
Bîrfoteca
Jeanne du Barry îneacă monarhia franceză în unsoarea tabloidelor.
1023 17 Kenny Garrett jpg
Jazz Syndicate Festival
Pentru un succes total însă, festivalul ar fi meritat o promovare mai extinsă.
1023 21 Iamandi coperta jpg
Adio, Europa de Est!
Aș adăuga: poate noua formă a folclorului est-european.
1022 16 donnatela jpg
Black Hole Sun
Cred că o iniţiativă a traducerii lui ar fi cu profit pentru literatura română contemporană.
p 17 2 jpg
Zeița
Și ne arată că această utopie e la îndemînă.
1022 17 The Beatles Now And Then jpg
Beatleși și Stoneși în 2023
The Rolling Stones este o formație în (plină) activitate, niciodată întreruptă, niciodată scurtcircuitată de ego-urile supraexpandate ale componenților.
1022 21 Florescu jpg
Brâncuși, Picasso: artiști, expoziții, efecte în paralelă
Dar acesta e un alt artist, un alt efect în paralel, un alt posibil subiect al unei alte expoziții „în paralelă” care va avea loc cîndva, în viitor.
Poster orizontal09 11 2023 Contemporan în România 2 jpg
„CONTEMPORAN ÎN ROMÂNIA” – seară de jazz și vernisajul expoziției „Centaur”, la Sala Radio
Prin Proiectul Cultural dorim să oferim o revelatoare experiență multimedia
1021 16 coperta jpg
„Grecia călătorește, călătorește mereu”
Grecia călătorește, călătorește mereu.
p 17 jpg
Detalii
Frumusețea filmului e inseparabilă de o stare de plutire a tuturor lucrurilor.
1021 17 cover1 jpg
Încredere
Lansările din acest an au arătat un grup în formă maximă.
1021 21 moscova inhata romania robert bishop e s crayfield editura corint istorie 01 jpg
Origini românești ale Războiului Rece
Ordinele noastre erau să ne ocupăm de naziști, dar am aflat curînd că urgia comunistă „este mai rea decît cea nazisă”, au mărturisit autorii.
1020 16 catre paradis jpg
Paradisul uitat
Negarea radicală a „binarității”
1020 17 Cea care priveste lumea foto Jonathan Michel jpg
Un festival nou în oraș
Minunați performerii cehi, care au făcut slalom prin muzica acelor ani, cu o reconfortantă autoironie, jonglînd cu imagini, costume, coregrafii și mai ales muzică.
BUN MRM 15 noiembrie landscape jpg
image png
Nu aștepta prea mult de la sfîrșitul lumii
Nu aștepta prea mult de la sfîrșitul lumii este un road-movie în care Angela (Ilinca Manolache) traversează un București aglomerat și ostil.
1019 16 coperta muscatura de mar jpg
p 17 2 jpg
Spiritism viral
Talk to Me e un horror concis și combativ, care lucrează cu filonul cel mai fertil al genului: o exorcizare a demonilor și spaimelor din mentalul colectiv al actualității.

Adevarul.ro

image
Dezvăluiri. Liderul Hamas i-a vizitat pe ostatici într-un tunel din Gaza
Liderul mișcării islamiste palestiniene Hamas, Yahya Sinwar, i-a vizitat pe israelienii răpiți și duși într-un tunel din Gaza, dezvăluie un ostatic eliberat în weekendul trecut.
image
Doi români care au comis o crimă în Franța au fost arestați 20 de ani mai târziu. Cum au reușit să se ascundă două decenii
Polițiștii din Barcelona, Spania, au arestat doi români după 20 de ani de căutări. Aceștia au ucis un tânăr în 2003, în Franța și de atunci se ascundeau în Catalonia.
image
Fenomen bizar și rar pe litoralul românesc: Marea Neagră s-a retras zeci de metri spre larg
După ultima furtună de cod roșu, de la sfârșitul săptămânii trecute, cu valuri de 10 metri, linia apei s-a retras, în unele zone, dincolo de digul de protecție al plajei din stațiunea Mamaia.

HIstoria.ro

image
Unirea Bucovinei „în vechile ei hotare” cu România
Dezmembrarea Austro-Ungariei a permis și românilor din Bucovina să dispună așa cum doresc de propria soartă.
image
Vizita lui Cuza la Istanbul, după Unirea din 24 ianuarie 1859: Turcii resping, jigniți, bacșișul!
După Unirea din 24 ianuarie 1859, un eveniment major pentru Domnia lui Cuza l-a constituit vizita domnitorului la Constantinopol.
image
Japonia oferă „despăgubire de consolare” femeilor folosite ca sclave sexuale în al Doilea Război Mondial
Un tribunal sud-coreean a ordonat Japoniei să despăgubească un grup de femei care au fost forțate să lucreze în bordelurile militare în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, relatează BBC.